Page 12 - 1875-11

ti
mai multe. — Este-su de ajunau câ se ve poteti 23. Iacobescu Yasilie, din class’a IV-a nor- - — Darea se sc 6te dela 2 Nov. a. c. iiu mai
miră destulul male cu.................................................... 20 multu prin executorii de pana acum, ci prin dero­
Aceste suntu date afora de altele de t 6te di- 24. Velco Mihaiu, din class’a IV-a nor­ gatoriile politice, prin inspectorii cercuriloru.
lele, apoi se mira omulu, ca pentru-ce e poporulu male cu.................................................... 10
asia seracu? — Dâra cum de nu-lu conduce pre Sum’a totale face 1090
poporu preotulu, invetiatoriulu si altu carturariu, Piulu fundatore, cărui fia-i tieren’a usiâra si Concurs u.
ce se afla prin comune, cari negresitu voru avâ si memori’a benecuventata si eterna, a sciutu prea
stare materiale mai buna si cunoscientia si se nu-lu bene, ca: „In dig ne v i v i t , p e r q u e m n o n Devenindu vacante unu stipendiu de 500 fi.,
laşa se se ingrdpe de viu? — Starea acestora inca v i v i t e t a l t e r . * Elu a sciutu, ca premiale e- destinatu pentru unu ascultatoriu de t e c h n i c a
e cunoscuta, nu inse bene, au si aceştia pietre de terne, nu se dau decatu celoru, cari au reportatu pentru conferirea aceluia, se publica c o n c u r s u
gutu, nu inse de cele scumpe, si inca cu darea de notoria aici pe pamentu, preste passiunile ome- c u t e r m i n u l u p a n a i n $5 Hfovemlire ©.
venitu s’a intemplatu chiaru curiosu si cu ei in nesci; a sciutu, ca in ceriu, numai pentru aceia n. 1§V5.
anulu acesta pre aici si anume in San. Martinu la este locu, cari se sciu emancipâ de amârea celoru Concurenţii la acestu stipendiu, au de a-si
23 Aug. a. c. inaintea comissiunei reclamatârie.... terrene si pre aripile spiritului se sciu aventâ, la
M a r c u l e t i u m. p. cele sublime dela cele lumesci, de care pucini, prea substerne incâce pana la terminulu indigitatu, res­
(La estufeliu de economice ruinatârie trebue pucini se potu emancipâ. Si pentru ce? pentru ca pectivele concurse, provediute cu carte de botezu,
consiliatu poporulu, prin preuti si invetiatori, câ omulu constandu din corpu si din spiritu, marturi- cu testimoniu de paupertate, cu testimoniele sco-
fia-care comuna se-si faca una cassa pastratâria, câ sescu, e dificile, pentru ori cine, a se emancipâ de lastece de pre semest. II anulu scol. 1874/5, cum
unu fondu de imprumutatu la tempu de lipsa, câ totu ce e terrenu. -- Premiale mari, făcu intru si cu adeveriutia de înmatriculare pre anulu scol.
se se incungiure cămătăriile cele volnice făcute in adeveru usiâra ori ce lucrure, mâ a se abnegâ de cur. 1875/6.
starea strimtorarii. Lad’a satului inca s’ar’ potâ sene, la aceea se pretonde un’a cultura mai inalta,
preface in asemenea fondu. Trebue se ne ingri- de catu possiedu 6menii de ronda; âra acâst’a si-o Din siedinti’a ordinaria a comitetului As-
gimu unulu de toti si toti de fia-care din comuna, potu insusf numai acei barbati mari, cari cu reso- sociatiunei transilvane, tienuta la Sibiiu
ca numai asiâ va prosperă poporulu. Red.). lutiune tare si abnegatiune de totu ce e vulgariu in 2 Novembre c. n. 1875.
-si cultivă anim’a si spiritulu loru, in sensulu filo-
sofiei cei adeverate si alu doctrinei lui Christosu;
lillţţosia in 1 Novembre 1875. astfeliu de âmeni numai sciu a se emancipâ de Mai non.
