Page 6 - 1875-10

deeisu a sari si formalu intru ajutoriulu fratiloru A n a s t a s i u F e t u , G . S i o n , I . C a r a g i a n i , netatii; inse astadi companiele gafnisiunii au acola
de unu sânge. G . B a r i t i u , Nic. I o n e s c u , Y . B a b e i u , I . 0 . gradinele loru frombse si bogate.
Marile poteri, ss dice, ca dupace s’au convinsu M a s s i m u , P . S . A u r e l i a n u . Drumurile, mai inainte cufundâse si nesigure
in tempu de ploi, astadi suntu planisate, puse in
de stralucitulu fiasco alu multu lăudatei acţiuni Se da lectura processului verbale alu siedintiei
stare buna si plăcută, investite fiindu cu arburi si,
diplom. a consuliloru, cari s’au preamblatu câ nisce precedente si se adopta.
canalisatiuni.
„commis voyageurs" prin taberele insurgentiloru, Societatea impartita in comissiuni, se ocupa
Inse nu tbte vreau se le insiru acuma, cate a
fora a ajunge nici la celu mai micu resultatu, voru cu studiulu lucrariloru, cu cari au fostu însărcinate. produsu in cele economice si sociale anim’a parin-
se faca acumu pressiune asupr’a guvernului ser- Siedinti’a se ridica la 5 6re post-meridiane. tdsca si vointi’a neplecata a acestui colonelu-coman-'
bescu, pentru câ acest’a se declare odata lamuritu, Presiedinte A. Treb. L a u r i a n u . dante.
ca ce politica voiesce se p6rte. Cele mai multe i-au succesu cu resultatu im­
Siedintfi’a din 4 Septembre 1875.
Russi’a -si da inca t6ta silinti’a a tiend atatu bucuratoriu, pentru ca câ omu cultu la anima si
Membri presenti: A. Treb. L a u r i a n u , D r . minte a intrunitu calitatile from6se si necssarie
pe Serbi’a si Muntenegru in frenu, catu se stradu-
A n a s t a s i u F e t u , I . C a r a g i a n i , I . C . M a s ­ pentru a-si cascigâ stim’a si spriginirea dela celu
iesce a paralisâ zelulu celu mare alu imperatieloru
s i m u , G . B a r i t i u , I . G h i c a , N . I o n e s c u , d’antaiu pana la celu din urma, dela episcopu si
aliate pentru acţiunea diplomatica. Nodulu gordi- functiunaria pana la civele din urma.
G . S i o n , Y . B a b e s i u , P . S . A u r e l i a n u .
anu orientale d’intre poteri cinelu va taia? — Pre acestu colonelu câ ostasiu inse nu me
Se da lectura processului verbalu alu siedintiei
S e r b i ’ a se pregatesce cu armările. Min. de sentiu in stare alu potd judecâ si apretiui deplinu
precedente si se adopta.
resbelu a sistatu exercitiale celoru 12,500 miliţia, si după cuvientia. Inse potu afirmâ, ca este rno-
D. Fetu aduce la cunoscinti’a Societăţii înce­ delu si consciintiosu urmatoriu alu legiloru si preş-
inse fora scirea comandei nice pasu nu capeta, neci
tarea din vidtia a membrului seu onorariu Dr. Io- criseloru militarie.
le e ertatu a se departa.
sef Szabo din Iassi. Societatea esprime regretele Este lege imperatdsca, ca officierii trebue se
In Kragujevatz lucra 500 lucratori la fabric’a
sale pentru pierderea acestui barbatu, carele a fa- scie limb’a regimentului, la care servescu, pentru
de armaria. Se inaintdza la confinie munitiune.
cutu servitiuri tierei prin lucrările sale asupra is­ câ regimontulu nu numai se nu pdrdia, ci se cas-
Gener. Z a c k e designatu siefu pretoriului armatei, cige in valdrea si poteeea sa morala.
toriei naturale.
care o va comanda princ. Milanu sdu gener. Lesch- Aici este unu regimentu curatu romanescu si,
D. Babesiu aretandu ca, comissiunea numita
janin. Alimpits colonelulu a organisatu 5000 vo­ dorere, scol’a romana pentru officieri nu este in-
pentru cercetarea reportului delegatiunei si a comp-
luntari, cu cari sta pe sponce a trece preste Drina. destulitâria; căuşele sunt multe, parte conoscute.
