Page 11 - 1875-11

manefesta simpathiele sale pentru popârele slave gini politic’a rusdsca in orientu, totu cu usia acesta indirecta s’au luatu armele dela 6meni, de

din imperiulu turcescu, si pe calea păcii va si face deschisa, că si Russi’a. fric’a revolutiunei, in sensulu legiloru approbatali,
atunci se aiba curagiulu incai aceia, cari se tienu
totu ce va potd intru ameliorarea sortii aceloru In A n g l i ’ a ministrulu presied. D i s r a e l i la
pe sene de singuri fii leali ai patriei, câ se dsa la
popdre, inse cu tdte aceste dins’a nu va conturbă banchetulu Lordmaiorului dise: „In’cestiunea orien­
bataia cu lupii si cu ursii, pana nu voru devastâ
pacea generale, pre carea dimpreună cu alte poteri tale interessele celoru 3 imperati nordici suntu mai si turmele loru.
mari a garantat’o. — Yiitoriulu celu mai de apr 6pe directe, ddr’ nu su mai importante decatu interessele Ninsdrea cea cumplita ce venise asia de tem-
ne va aretâ, cui avemu se damu crediementu. Angliei, pe care regimulu britanicu e resolutu a le puriu, incepU a se topi; ddra suntemu in Novembre;
Articlulu organului „de St. Petersburg* a datu păstră si ale apara/ agricultorii patiti nu se mai incredu in amblarea
rotogolu prin tdta diaristic’a europeana, care relevă Interessele suntu ddr’ in oriente in prim’a tempului si incepu a se ingrijâ tare de drna. Des­
întentiunile Russiei de a usiurâ sdrtea la slavii de linea, cari voru împinge pe une poteri a si le a- pre desastrele cumplite, care ajunseră de nou pe
unele sate din disirictulu Fagarasiului, cumu Ye-
sudu din Turci’a. Russi’a p 6rta o vorba franca si pera, ddca voru fi amenintiate de vreo alta potere
neti’a, Cuciulata etc., veţi fi luatu sciri de airea.
energica, candu dice organulu ei officiosu, ca „ea dictatorica, cum — si redica capulu Russi’a.
Focuri asia dese, precum se intempla mai pe fia-
e aliata cu alte ddue poteri in acdsta causa, inse Scimu, ca delegatiunea maghiara s’a fostu care anu in acelu districtu, se mai vedu numai in
intrarea in acdsta aliantia e deschisa la t 6te pot9- dechiaratu. pentru statulu quo, pentru neintrevenire Secuime. Pe langa reutate este si afurisitulu fata-
terile, cari dorescu mantienerea păcii cu sinceritate/ si pentru dreptulu legitimu alu sultanului si inca lismu alu dmeniloru, care aduce atatea nenorociri
Ddr’ observarea, ca „totuşi Russi’a n’a sacrificatu cu t6ta energi’a, acum ddca Russi’a totuşi va îm­ pe capetele loru. Spurcat’a betfa, pip’a si sugar’a,
amblarea cu luminarea aprinsa fora falinariu, p’in-
catu-si de pucinu acestei aliantie simpathiile, ce le pinge pe Austria la acţiune energica in caus’a acd-
tre paie si fenu, punerea cenuşiei cu spudia ardie-
a aratatu totu-deaun’a crestiniloru s l a v i / si dr’ sta, apoi vine intriebarea, ca 6re ce va mai urma.