Nec me vixisse poenitet: quoniam ita vixi, cele terrene, aceştia se potu desbracâ de passiunile Scirile mai n 6ue spunu, cumca cabinetulu din
ut non frustra me natum existimem. cele marsiave pamentesci si sciu consideră pre omu,
C i c e r o . câ creatur’a cea frumâsa a lui Domnedieu, si ab- Berlinu ar’ fi incunosciintiatu pre toti consulii si
Repausatulu de pia memoria, fostulu primu negandu-se de sene, aducu sacrificia salutari, demne agenţii sei diplomatici din Orientu, câ numai pana
episcopu alu diecesei Lugosiului Dr. A l e s a n d r u de eternitate pentru fraţii loru de unu sânge, după atunci se spriglnâsca pre collegii loru austroungu-
D o b r a , din pucin’a sa dotatiune anuale, intru me- cuventele poetului latinu : resci, pana candu aceştia nu voru veni in conflictu
mori’a nascerei principelui de cor 6na arcliiducelui — — —------------- aethera amare cu politjc’a rusâsca. In casulu din urma se se a-
Rudolfu, a pusu fundamentu la un’a fundatiune de Nemo potest, nisi sit terreno exutus amore.
stipendia, pentru tenerii gimnasisti de religiunea Sed pauci, heu nimium pauci contemnere possunt lature langa representantii diplomatici ai Russiei.
greco-catolica romana a diecesei Lugosiului; care Haec terrena, alisque animi se attollere caelo. — Adunarea naţionale a Franciei inca s’a des-
fundatiune, si pana au fostu in viatia o au totu Cur? quia difficile est; fateor: sed praemia magna chisu in 4 1. c. In siedinti’a de luni s’a luatu
adausu, âra după mârte, prin testamentulu seu, o Efficiunt facilem atque levem quemcunque laborem. in discussiune legea electorale. După aceea se va
au melioratu asia, incatu fundatiunea acâst’a cu ul- Difficile est virtutis iter: tamen impiger illam pertractâ si asupra redicarii starei de assediu.
tim’a Decembre 1874 a crescutu la unu capitala Assequitur, nec non pretium virtutis honorem.
de 32,545 fl. 89 cr. v. a., care capitalu cresce A n d r e i u L i v i u ,
din anu in auu, prin aceea: ca remanenti’a super administratorulu fondului stipendialoru. Pretiurile piacei
flua, dela impartirea stipendialoru, se capitalista
in 12 Novembre 1875.
si se el6ca pre langa interusuriu.
Din fundatiunea acâst’a in anulu scolastecu R a g u s ’ a 31 Octobre. — Unu corpu turcescu Protiulu
1874/5 deja espiratu, au fostu provediuti cu sti­ compusu din 1300 âmeni nizami si 500 basibusuci, Mesura opeuia iruubtfioru fl. cr.
pendia următorii teneri, si anume: au esitu din Beranu pentru a atacă insurgintii, inse
fl. ] fruntea . 3 54
1. Jozsa Aurelu, studente in class’a VIII ei au fostu siliţi de a reintră in orasiu cu perde- G-ranu > midiulociu 3 40
gimnasiale, a fostu provediutu cu unu rea a 90 âmeni din armat’a regulata si 60 basi­ J de diosu 3 6
P<
stipediu anualu de....................................... 100 busuci. Mestecatu • • » L * fT m ' 2 80
2. Popu Constantinu, din class’a VIII gim­ Intre răniţi s’a gnsitu celebrulu scriitoriu O Secara } fromdsa 2 26
de midiulocu
nasiale, cu unu stipendiu de . > . . 20 muntenegrânu Milutinu Rogovici. o frumosu 2 14
2
26
3. Diaconoviciu Corneliu, din clas. Vll-lea 'cS O Ordiulu | de midiulocu 2 20
c3
gimnasiale cu............................................. 50 Una banda de insurginti plecata din campulu • r—« frumosu 1 54
C0
4. Popescu Jacobu, din class’a Vl-lea gim­ Lagaro Socich a atacatu Gazko si a arsu o mul­ -*■» Ovesulu | de midiulocu 1 48
P Porumbulu , , 2 68
nasiale cu.................................................. 80 ţime de case din cari au luatu unu mare numeru C0
ce Meiu • t 2 46
5. Deciu Stefanu, din class’a Vl-lea gim­ de vite. Turcii s’au pusu in urmărirea insurgenţi- <D Hrişcă — —
nasiale cu.................................................. 80 loru si au omoritu 120 âmeni. „V. P.“ *© Mazerea » • 3 70
• •
6. Petroviciu Vasilie, din class’a Vl-lea s Lintea , # 6 30
gimnasiale cu .............................................. 30 Faseolea . t # 1 88
7
7. Fodoru Vasilie, din class'a V-lea gim­ Sementia deinu — 34
80
Cartofi
nasiale cu . . . . . . . . . 60 Montat! diverse. •
8. Popescu Virgiliu, din class’a IV-lea gim­ — (Diplomaticu). Imperatulu Germaniei si P Carne de vita . — 18
nasiale cu................................................. 80 regele Italiei s’au cointielesu cu occasiunea visitei, P P „ de rimatoriu 28
9. Munteanu Georgie, din class’a IV-lea câ se-si redice consulatele respective la Rom’a si Pm „ do berbece — 14
gimnasiale cu . . . . . . . . 50 Berlinu la rangu de internunciature. A.2 Seu de vita prospetu 20 —-
10. Dobosianu Athanasie, din class’a IV-lea — Internuntiulu Germaniei la curtea de Vie- o a g 3 „ „ „ topitu — •“—i
gimnasiale cu............................................. 50 n’a, generalulu Schweinitz, se destină câ atare la
