Page 9 - 1875-10

Gazet’a ese de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, .uit s brrr ii. atei'L eî Se prenamera ia poştele c. ei r., si pe la
Fdi'a, candu concedu ajutdriale, — Pretialu: Aaulli 1 I M 1 U , DD. corespondenţi, — Pentru carie 6 or,
pe 1 ana 10 fi., pe Vj 3 A* v, a. Ti8ri esterne 12 fl. Taes’a timbrala s 30 or, de âacere pu­
1
v. a. pe ana anu sdu 2 /» galbini mon. sunstdria. blicare.

ir. 69. Br&sioYn 10 Octobre 28 Septembre 1875.
-----------

acestu faimosu jubileu. Ba inca diuariulu „Fremden- câ unitatea limbei introduse cu dificultate in ar­
ffîrasiovvi 8 Oct. st. n. 1875. blatt" de Vien’a scie se spună si anecdote. După mata se se disturbe, dice si min. si delegatiunea

0 s e r b a r e j u b i l ă r i a. In 3 Octobre a. c. acestu diurnalu unu romanu betranu ar fi pronun- austriaca, prin urmare, la aduuarea ambeloru dele­
se serbii in capitalea Bucovinei deschîdei&^univer- ciatu cu acdsta ocasiune urmatdriele cuvinte; Vest­ gatiuni conflictulu de limba e neevitabile, ddca nu
sitatii germane, redicate in acea provincia romana mintele n6stre sunt diferite, inse cu tdte aceste voru reterâ maghiarii prin vreo resolutiune cu ex-
pentru propagarea culturei germanismului in sinulu cămeşile n6stre sunt totu intr’unu feliu tiesute. pressiune, ca numai dorescu se se invetie si in ma­
românismului. Totu in acdsta di — s’a mai ser- Scurteicele ndstre representa limbele nâstre, dra ghiara. • 1
$
bătu acolo si jubileulu de o suta de ani dela anec- cămeşile statulu nostru; deci fratiloru, cămeşile sunt Alta la midiulocu mai e differinti’a in cestiu-
tarea provinciei romane Bucovin’a la imperiulu au- mai aprdpe de trupu si prin urmare mai scumpe. nea revisiunii vamei si a confederarii comerciului,
striacu. Acdsta duplice serbare, inscenata in anim’a Nu vremu se scrutamu, ddca vre unu romanu pentru cari ungurii dedera unu memorandu regime-
unei provincie romane, are o dorerdsa insemnetate betranu au potutu se pronuncie sdu nu aceste cu­ lui Austriacu, care după „N. fr. Pr." ar’ fi res-
pentru poporulu romanu. Ea suleva triste reminis- vinte, ci vremu se constatamu numai, ca cbiaru si punsu strictu negativu.
cmtie, si sternesce unu sentiementu de mare pre- acelu betranu romanu a aretatu detorintiele flă­ — U n a r e m o n s t r a t i u n e decisa făcură tdte
ingrigire. cărui bunu patriotu catra stătu, .ddr totu-odata comunele din comitatu Sirmiei in contra emissnlui
Nu ne potemu conteni de a nu ni manifestă n’a coutestatu, ca fia-oare bunu patriotu are mari ministeriului de interne, prin care se recomandă
aici dorerea si mâhnirea pentru ca vedemu, ca a- si sacre detorintie si catra limb’a si naţionalitatea comuneloru nemagbiare, câ in interessulu loru se se
cdsta duplice serbare s’a inscenatu si esecutatu pre sa. Ce e dreptu, camesi’a e cea mai aprdpe de servdsca de limb’a maghiara in tdte aubsternerile
socotdl’a esistintiei unui poporu, care pre langa trupu, inse candu vei remand numai cu camesi’a, sale la judecaţi. Si prefectulu comitatului (Foispa-
totu devotamentulu si alipirea ce o manifesta in atunci dieu nu mai esi de invidiatu. Ddca nu nulu) a fostu silita a face propunere la regimu, pe
forma si in fapta catra tronu si imperiu, totuşi n’a vomu grigl de scurteica,. camesi’a siDgura nu ne va care au si asternutu-o si care dovedesce, ca esecu-
renunciatu inca la individualitatea sa naţionale, la da caldur’a necessaria corpului, pentru câ se nu-si tarea emissului ministerialu in pracsa e nerealisa-
esistinti’a sa câ poporu romanescu. periclite sanetatea si chiaru vidti’a. < , . bila, pentruca in unele comune abia se afla vre
Domnii germani si judani locali nu semultiumira Festivitatea jubilaria ajunsa la culme in mo- unu individu, care se intieldga maghiaresce, apoi si
cu resultatele ce le esoperara pre pamentulu Buco­ mentulu deschiderii universităţii, candu ministrulu judecătoriile-mărturisiră, ca numai in limb’a partite-
vinei in restempu de unu seculu, ci ei se adope- de culte si instrucţiune publica tienh o cuventare, loru s’au datu si sententiele afara. Acdsta o scrie
rara a ornâ acum serbarea secularia cu serbarea si totu-odata candu se desvalf monumentulu „Au- „Kelet Ndpe" si se aude, ca totu asia voru a face
deschiderii unui institutu, ce are chiamarea si dea- stri’a." si alte comune si comitate spre a-si asecura drep-
tinatiunea, cum dicu insusi diariale germane, de a In fine mai notificamu,-~ea in Romani’a inca tulu, câ se se pdta plânge in scrisu inain.ea jude-
binecuventâ intinsulu pamentului orientale cu cul- se pregătiseră a se face unele demonstratiuni in catiloru in limb’a, care o pricepu si in acdsta se li

