Page 13 - 1875-11

Gazet'a ese de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, Se prenmners la poştele c. si r., 6i pe la
Fdi's, candu concedn ajatdriaie. ~ Pretiulu: DD, corespondenţi. — Pentru serie 6 or.
pal asulOfl.,pe 7s23fLv.a. Tierieeteme 123. iSLsaeaaBl aajmkm. Tacs’a timbrala a 30 cr. de "flacare pu-
V. a. pe unu anu sdu 27b galbini mon. sunatdria. blicaro.

Ir. 77. Brasiovn 18|§ Novembre 1875.

venitoriulu vostru, buna-dra câ cei dela Fagarasiu 1848, câ se-i avemu de lacai, de provisori, chie-
C a r e p e c a r e ? răpiţi si sedusi de agitaţiunile unei fantasii con- lari, comptabili in curţile ndstre, de corporali si
(Capetu.) fuse, ca-ci ddca acestu poporu nu mai are alte po­ sergenţi in armata, de haiduci si dorobanţi pe la
Si ce asia lucru mare au facutu maghiarii teri, decatu cele representate de catra funcţionari, districte si comitate.
pentru cultivarea limhei loru? Pana la reformatiune atunci cu voi sdu fora voi, ea totu se va perde. In anulu trecutu unu diariu clericale roma-
(1520) nu se afla mai nimica scrisu in limb’a loru, Lucrulu inse stă cu totulu altumentrea: naţiunea nescu înjurase reu pe barbatii conducători ai po­
si chiaru dela reformatiune incdce pana pe la ince- se va scî salvă, fara a ve cere pe voi de victima porului nostru afirmandu, ca la tdte relele cate le
putulu acestui seculu literatur’a maghiara abia me­ innocenta. Acestu poporu a infruntatu cu totulu alte sufere poporulu romaneştii, numai aceştia suntu de
rita de a fi luata in consideratiune. Pucinii ma­ pericule si catastrofe, de care voi nu aveţi nici o vina. Bucuria mare in Israilulu dela Pest’a! Bravo
ghiari cati invetiâ, sciâ numai carte latindsca si idea, d d c a nu-i cundsceti trecutulu lui, si dta-lu, bravissimo, strigară diariale de acolo, dra „Unga-
aceea barbara. Legile si tdte actele loru publice elu nu a peritu, ci traiesce. Pricepeţi odata, ca rischer Lloyd* ei gratulâ dicundu,]ca in fine se află
erâ latinesci, dra despre limb’a loru credea, ca nici toti cati ceru vidti’a romanului, in casulu celu mai unu romanu, care avh curagiulu de a vorbi adeve-
se pdte cultivă. In diet'a Ungariei din 1825 mag­ bunu pentru ei, voru perl deodata cu romanii. Ddca rulu, apoi insirâ mulţime de neajunse, defecte, bla-
naţii tierei stetera că inmarmuriti, candu corniţele ei făcu Ya-banque, voru face si romanii Ya-banque, stematii, crime cunoscute mai vertosu la poporulu
Stef. Szdchenyi, pe atunci capitanu de călăreţi, inse punendu totulu pe una singura carte. Ddra nu evreescu si le aruncă pe tdte in faci’a poporului
membru alu casei magnatiloru, cutediâ mai antaiu avemu se ne tememu nici de acestu periculu; ca-ci romanescu. „Asia este, cărturării romaniloru si
a vorbi in siedintia publica in limb’a sa materna. de si noi romanii nu ne-amu bucuratu si nu ne toti conducătorii loru suntu dmeni blastemati, in-
Pana in diu’a de astadi mai suntu destui magnaţi, bucuramu de sympathiile nationalitatiloru conlocui- sielatori, charlatani, perj uri, existentie catilinarie
cari nu sciu unguresce, ci numai nemtiesce. tdrie, ddca in fine ei inşii se voru civilisâ celu pu- etc." Si apoi mai sciţi ca se aflara intre noi cati­
Speru, ca pessimistii nu ne voru cere, câ se le cinu pana la acelu gradu, câ se-si cundsca i n t e - va gogomani, cari începuse se crdda, ca dieu noi
mai tragemu pararele de moralitate si civilisatiune r e s s u l u p r o p r i u si se se convingă, ca liberta­ suntemu intocma asia misiei, precum visddia : cate-
intre dacoromâni si intre alte popdra, alu caroru tea si prosperitatea natiunei romane este oonditio unu malcontentu de ai nostrii si cum afirma dia­
trecutu semena cu alu nostru, precum şerbi, ru- sine qua non a libertatiei si prosperitatiei loru. riale hostili, si ca au remasu buni numai pessimi­
theni, sloveni, pentru-ca pe acestu terrenu ar’ veni Sciu ei fdrte bine, ca tdte pedecele cate se punu stii câ Lotu cu fetele sale. Suntu dmeni fdrte
in prea mare confusiune, de aceea -i si crutiamu desvoltarei ndstre naţionale suntu numai incercari modeşti pessimistii, de aceea ei denuntia pe naţiu­
daruindu-le aceste paralelle. desperate, care numai catu amana, ddra nici decumu nea intrdga la lumea tdta, -si spala rufele pe la
De cativa ani incdce pessimistii s’au aruncatu nu oprescu progressulu. vecini, si apoi totu ei Be incdrca a inferâ pe alţii
că nisce Z&voai o»npo AQrfnrarilnni firin asin. nnmi. .Tnnim/'- ~ ~ dfl - câ denuntianti.