t6ria in podu pe scandur’a g61a si preste totu con-
„sacrificiale cari si lea impusu naţiunea rusa in — Capii insurgenţi din Bosni’a si Hertiego- structiunea cea miserabile a caseloru implinescu
interessulu slaviloru apasati din Turci’a suntu asia vina s’au intielesu a prelungi lupt'a si preste drna restulu. De altumentrea intre sasi inca se intem­
de mari, in catu Russi’a se afla autorisata a se si a-si numi unu guberniu provisoriu, ca nu voru pla destule focuri, pe care ti le poţi esplicâ mai
presentâ in f a c i ’ a E u r o p e i , c o n s t a t a n d u s i a se multiumi cu apromissiuni desierte, pana candu pucinu. In 15 Octobre arsera la Rosnovu ddue
siuri pline de cerealie si cu tdte appertinentiele
a c e s t e s i m p a t h i e / acdsta observare franca a nu voru fi garantate prin control’a poteriloru ga­
loru. In Zernesci inca se topiră mai deunadi siu-
trasu cu deosebire in occidentu t 6ta luarea aminte rante si acdsta presupune o energica păşire a po­ rile si alte incaperi dela vreo cativa economi. Cea
asupra pasirei Russiei, mai vertosu, candu se audi, teriloru, ddca e se se sustiena calea pacifica, altu- mai dorerdsa din tdte daunele materiali pentru bie­
ca internunciulu rusu I g n a t i e f f in Constantino- feliu pdte se se aprinda unu resbelu neprecugetatu. ţii agricultori este, candu sufere de incendiu t 6mn’a
pole inca avă audentia de 2 6re la sultanulu spre Acum se afirma, ca Scupcin’a Serbiei deci-se si drn’a, după ce apucase a-si aduDâ de pe campu t 6te
ai spune in persdna, ca ce trebue se reformeze in resbelu in contra Turciei si inca cu 61 in contra fructele laborei de preste anu.
favdrea sudslaviloru. — Se vede, ca poterile nor­ la 49 voturi si depinde numai dela respunsulu prin­
dice pregatescu o nota colectiva catra Turcia, despre cipelui la acea adressa de fesbelu, câ se pasidsrca
reformele, ce are se introducă guberniulu turcescu si Serbi’a cu vro 36 mii armaţi. Pana acum se totu C e t a t e a d e b a l t a 1 Nov. 1875. „Econo-
si despre controlulu ducerei loru in executiune. tramitu trupe spre intarirea granitiei, fiindcă turcii miculu* din nr. 72 alu „Gazetei* a. c. a facutu,
câ si noi — mai alesu pre aici se ne cugetamu
Angli’a si Franci’a inse voru reclama obser­ se afia la Nicsici.
de „Economice* intemplate pre la noi: Yinu pre
varea tractateloru. „Morning Post* diar. anglicu aici a fostu pucinu, adeveratu ca a patimitu de
dsa inse cu coldrea pe facia, candu dice: ecca, ca brum’a din Septembre si tocma acdsta a facutu de
Din c e r c u l u B r a n u l u i , 7 Nov n. Legea
cele trei poteri ale nordului, cari si au impartitu e pucinu, ci cualitatea e buna, câ-ce nu tiene 9—
ungurdsca despre dreptulu de a tiend pusei -si a-
si Polonia intre sene, suntu de acordu si acum spre 11, ci 16—20 probe, ba inca celu mai multu in
duce fructele sale. Enormele taxe caroru asemenea comun’a ndstra 18—20 probe, ce nu se intempla
a intreveni la Constantinopole si fora Angli’a si nu se pomeniseră nici in periodulu pre candu do­ adese-ori, si cu tdte aceste nu are pretiu, ca-ce
Franci’a, despretiuindu tractatul de Parisu din 1856 mină legea marţiale si stările excepţionali austriaco,
cumperatori de vinu aici inca n’au venitu, pre
si considera acdsta cestiune de fdrte grava, provo- apasa greu asupra bietiloru venetori dela sate. semne s’au gatatu banii mai preste totu loculu,