tur’a si civilisatiune germana. Nice-odata n’am fi diu’a de 3 Octobre, arangiandu-se parastasu in mai se dd si resolutiunile. Cine -si remonstra dreptulu,
crediutu, câ nemţii cei culţi si civilisati se imiteze multe orasie pentru Grigoriu Ghica, care la anulu ilu va avd. < ,, .* \ •
Ţ 7
c ii CI £ a 'i > l) [ J j. K c 1 J i ■] ' ; i
si se amble cbiaru a intrece pre ungari pre calea 1777 s’a opusu contra anectarii Bucovinei la Austri’a In S e r b i ’ a ministeriulu Ristici se retrase si
desnationalisarii popdreloru de sub egemoni’a loru, si care din acdsta causa fh omoritn de turci; si totu pdte ca in loculu lui va veni unu ministeriu con-
inse faptele ni-au probatu, ca neamtiulu celu cultu odata in Iassi erâ se se reproducă in teatru pies’a servativu. Poterile garante au facutu pressiune a-
nu este mai pucinu agresivu si incumetatoriu in „Rapirea Bucovinei", inse guvernulu a apritu tdte supra principelui Milanu, ca Serbi’a -si va perde
acestu respectu, decatu ungurulu silnicu. aceste demonstratiuni. garanti’a europdna, ddca nu va păstră neutralitatea.
Universitatea dela Clusiu se deschise acum trei — Dela Delegatiuni din Vien’a vedemu resulta­ Pr. Milanu intr’o siedintia secreta a scupcinei a
ani pentru prom6verea maghiarismului in Orieutulu tele votării comissiuniloru pentru bugetulu ministeriului descoperitu situatiunea critica, condamnandu poli-