turiloru alaturate si-a terminatu lucrarea, câ repor-
Una insula de cdrta in Drina, folosita de şerbi, La cela-laltu regimentu alu garnisiunii numai
tore alu ei, da lectura reportului seu, presentandu una parte este romana. Inse la acest’a Dlu
turcii notificară officiale, ca o voru ocupa. Serbii
si proiectulu de bugetu combinatu pentru eserci- Krsich este comandante. Aici legea este strictu
inse nu voru a o cede si resbelulu e gata.
tiulu anului viitoru dela 1 Augustu 1875 pana la observata si esecutata. Scol’a romana pentru offi-
In Nisiu langa Serbi'a turcii redicara 12 for­ cieri este pre cum trebue, se fia, toti o sciu re­
1 Augustu 1876. Acestu proiectu se discuta si
turi. Serbii, după o coresp. in „D. Z.“ au tra- specta, toti si-facu detorinti’a, pentru ca i n s u s i
după mai multe observatiuni se propunu diverse co-
misu in 24 Sept. alu doile batalionu cu bateria comandantele este celu d’antaiu in zelu si in îm­
rectiuni in alocatiuni spre a se supune societăţii
acolo, câ se ocupe acele forturi, alte batalibne in plinirea detorintii prescrise. Unu astfelu de regi­
candu va fi in plinu. mentu numai a înflori va potd.
alte parti. Min. de resbeln a ordonatu, câ si of-
Siedinti'a se ridica la 5 si jumetate 6re post- Unui barbatu cum este Dlu Krsich, escelinte
ficialii se se recruteze in Beligradu, câ se p6ta esi
meridiane, in tbte cate sunt prescrise astadi unui adeveratu
garnis6na, dr’ darea pe */ anu se aduna inainte. comandante, m’am tienutu indemnatu si detoriu a
a
Unu decretu alu principelui a transferatu scup- Presiedinte A. Treb. L a u r i a n u . consacrâ aceste pucine ronduri in semnu de stima
cina dela Kragujevac la Beligradu. Totu disposi- si reconosciintia.
tiuni prevenitdrie de a intempinâ furtun’a luptei S a b e s i u , in 2 Octobre 1875. Totu astfelu de comandanţi si sum convinsu,
eventuali, cum face si Muntenegru, cu 180,000 lo­ La provocarea „sabesianului" pana acum’a aflu, ca armat'a austriaca va fi o adeverata binefacere
cuitori, cari inse dela 17 pana la 50 ani suntu consultu a remane numai totu pre langa respectiv’a pentru locuitorii acestui imperiu vechiu.
Unu c i v e .
toti barbatii sub arme si legea militaria, si princ. mea corespundintia.
Nichitia e primulu soldatu. Diariulu Muntenegru- Fia convinsu ca dorinti’a sa nu va fi desidrta.
lui officiosu „Glas Zrnogorczko* o spune verde, ca Yeni-va tempulu socotelei pentru tote. Unii manifesta ala capilara ser toi
Serbi’a si Muntenegru se voru redica in masse spre D’altmintrea „Sabesianulu" asemene potere si din ISosm’a.
voia are câ si mine. Faca după cum afla mai
a liberâ pe fraţii sei şerbi de supt jugulu tirani- Citimu in „ l ’ U n i v e r s " dela 24 Septembre:
bine, mai folositoriu, cu tote ca d’atunci incoce si
loru turci, —- Gasimu in „Times" unu manifestu publicatu de
Dsa a potutu studeâ si couosce unele din treburi.
curundu de press’a slava. ’Lu traducemu in intre-
Unu geru de mai multe dile a stricatu fro-
moseloru viie de pre aici, ceea ce a grabitu culesulu gulu lui, sub titlu de piesa istorica. Lectorii no­
SOCIETATEA ACADEMICA ROMÂNA.
pre 6 Oct. ştri voru vedea intr’insulu pana la ce gradu au
SSedintra clip 1 Septemtore 1875.
Speranti’a cea mare ne-a insielatu in privinti’a ajunsu prin 'provincield Turciei europene ur’a si
Membrii presenti: A. Treb. L a u r i a n u , Nic. bunetatii mustului. Alţii s’au insielatu in si mai grbz’a de numele turcescu. Yiolintiele acestui do-
C r e t i u l e s c u , D r . A n a s t a s i u F e t u , G. Sion, mari sperantie. C o r e s p .
cumentu se acorda cu detaliele ce ni se dau asu­
G. B a r i t i u , I . C a r a g i a n i , Y . B a b e s i u , I .
pr’a modului cum se bătu insurgenţii cu turcii:
0 . M a s s i m u , P . S . A u r e l i a n u .