tei intelligentie romanesci, dra mai vertosu bieţii generata?" Acdsta infamia 0 arunca pensiu*.-.-
funcţionari de naţionalitate romana suferu dela ei faci’a junimei de dinc 6ce de Carpati acuma, in di- unu individu, care ‘vine~fif %rtga~hrtiin gwnf Anain-:
„Suntu unu miserabile, unu furu, omu de nimicu.*
insultele cele mai mojicesci. Departe se fia dela lele n6stre, dupa-ce mai vertosu de ani 25 cierurile ;;iu crede tdta lumea, -lu despretiuesce si evita orce
noi câ se voimu a ne aventâ de advocaţii toturoru s’au accaparatu de t 6te sc61ele ndstre naţionali si
carturariloru si ai functionariloru esiti din sinulu au luatu in manile loru t 6ta conducerea instructiu- comunicatiune cu elu. Si cine cutddia a indiosl pe
poporului nostru; este inse mai multu decatu im- nei si educatiunei, acuma, după ce naţiunea ridică poporulu nostru la una rola atatu de abiecta? Cu-
pertinentia a inferâ pe t o t i romanii cărturari si si deschise din averea sa privata, preste una miie ddia numai aceia, cari judeca pe tdta lumea după
funcţionari de „dmeni degeneraţi, degradaţi, aler­ de scdle elementarie confessionali, mai multe scdle sinesi, câ si femeile cele abiecte din classea cunos­
gători după osu de roşu, trădători" si cate alte primărie (normali), institute pedagogice, trei gim- cuta in Europ’a cu terminulu de Demi-monde, si
calificatiuni de aceste împrumutate dela diariele ji­ nasie mari pe langa cele ddue mai betrane, si trei cutddia acei dmeni arroganti, cari se tienu pe sine
doveşti din Vien’a si Pest’a. Si apoi ce consecen- seminarie ndue pentru clerici, dra intr’aceea litera­ mai buni decatu tdta lumea. Poporulu si asia nu­
tia este acdsta a . pessimistiloru,- candu ei de una ţii si literatorii nostrii inca concurgu din tdte po­ miţii intelligenti ai noştri ddca nu suntu mai buni,
parte iojura mereu pe gubernulu austriacu si pe terile loru la corregerea vechiei educatiuni corrupte de siguru inse nici mai rei decatu alţii din totu
eelu ungurescu, ca-ci pe romanii trecuti prin scdle odenidra prin sierbitutea străină si prin politic’a imperiulu Habsburgiloru, si amu potd afirmă fara
nu-i applica si nu-i inaintddia, dra de alfa pe cei destructdria a inemiciloru existentiei ndstre; in fine temere, ca vomu fi desmintiti cu probe de valdre,
puşi in funcţiuni ii insulta si -i expunu la ur’a si in acelasiu tempu vinu dmeni binecuventati dela ca ddca este câ se ne marturisimu defectele noi
urgi’a publica. Aceiaşi pessimisti pretindu si ori Ddieu Cu stări materiali si arunca, alaturea cu cele intre noi, le potemu defini cu sententi’a cunoscuta[:
unde li se dă ocasiune, votddia burse (stipendie) 52 de mii ale Dr. Simionu Romantianu, a d u n a t e Sunt mala mixta bonis; ddra totu asia potemu a-
mai alesu pentru jurişti, dra după ce bieţii juni i n M o l d o v ’ a , alte dieci si sute de mii pe alta- firmâ si despre alte popdra; Sunt bona mixta
aspira la vreo funcţiune, ii infdra de renegaţi. Lo­ riulu natiunei, dandu-le, parte in administratiunea malis.