candu pe Angli’a se reclame cu energia observarea Sciţi ca in aceste regiuni muntdse si padurdse au singuru matadorulu jidoviloru de pre aici Griin
fostu totu-deaun’a venetori mulţi si atatu mai buni,
tractateloru. „Times* crede, ca Russi’a va pro­ Jozsef cumperă dih satele vecine — cualitate mai
cu catu pe aici au adesea ocasiune de a venf cu
pune tienerea unei conferintie europene in caus’a rea cu 66—80 cr. fieri’a si lu vinde cu 32—40
lupii si mai alesu cu ursii, de si nu tocma in con­
slaviloru sei de sub Turci’a; si face si observarea flicte diplomatice, in totu casulu inse fdrte critice, cr. cup’a. —
totudeodata, ca marea Britania se nu id parte la in care jupanu Mormoiu are intru nimicu a spin­ „Tempurele suntu grele si necasurile multe/
acele conferintie, ddca tractatele remanu litera mdrta tecă pe adversariulu seu numitu O m u, de si acesta granulu si porumbulu s’au facutu bune, ddra ve­

si catu privesce la Turcia. Yomu vedd ce va aduce e pusu de I e h o v a in fruntea creatiunei; ddra ur- demu, ca n’au pretiu, nu suntu bani, apoi mosîdrele
sulu se excusa cu mulţime de fapte de ale dmeni- poporului contribuitoriu suntu mici asia, incatu —
diu’a de mane la mds’a diplomatica si a sustienerii fia ori ce mâna — e impossibilu se producă catu
loru, cari se sfasiia, se spinteca si se extermina
cumpanei drepte a Europei. Bupa cuvintele din sei ajunga a se potd sustiend si plat! catu li se
intre s i n e , precum nu face speci’a ursiloru. Asia
urma ale notei rusesci in diurn. of. de Petro- ddra dmenii nu potu stdree respectulu ce pretindu cere, nesocotindu aici insielatiunile si nacasurele
pole, care după cum scimu, suna catu se pdte de ei dela ursi, decatu numai armaţi cu pusce din cele de care la noi suntu multe si cari se tragu inca
din anii precedenţi, candu bucatele erâ pucine si
dictatoricu: „In' orce casu trebue se id capetu mai bune; si fiindu-ca venatorii tierani nu le mai scumpe, din multe dcca ddue exemple: Unu bietu
trist’â situatiune a populatiuniloru creştine din au, ca nici-decumu nu le dă man’a se platdsca romanu din locu a luatu dela uuu jidanu totu de
pentru pusei bune de venatu atatea taxe, pe catu
Turcia**, diplomaţii si politicii mai credu, ca sim­ aci Leopoldu in 1872 trei galete porumbu â 11 fi.
face sum’a intrdga a contributiunei loru aruncate,
pathiele ruse se potu revărsă fora multa aşteptare v. a. = 33 fi. si după acea 40 fi. v. a. bani —
asia se pare, ca locuitorii patrupedi ai muntiloru
spre a mântui pe slavii din Turcia ori prin pasf au aflatu si ei ceva despre acdsta lege ndua, pen- 73 fi. v. a. pre langa caventi’a altoru doi mai a-
deadreptulu, ori indirecte prin ajutorarea insurgen- tru-ca-i vedemu venindu pana in vecinătatea sate- vuti, din cari platindu elu 160 fi. v. a. după multe
tiloru si din partea stateloru semisuverane, Serbi’a, loru, câ se inpartia vitele domestice cu dmenii, sub intortocari intemplate de atunci, in anulu acesta
caventii au fostu castigati se platdsca jidovului inca
Montenegru etc. pretestu cum se pare, ca acestora le va lipsi nu- 597 fi. v. a. firesce cu spesse cu totu, ddra caven-
tretiulu pe drna si nu voru avd cu ce se le sc 6ta
Sgomotulu diaristicu despre pornirile armatei iii n’au platitu indata si nice au avutu se platdsca,
in primavdra. Asia jupands’a ursdic’a din pădurile
rusesci catra sudu le desminte „Coresp. Politica* deci li s’au estimatu ce au avutu si li s’au pusu
