Page 7 - 1875-10

na-amu apropiatu de tronula teu cu lacrimi si plân­ batalionulu de 800 dmeni, ceea ce da pentru 10 ddua jughere; f) fenatiu de unu caru de fenu; g)
geri, si de cate ori ’ti-ai risu sdu ai respinsu umi- brigade . . . . . . . . . 64000 dmeni. tertialitatea din stola, care e impartibila cu can­
20 escadrdne . . . . . . 2600 — torele celu vechiu; b) cuartiru liberu.
» lele ndstre cereri. Cu catu noi amu fostu mai su­
18 baterii (108 tunuri) . . 1894 — Concurenţii se-si astdrna suplicele concursuali
puşi, cu atatu ur’a ta s’a aratatu mai cruda! Cu
18 secţiuni de pioniari de cate la of. protop. gr. cath. alu Clusiului provediute cu
catu raiea a fostu mai umilita, cu atatu turbarea 50 dmeni.............................................. 900 — carte de botezu, testimoniu despre absolvirea cursu­
si tirani’a stăpânului ei au fostu mai teribile. De Totalu 68364 dmeni, lui preparandiale, ori diploma de cualificatiune si
o mie de ori, tu ai vediutu cu unu ocbiu linistitu A ddu’a classa a miliţiei se compune de; cu atestata despre portare» morale, ei soienti’a can-
si distractu pe servitorii tei facundu se curgă în­ 8 brigade de cate 8 batalidne 41200 dmeni. tariloru si a tipicului.
tocmai câ ap’a sângele serbescu. Mii din compa­ 13 escadrdne...................... 1400 Clusiu in 11 Septembre 1875.
G a v r i l u P o p a , protopopu.
trioţii noştri nevinovaţi au fostu măcelăriţi de tri­ Serbi’a dispune de 10,000 cai pentru cavaleria.
După regulamentele reposatului generalu Blas­ — (Ammiclw.) Societatea „Transilvania"
bunalele tale barbare, sdu martirisati de musulmani
navatz, fia-care regimentu de miliţia e comandatu n’are nici unu stipendiu vacante pe 1 Oct. 1875.
nedemni.; si n’ai voitu se te opresci. Nemultiu»
de oficiari esiti din armat’a regulata, insarcinati a Yacantie se vor face in lun’a lui Septembre 1876.
mindu-te de reducerea strabuniloru noştri in sclavia, initiâ pe dmenii loru in disciplina, tactica, regalele Pentru acelu terminu se va publica concursu la
tu ai voitu inca se ne torturezi câ si toti predece­ de servi tiu mai bine de catu erau in stare s’o faca tempulu seu. — Bucuresci in 15/27 Septembre 1875
sorii tei. oficiarii recrutaţi numai din miliţia. Presiedintele Societatei: A. Treb. L a u r i a n u .
Poţi crede tu, imperatu alu despotismului si Pe langa acdst’a fia-care districtu militariu e — (Spargeri de casse de feru). In Bucuresci,
alu luesului, ca ne vomu inclinâ totu-ddun’a legi- pusu sub direcţiunea unui oficieru superioru din ar­ ndptea din 19 spre 20 Sept. a. c. nisce hoţi spar-
mat’a regulata; avendu gradulu de brigadieriu, care sera pe din dosu comptoarulu de banca alu lui
îoru tale? Poţi crede tu, ca vomu voi se mai stamu
are supremati’a in afacerile militaria si corespunde George Niculescu din strad’a Lipscani fdra câ ser­
inca sclavii tei, candu carnea n6stra, incapabile de
directu cu ministrulu de resbelu. Acesta sistema genţii sdu paditorii de ndpte se fi simtitu catu de
a mai hrăni estravaganti’a ta, se revolta contra va face mai facile si mai grabnica mobilisarea for- pucinu. Au spartu ddue casse de feru furandu din
crudimei tale? Imperatu sinistru! te insieli dbca tieloru naţionale. ele 500 franci si alte bijuterii si bonuri in valdre
credi, ca sabi'a si pusc’a o se otieldsca lantiurile Militi’a se esercita in fia-care anu; se ocupa de 30,000 lei si o mie cinci sute lei in bani.
ndstre. Armele cu care tu speri se ne strivesci, mai alesu cu tragerea la sernnu; aprovisionarea cu Hoţii trebue se fi fostu lăcătuşi si ferari, ca alţii
voru strivi imperiulu teu celu vermenosu; si candu pusei de modelu nou, cari se incarca pe la culasa nu putea sparge tablele de feru si coperisiele cas-
(sistemele Peabody si Frnner) este indestulatdr.ia seloru de feru.