11. Burca Iuliu, din class’a IV-lea gimna­ curtea rusâsca in loculu princ. Reuss.
siale cu..................................................... 30 Cursurile
12. Siusmanu Georgie, din class’a III-lea — Escellenti’a sa metropolitulu de Sibiiu
gimnasiale cu .............................................. 40 Mir o nu R o m a n u l u , insocitu de episcopulu la bursa in 12 Novembre 1875 stă asia:
13. Coca Alesandru, din class’a Il-a gimna­ Aradului Ioane M e t i a n u , a plecatu Dominec’a Galbini imperatosci — — 5 L 40 cr. Y. a.
siale cu......................................................... 40 trecuta dela Sibiiu catra Budapest’a. Scopulu ace­
14. Bociatu Mihaiu, din class’a Il-a gimna­ stei caletorfe se dice a fi caus’a fundatiunii lui Napoleoni — —■ — 9 » ic V* * tf
siale cu..................................................... 50 Gojdu, inse de sine se intielege, ca aflandu-se Augsburg — — —- 105 n 35 tf tt
15. Marga Dimitrie, din class’a Il-a gim­ Escellenti’a sa odata in Pest’a, va nisui a miscâ Londonu — — — 114 ff 15 r> ft
pre domnii de acolo, câ se redice, dâca nu si alte
nasiale cu................................................. 50
16. Doloreanu Ioanu, din class’a Il-a gim­ interdicte, celu pucinu interdictulu pusu pre sub- Imprumutulu naţionala — 73 fi 40 tf tt
nasiale cu................................................. 30 ventiunea gimnasiului romanu din Brasiovu. Obligaţiile metalice vechi de 5 °/ 0 69 r 30 » fi
17. Popu Petru, din cl. Il-a gimnasiale cu 40 — Jacobu R a n i c h e r , fostulu conducatoriu Obligaţiunile rurale ungare 81 fi —
18. Rosiu Petru, din cl. Il-a gimnasiale cu 30 alu sasiloru dela 1860—8 a repausatu in 8 Nov. a r»'
19. Stoia Ioanu, din cl. Il-a gimnasiale cu 30 in Pest’a câ consiliariu de secţiune in min. de cultu „ „ temesiane 81 n — tf t?
20. Jurma Nicolae, din class’a La gimna­ si e multu gelitu de connationalii sei. „ „ transilvane 79 n 60 tt ff
siale cu...................................... - . . . 30 — Calendariulu „Cocosiului rosiu.“ In dilele „ „ croato-slav. 84 n 50
21. Grozescu Georgie, din class’a I-a gim­ jrossime va esf de sub teascu calendariulu illustratu n
nasiale cu . . . . . . . . . 40 alu „Cocosiulu rosiu“, care contiene mai multe Acţiunile bancei — — 927 ff 50 n p
22. Manciu Aureliu, din class’a IV-a nor­ materie, cari pre langa laturea loru de amusare, „ creditului — — 192 ff 10 tf p
male cu.................................................... 50 au si interessulu loru şcientificu literariu.

Redactoru respundietoriu Editiunea: Cu tipariulu lui
C O B T J M U K B S I A N t T . TOANE GOTT si fiiu HENRICU.