Alb’a-Iali’a 1 Octobre 1875. Acest’a este manifestulu raialei despoiate, a-
Se da lectura processului verbalu alu siedintiei dressatu sultanului suveranu alu Turciei resiediente
precedente si se adopta. ( M a r ţ i a l e ) . Dlu „Martetiu" a fostu ince-
putu scrierea „Romanii si statulu militariu" in doi la Stambulu, care a jefuitu, a furatu si a strivitu
Se comunica o epistola a d-lui canonicu T.
n-ri ai „Federatiunei* an. tr. si nu sciu din ce pe serbii din Bosni’a cinci sute de ani:
Cipariu prin care anuntia ca motive de nesanetate
causa a intreruptu continuarea acelei materie de „Resboiu tie, sultanu puternicu! Resboiu tutu-
ilu împiedeca de a veni la societate in anulu cu- mare interesu si trebuintia n6ue romaniloru. roru demnitariloru tei cei mari, care s’au jura tu se
rentu. Asta-data me grabescu alu servi cu vre-o dbue fure si ae estermineze pe nenorocit’a raia prin taxe
Se ia actu. notitie din vidti’a militaria d’aici.
si tiranie! Resboiu de m6rte!
Societatea se împarte in comissiuni, după de- De candu sta cetatea intarita d’aici si tiene Sutimi de eroi bosniaci au scosu iataganele
cisiunea luata in siedinti’a precedenta, spre a con- garnisiune militaria, mulţi comandanţi s’au paren- loru din teaca, decişi se sfarime lantiurile cu care
tinuâ lucrările cu cari ele au fostu însărcinate. datu, fia-care cu meritele sale. Cele mai strălucite tu si beutorii tei de sânge ne ati legatu. Multe
merite inse a cascigatu d-lu colonelu K r s i c h , co-
Presedente A. Treb. L a u r i a n u .
mandantele d’acum’a aju cetatii. sutimi de eroi au luatu armele, cei betrani câ si
^iediutia din 9 Septembre 1875. Acestu barbatu si raru oatasiu, plinu de viatia, cei teneri. Si, fiindu-ca tu eşti uuulu din aceia,
energia si neobositu in lucrare pentru binele co- cari ne-au torturatu pana la m6rte, fii siguru, ca
Membrii presenti: Dr. A n a s t a s i u F e t u ,
munu si militariu si civile, in scurtulu tempu, de glontiulu serbescu va nemeri tînt’a.
G . S i o n , G . B a r i t i u , I . C a r a g i a n i , Y . B a ­
candu este aicia, a sciutu cascigâ pentru sine sti- De si nu suntemu inca de catu o mana de
b e s i u , P . S , A u r e l i a n u , Nic. I o n e s c u , A,
m’a, recuuosciinti’a si iubirea toturoru-a, ceea ce
Treb. L a u r i a n u , I . C . M a s s i m u . se vede si din deosebit’a atenţiune, cu care este dmeni, -ti facemu cunoscutu, ca forti’a ta barbara
Se da lectura processului verbalu alu siedintiei onoratu din partea inalteloru cercuri militari. se va sfarimâ de stanc’a neînvinsei nbstre hotariri,
Nu este neci unulu macaru dintre noi, care se nu
precedente si se adopta. Elu este celu d’antaiu, care in acdsta cetate a
Societatea impartita in comissiuni, se ocupa de intr’odusu si a faoutu inceputulu imbucuratoriu la mdrga la lupta cu convicţiunea, ca caus’a nbstra va
mai multe reforme, cari i voru face numele ne­ fi victoriâsa.
lucrările, cu cari s’a insarcinatu in siedintiele pre­
uitaţii. Afla ddr’, sultane, ca suntemu setosi de sân­
cedente.
Loculu pentru tragutorii la tienta, mai inainte gele teu si de sângele rasei tale; afla ca nu voimu
Siedinti’a se redica la 5 si jumetate 6re post-
desiertu si uritiosu, astadi este una gradina, la care se luptamu atatu spre a ne resbunâ de crimele tale
meridiane. micu cu mare cu plăcere făcu escursiuni si servitia,
Presiedinte A. Treb. L a u r i a n u . civilii si militarii. catu pentru a protege on6rea nbstra, libertatea nb-
Siantiurile cetatii, cari cuprindu unu territoriu stra, viati’a nbstra pe care tu nu încetezi de ale
Şiedintra din 3 Septembre 1875. f6rte estinsu, stateau, pana la venirea acestui colo­ amerintiâ, crudu Asiaticu ce eşti. Gandesce-te, o
Membri presenti: A. Treb. L a u r i a n u , D r . nelu cu ochi ageri, desierte, baltâse, stricatiâse sa- tu celu mai monstruosu dintre tirani, de cate orţ