vei cadea, vei cadea, ca noi, raielele, aveamu drep­
pentru a armă prim’a classa a miliţiei, adeca a- — ( P o p o r a t i u n e a i n T u r c i ' a e u r o p d n a )
tatea cu noi, candu -ti cereamu se ne tratezi ome-
prdpe 70,000 dmeni, calculandu-se apr6pe ddue se urca, după cum cetimu in diariulu francesu
nesce. pusei de omu. „L’Ordre", preste 12 millidne. Dintre aceştia
]£ta care suntu motivele ndstre pentru a te Tunurile suntu ghintuite, de otielu, sistema 700 mii sunt musulmani; slavi renegaţi, turciti
combate. Ddca eşti omu, ia-ti sabi’a, pentru-câ prusiana. E locu se observamu marea proportiune 500 mii; albanesi 1 millionu; celelalte trei parti
peptu la peptu, se putemu recuceri ceea ce au per- a tunuriloru de munte. sunt creştini in proportiune câ 1 la 3. — Grecii
imprasciati prin imperiulu turcescu numera 2 mil-
dutu părinţii noştri la Kosovo. Pamentulu este Nu trebuie se privimu pe cei 170,000 dmeni lirine; Romani sunt in Macedoni’a si Bulgari’a vr’o
adapatu cu sânge, si astadi tocmai trebue se mai ce amu enumeratu câ unu efectivu disponibilu in 800 mii; in Romani’a 4,200,000 si numerulu to-
totalu si imediatu.
respandimu inca. Te salutamu, sultane, si te a- turoru Romaniloru orientali se urca la preste optu
Ddr’ credemu, ca in casu de lupta, Serbi’a ar’
nuntiamu, ca a sositu 6r’a pentru toti serbii se ia millidne; unu numeru considerabilu si respectabilu
putd, in primele septemani, se pună pe pitioru, pa-
sabi’a in mana pentru libertatea si pentru unirea acest’a, dice diariulu „L’Ordre", spre a potri formâ
sabilu armaţi, 35 pana la 40,000 soldaţi, cu cele
rasei loru. Yino cu tdta forti’a si puterea ta, dta-ne; diece baterii ale armatei permaninte. „R." unu stătu de categori’a a dou’a. — Slavi sunt:
dta pepturile nâstre! Yomu calcâ in pitiâre tirani’a 1 millionu şerbi, 3,200,000 bulgari, 500 mii bos­
niaci, 250 mii erzegovineni si 200 muntenegrini.
si vomu readuce pacea si ordinea, libertatea si uni­
rea intr’o tidra pe care tu ai jefuit’o si ai ruinat’o. Maţi diverse. — („Relatiune generale despre starea fonda-
tiunii lui G o j d u , dela 3 fauru 1870 pana la
Vino fara intardiare si scufunde-se pamentulu sub — Imperatoriulu Germaniei va calatori in 12 finea anului 1874,") s’a scosu de sub tipariu prin
pitidrele acelui’a, care -ti va cedă drumulu. Scdte Oct. in Itali’a insocitu de Bismark si Moltke. Representanti’a aceleiaşi fundatiuni. Doritorii de
strigatulu teu de resboiu, si fii siguru, ca ’i vomu — Mai. S’a imperatds’a Austriei va sosi in a-si castigâ informatiuni despre starea acestei fun­
:
respunde prin formidabil’a n6stra aclamatiune: „Res- Vien’a in 6 Oct. si in 7 va calatori la GddollO. datiuni, potu se-si procure acdsta „Relatiune generale"
boiu tie! betranu beutoriu de sânge! inamicu alu — La Tokai in viile cele renumite inghetiulu pe langa pretiulu de 50 cr. v. a. atatu dela essac-
serbiloru, padisiahulu nostru!" in 25 spre 26 Septembre a fostu atatu de aspru, toriulu fundatiunii, dlu D e m e t r i u I o n e s c u ,
incatu a facutu mare dauna in calitatea vinului. (Budapesta kirâly-utcza nr. 15,) catu si dela vene­
Septembre 1875. Capii şerbi din Bosni’a. rabilele consistorie gr. or. din Sibiiu, Aradu si
— Principele Arnulfu din Bavari’a a petre-
Amu reprodusu după „l’Univers" acesta ciu­ cutu vro cateva dile in Brasiovu si s’a reintorsu in Caransebesiu. Dela 10 ess. se da unulu rabatu. „A."
data piesa care, nu mai este indouidla, prin publi­ 2 Oct. catra Clusiu. La Administratiunea „Alegatorului Liberu" si
la Ghiosculu de pe Bulevardu se afla de vendiare,
citatea ei in diurnale mari europene, va remand (Calea ferata) Ploieşti—Predealu s’a incredin- pe pretiulu de 75 bani: Rapirea Bucovinei. (Do­
istorica. „Tromp. Carp." tiatu ingenieriului siefu AII ar din Franci’a, de cumente secrete din archivele Austriei).
unde se aducu si poterile technice si cu tracearea
s’au luatu preliminariei© înainte. Se va scadd unu rabatu de 33% cumpera-
torului dela 10 exemplarie in susu.