Europei, astadi vinu nemţii si deschidu universitate de resbelu. Delegatiunea ungurdsca a primitu mai tic’a de pana acum a noului ministeriu Ristici câ
in Cernăuţi pentru propagarea germanismului in totu bugetulu pentru resbelu, numa 427,561 fi. a periculdsa garanţiei, f6ra care Serbi’a romane es-
Orientulu Europei. Ya se dica, si unii si alţii stersu din spesele ordinarie, si 144,000 din cele pusa. Scupcin’a primi dechiaratiunile principelui
tindu se ajunga la scopu, oprimendu sentiulu na­ extraordinarie, prin urmare bugetulu armatei ordi- cu entusiasmu, si ministeriulu Ristici fii silitu a se
ţionale alu poporului romanu. — Si ce e dreptu, nariu e 87,372,928 fi. dr’ spesele extraordinarie retrage. Altu ministeriu in locu anca nu s’a asie-
atatu germanismulu, catu si maghiarismulu au fa- dimpreună cu cele 8,425,000 fi. pentru tunuri ndue diatu.,
cutu mari progresse, inse aceste s’au facutu mai făcu 13,481,000 fi. Cerintiele estraordinarie suntu Insurectiunea continua cu versarea de sânge si
cu sama in tempii feudalismului si ai ignorantiei, ddr’ mai mari decatu in an. 1875 cu 9,803,766 fi. de o parte si de alta. D6ue c61dne turcesci ce
candu poporulu romanu nu vediuse inca radiele li­ dr’ cele ordinarie mai pucine cu 776,755 fi. veniea dela „Kiek" fura atacate si imprasciate de
bertăţii. Astadi inse traimu in unu tempu multu Delegatiunea austriaca inca aplacidâ. spesele catra insurgenţi; la „Utova" insurgenţii Petkovici
mai luminatu; fiii natiunei romane inca tienu la pentru tunurile Ucatiune, Inse numai in 2 rate. si Ljubobratic bătură pe turci omorindu din ei la
individualitatea si caracterulu loru nationalu, câ si Ministrulu comunu de resbele K o l l e r in comis, trei sute. In Albani’a anca a proruptu resc61a. —
fiii natiunei maghiare sdu germane, — financiaria austriaca apasă, ca 11 millidne fi. se A c ţ i u n e a d i p l o m a t i c a continua la „Mo-
Ddr’ se ne intdrcemu la serbarea jubileului. receru numai pentru cumpărarea de pusei Werndl, star,* uude consulii adunaţi făcu reportu catra
La acdsta serbare au partecipatu mai cu sama stră­ cu implutur’a pe din dereptu, pana acum se afla Pdrta despre tdte informatiunile trase dela siefii
inii din acea tidra. Despre poporu nu vremu se asemeni pusei 531,000, ddr’ infanteri’a cere 481 insurgenţi, câ se servdsca de substratu Porţii pen­
vorbimu, pentru ca elu nu este iaca in stare a ju­ mii, venatorii 53.000, si reservele acestoru trupe tru introducerea ndueloru reforme in favdrea cresti-
decă insemnetatea acestoru eveniminte. Nobilimea, 242 mii, prin urmare mai trebue cumpărate 195 niloru. Insurgenţii dedera la consuli memorandu,
dassea proprietariloru mari s’a tienutu departe de mii pusce, si delegatiunea aplacidâ pentru anulu despre t6te iDjuriele âi tiraniele suferite. Intr’acea
undele acestui jubileu. Precum iu 8 Maiu, asiâ si acesta 50 mii pusce. sultanulu emisese unu irade imperatescu, care apro-
in 27 Septembre a. c. proprietarii mari din Buco­ I n t r e a m b e l e d e l e g a t i u n i inse se afla mite multe inlesniri si reforme usiuratdrie, numai
vin’a tienura adunare si luara concluaulu unanimu, unu mare contrastu, pentruca comissiunea ungurdsca cu vine întrebarea, ddca se voru si esecutâ. —
„câ o deputatiune de cinci membri se notifice gu­ tdta energia ministrului de resbellu a votatu sum’a D i n 0 o n s t a n t i n o p o l i , 3 Octobre: — Minis­
vernului, cumca nobilimea si proprietarii mari din pentru institutele de cultura militaria numai sub trulu de resbelu Hussein-Avni-Pasi’a a devenitu mi-
• i j , j. I
Bucovin’a nu voru luâ parte la o festivitate, ce va- conditiune, câ in scdl’a militaria din Giins se ss nistru de marina si Riza-Pasi’a s’a numitu minis­
tema sentiemintele unei naţiuni." invetie anumite obiecte in limb’a maghiara. tru de resbelu.
Cu t6te aceste inse diurnalulu germanu de Delegatiunea Auatriaca inie se alatarit lenga Unu irade imperialu cu dat’a de 2 Octobre
Cernăuţi spune cu emfase, ca serbarea au reesitu min. de resbelu, care ?ede unu prejudeciu in aed- ordona micsiorarea impositeloru pentru populatiunile
mai multu de catu splendita. Bucuri’a a fostu sta conditiune, Ca atunci si cechii, polonii si croa­ agricole, cari se ocupa in linişte de munc’a loru;
generale, pentru ca tidr’a intrdga a partecipatu la ţii ar’ pretende asemene, ddr’ aceea nu va mai fi, anuntia mai multe reforme de natura a satisface