Zernesciloru vine câ de trei septemani cu puii sei
din Yiena după una scrisdre primita din Pdtropole, junisiani pana pe la ferestraulu celu parasitu. Pana ;erminu de „doba.* Astfeliu spariati au imprumu-
dicundu, ca pornirile acele suntu numai schimbări acuma se ospetă de cateva ori din unsprediece oi tatu bani cu 10% dela unu crestinu si au platitu
de recruţi si dislocatiuni de armata după exercitia. ale dmeniloru, fara a-i întrebă ddca le suntu de jidovului după ce au pactatu cu elu 400 fi. si s’a
impacatu — ertandu si elu restulu — Yedi si si
Russi’a inse, după manifestulu oficialu alu gub. din vendiare; dra intr’aceea barbatu-seu cu alţi compa­ lui i s’a parutu prea multu — in urm’a acestora
nioni -si făcu gustulu ici-colea cu carne de bou si
Petropole, si a lasatu usia deschisa a paşi si sin­ au fostu imbiati — si de sila bucurosu — se pla­
de vaca, pentru-ca le tiene mai bine de saţiu. Nu
gura, ddca aliatele poteri n’ar’ adera la decisiva tdsca spessele estimiului 11 fi 90 cr.; asiâ ddra
ne indoimu intru nimicu, ca onorabilele auctoritati
resolvire a causei din cestiune, fara a se arata administrative, prefecţi si subprefecti, de aici pana mai vediuta-ti dvdstra „Economicu* câ acesta din
grele pentru paşi seriosi, ceruţi si pentru sustienerea la pdrt’a de feru supunu tdte asemenea caşuri la 1872 după 73 fi. v. a. se se platdsca in 1875
păcii si pentru resolvirea causei cresciniloru. inalt’a cunoscintia a ministeriului cu acelu adausu, 769 fi. v. a.
Imperatulu Germaniei Wilchelmu, după o de- ca ar’ fi de doritu, câ dupa-ce s’au luatu puscile Altulu a luatu dela altu jidovu 40 fi. v. a.,
dela venatorii locali, se mai midiulocdsca venirea Câ se-i platdsca la anulu cu interessele stipulate,
pesia din 8 Nov., inca s’a respicatu catra presie-
inedee a vreunui principe de Bavari’a, cumu fusese ddra avendu jidovulu de a se mută de aici cu 3
dentele parlamentului germanu ca poterile suntu
mai deunadi principele Arnulfu, spre a se exercită luni înainte de a se plen! anulu, l’a provocatu pre
cu dispositiuni pacifice, si dificultăţile in cestiunea in lupt’a cu ursii. In dilele gubernatoriului prin­ respectivulu, ae-si refudsca socotelele si după arit-
insurgentiloru din Turcia, crede, ca voru primi cipe 0. Schwarzenberg, adeca in anii absolutismu­ metic’a jidovdsca a resultatu câ romanulu se pla­
regulare pacifica. Bismark inse despre o parte va lui austriacu, inca se înmulţiră ferele rapitdria pre­ tdsca jidovului acum 90 fi. si apoi de 40 lu as-
a sprigini nisuintiele ruse, inse numai pe catu se ste mesura; acela inse câ venatoriu prea bunu ce tdpta pana la finea anului, romanulu neghiobu ne
eră, scotea mai de multe-ori dmeni la venatdrie in mai spunendu nimenui face asia si despre 40 fi.
potrivescu cu politic’a austriaca, ce privesce la ga-
diverse parti ale tierei, siedea in munţi cu septe- inchia contractu cu-jidovulu si la terminu i pla-
rantiele, ca se voru executa reformele stdrse dela manile, si nu se lasă, pana nu aducea si cateva tesce, adeca in terminu de unu anu după 40 fi.
Turci’a; dr’ desbracanduse cestiunea slava de ca- pei de ursu, de lupi, de vulpi, dra pe venatori si v. a. a platitu 130 fi. v. a., — acesta e altu
racterulu ei revolutionariu, atunci Bismark va spri­ pe gonaci ii nutria si remunerâ. Ddca in modulu „Economu* firesce jidovescu si de aceste mai avemu