Planele pentru clădirea calei ferate Brasiovu—
Le D a n u b e publica urmatoriulu studiu: Predealu inca se afla pregătite, precum si planele Ya aperea catu de curundu:

Puterea armata a Serbiei. liniei Pest’a^-Semlinu. Dictionariulu Ulubei Medicale romane
In 30 Sept. s’a inchiatu una conventiune in­ de
Armat’a serba a fostu constituita pe base nuoe tre Austro-Ungari’a si Pdrta, privitdria la incopcia- Frederic Dame, C. N. Chabudianu,
de generalulu Blasnavatz, mortu acum doui ani. directorulu diariului l’Eu- doctoru in medicina dela
rea calei ferate intre ambe tierele, defigunduse si
Principiulu acestei noue organisari este servi- terminii inceperei si finirei lucrariloru. rope Orientale Facultatea din Parisu
ciulu obligatoriu. Ori-care serbu e soldatu dela 20 (Avansări militari) pentru asta tdmna la noi se făcu publicatu in fascicule bi-mensuale
pana la 30 ani. Modulu de organisare s’apropia multe. Patru generali-majori se făcu locotenenţi — A p r 6 p e 50 f a s c i c u l e —
d’acela alu confederatiunii elvetice; militiele suntu maresiali-campestri, 28 căpitani majori, 160 loco­
basea acestei organisari.
tenenţi sup. capitâni si 300 locot. se inaintdza la
E totuşi unu corpu de trupe permanente ast- locot. superiori, dr’ in artilleria cadetii si elevii din Mai non. Una depesia telegr. din Bel-
felu compusu: scdlele milit. superiori apţi toti voru deveni oficiri. gradulu Serbiei rep6rta, ca in urm’a unei dechia-
4 batali6ne de infanteria . . . 3200 dmeni (Fortificări). După „Kelet Ndpe* direcţiunea ratiuni a Principelui intr’o siedentia secreta a
1 escadronu de cavaleria . . . 150 cai de geniu din Esseg a primitu mandatu a incepe scupcinei cabinetulu trebui se demissioneze si se
4 baterii de cate 4 pana la 6 cu t6ta urgenti’a pregătirile spre a pune in stare
tunuri ...................................................................... 532 dmeni de aparare fortaretiele: Esseg, Brod si Gradisca ve­ crede probabila formarea unui cabinetu conservativu.
4 baterii de 6 pana la 8 tunuri 620 — chia, spre care scopu in 13 si merse acolo colonel- In C e r n ă u ţ i 4 Oct. Se tienh serbarea des-
6 baterii de munte cu cate 6 tu­ Wahlberg. Si Petrovaradinulu se fortifica, spre coperirei monumentului „Austria" la suta ani dela
nuri ...................................................................... 320 — care scopu comissiunea mixta face cercetări. T6te annexarea Bucovinei cu Austria. (Candu o vendusera
2 companii de p i o n a r i . . . . 300 — aceste suntu semne de preingrigiri pentru pace. — turcii in 2 Iun. 1777 dr’ pe Domnula Gregoriu
2 companii de pontoniari. . . 450 —
O n j o r a t a R e d a c t i u n e ! Me rogu se bine­ Ghica pentruca protestă lu decapitară in Iaşi prin
Totalu 5622 — voiţi a publică in pretiuitulu diuariu alu Domniei janiceri in Oct. 1777.) După acdsta se deschise
cu 84 tunuri. Vdstre urmatoriulu anunciu: universitatea in presenti’a min. de instrucţiune,
Esiste unu trenu alu armatei si unu corpu sa-
nitariu. Devenindu vacante staţiunea docentale din Ge- afianduse deputatiuni si dspeti din tidra si din afara.
lou in protopopiatulu gr. cath. alu Clusiului, prin Una scrisdria de mana a Mai. Sale catra
Acdsta mica armata regulata e destinata in aceBt’a se publica concursu pana in 15 O c t o b r e
catuva a fi cadrulu in care se voru incrustâ t6te st. n. cu urmatdriale emolumente: a) salariu anuale min. presiedente, care se ceti, exprime imbucura-
fortiale militarie ale Serbiei in casu de resbelu. tdri’a satisfactiune si multiamitdria recunoscintia
200 fi. solvindu in 4 rate din repartitiune pre po-
Aceste fortie se compunu din ddue classe de poru; b) gradin’a scdlei de unu jugheru; c) din manifestatiuniloru poporului din Bucovina. Cuven-
miliţii. padurea comunei una delnitia de lemne; d) câ can­ tarea min. fii primita cu aplausele dspetiloru.
Cea d’antaia coprinde: tore 30 metrete mici de cucuruzu cu grauntiulu si
10 brigade de infanteria de cate 8 bataliâne; totu atatea dile de lucru; e) pamentu aratoriu de