gica admirabila si mai admirabila morale acdsta. reuniuniloru associatiuniloru, parte in a clerului re-
Nu negamu, ca in decursulu activitatii n 6stre de spectivu, pentru câ cu venitulu acelora se se dea
publicişti, amu veuitu si noi de cateva-ori in oon- tenerimei e d u c a t i u n e s i i n s t r u c ţ i u n e buna, JTofiagi’a Transilvauiei comparata
flictu cu unii dintre funcţionarii noştri; inse cu care s a l u t a r i a , n a ţ i o n a l e . Acestea suntu fapte, ca a României.
si candu? Numai cu aceia si atunci, candu amu nu fantasii. De aici urmddia, ca ori-cine afla, ca In „Gazeta* nr. din 28 Octobre a. c. reflec-
vediutu cu ochii, ca funcţionari dela justiţia, dela junimea ndstra de ani 25 incdce s’a corruptu mai taramu câ si alte cateva diaria la enorm’a suma de
finantie, dela instrucţiune si culte, la mişcarea din multu decatu fusese cea vechia, sdu de catu ar’ fi 68 milidne si respective 72 milidne fiorini vai. a.
sprincdna a vreunui ministru, parasindu-si birourile junimea altoru naţiuni, acela condamna in prim’a (circa 180 milidne franci); la care este condamnata
loru au descinsu pe aren’a certeloru politice, s’au linia pe p ă r i n ţ i , p e c i e r u r i si mai vertosu pe populatiunea marelui principatu alu Transilvaniei
aruncatu in valurile electorali, s’au degradatu la c a p i i c l e r u r i l o r u , p e a r c h i e r e i , c o n s i s - câ se platdsca câ pretiu alu desrobirei poporului
servitiulu de asia numiţi K o r t e s , si s’au incer- t d r i e , p r o t o p o p i , pe hierarchi’a intrdga. Orbi tieranu de fiorosulu jugu alu iobagiei, adeca alu
catu a seduce pe naţiune, a o abate dela calea suntu pessimistii, de nu vedu ei, ce arma infrico- robiei. Cu acea ocasiune amu atinsu in prea pu-
ce’i dictă ei, ddca nu sciinti’a, de siguru inse in- siata punu in manile inemiciloru prin acestea sbie- cine cuvinte si cestiunea „improprietarirei tierani-
stinctulu seu celu sanetosu. Ce amu disu noi func- rate ale loru? Ddca noi si cierurile ndstre suntemu loru in Romani’a." „Kronstădter Ztg.“ nr. 172
tionariloru? Inpleti-ve cu ondre loculu ce ati ocu- asia de corrupti, atunci voru avea dreptate catholi- din 30 Octobre reproduce in parte mare acele a-
patu, si veţi face patriei si natiunei servitiu nea- cii si calvinii din capulu mesei câ se le dica: Yoi pretiari ale ndstre, ddra nu pdte se crdda nimicu
semenatu mai mare, decatu ddca ve veţi demitte in prin educatiunea ce daţi tenerimei vdstre, ne adu­ din ceea ce amu scrisu noi despre „relatiunile ur-
luptele n 6stre, ale celoru remasi inadinsu pe din­ ceţi in periculu si pe noi si pe statulu intregu. bariali* ale locuitoriloru săteni din Romani’a, cu
afară. Noi nu ceremu dela voi sacrificiu preste Afara cu voi din scdle; stati ca ve vomu instrui alte cuvente: „Kr. Ztg." ne face de ruşine.
poterile vdstre, nici câ se ve aruncaţi in siantiu si educă noi pe ştrengarii voştri câ si pana in an. Noi nu pretendemu nici-decumu, câ sdu „Kr.