Page 14 - 1875-11

Ztg.*, sdu ori-care altu diariu din patri’a ndstra cerea indereptu pe iobagi chiaru si din tierile ve­ pledâ si votâ contr’a primirii bugetului si prin
scriau in limb’a germana sdu in cea maghiara, se cine, de si fara successu. acdst’a a da guvernului unu votu de neîncredere.
dea cuventeloru n 6stre vreunu crediementu. Noi In anulu 1746 sub domni’a lui Constantinu Aceste diurnale dicu, ca o asemene politica nu e
adeca scimu fdrte bine, ca se pare fdrte exageratu Mavrocordatu se introduse mai antaiu in Munteni’a, sanetdsa, pentru ca nu duce la scopu. T 6ta
(gewaltig hingt) ori-ce afla in „Gazeta* din cele dra după trei ani, adeca in 1749 la Moldov’a ma­ „tidr’a sasdsca* se afla in mişcare si tramite depu-
ce nu plăcu acestoru domni. Avemu inse cu atatu rea si r a d i c a l ’ a r e f o r m a a g r a r i a , votata tatiuni preste deputatiuni la camera, guvernu si
mai mare dreptu a pretinde câ dela t 6ta lumea, si subscrisa de boieri si de cleru, sanctionata de monarchu, pentru câ se nu o imbucatatidsca, inse
asia si dela ddnii colegi ai noştri compatrioţi de Domnu. Prin acea lege memorabile se d e s f i i n - cum se pdte asteptâ, câ acele deputatiuni se pdta
alte nationalitati, câ se crdda legiloru si altoru acte t i â , s i e r b i t u t e a (in terminii nostrii iobagi’a) esoperâ ceva in favorulu tierei loru, candu deputaţi
publice si authentice ale ori-carei tieri, se crdda pentru totu-deaun’a, dra dilele de lucru, numite naţiunii sasesci se punu facia in facia cu domnii,
documenteloru istorice recunoscute de authentice; claca sdu boierescu, se reduseră si fixara la 12 di: dela cari se cere si se astdpta grati’a si indurarea.
in fine se crdda la mărturisirea milidneloru de ddue-sprediece dile de lucru pe anu in brazd’a bo- Si intru adeveru, standu lucrulu astfeliu trebue
dmeni batrani. Ne este prea bine cunoscuta inca ieriului, erâ inse permisu tieranului a-si castigâ si noi se accentuamu, ca in casulu de facia depu­
si acea impregiurare, ca la mulţi le-ar’ placd de proprietate de pamentu, ddca avea midiuldce, lucru taţii sasi au perdutu din vedere c i r c u m s p e c t i u n e a
minune, câ locuitoriloru din Romani’a se le mdrga ce după legile transilvane a fostu impossibile. si au calcatu in petidre prudinti’a s’au apucatu la
de diece-ori mai reu decatu celoru din tierile nu­ Starea bunului introdusa prin reform’a numita lupta cu guvernulu tocma iu unu tempu, candu
mite ale cor 6nei unguresci, din causa ca nu le este a lui Mavrocordatu a remasu aceeaşi pana la R e - trebuiau se fia intielepti câ sierpii si blandi câ
indemana se audia, ca in acea tidra, celu pucinu g u l a m e n t u l u o r g a n i c u sdu constitutiunea din mneii. Voru vedd ei inse ddca voru cătrăni pre
unele lucruri potu se fia, si suntu mai bune de­ 1830. Prin acelu Regulamentu dilele de lucru se unguri, ca nice pravu si pulverd nu se va mai
catu pe la noi; de alta parte inse du potu negâ, înmulţiră la 22 di; douedieci si ddue, adeca totu alege din „tidr’a sasdsca.*
ca din Romani’a nici unu locuitoriu satdnu nu e- nu 104 nici 208 câ in Transilvani’a. Ddra pe de De altmintrelea inse nice nu mai scie omulu
migra incdce, candu din contra, de aici se ducu alta parte proprietariloru boieri li se spuse verde de ce se se mai tiena. Mai deunadi organulu d-lui
pe fia-care anu cu miile in Romani’a, romani, 'se­ totu prin lege: Sunteti adeverati proprietari numai Tisza „EllenOr* voiâ se sdrba pre sasi intr’o lin­
cui, sasi, chiaru si familii maghiare de distinctiune, pe a trei’a parte din moşiile care se afla in pos- gura de apa, inse curendu după aceea totu acestu
1
care si remanu acolo. Acestu adeveru vediutu si sessiunea v 6stra, dra restulu sunteti obligaţi alu da organu publica din pen’a deputatului Juliu Horvâth
pipaitu nu-lu potu ascunde, ddra se supără candu : successive la locuitorii agricultori si anume la in- unu ciclu de articli, unde se dice intre altele, ca
-lu audu. suratiei (neogami) cate 11 pogdne (Jugera = Joch) ungurii se de pace sasiloru, se nu li atace dreptu­
Se ne intdrcemu la cestiânea iobagiei. de fia-care familia. Totu-odata sateniloru li se re- rile si institutiunile, pentru ca sasii suutu cei mai
Este prea adeveratu, ca pana in secululu alu cunosch de nou dreptulu de a-si castigâ proprietate innoccenti, mai fideli si mai acuraţi cetatieni ai
17-lea se incuibase si in principatele romanesci o de pamentu. Dela Regulamentu pana inclusive sub statului ungurescu. —
buna porţiune de tirania feudalistica importata mai domni’a lui Stirbeiu in Munteni’a si alui Grigor. Inse precandu t 6te foile sasesci au luatu cu
alesu din tierile vecine Transilvani’a, Ungari’a, Po- Ghica in Moldov’a s’au mai luatu diverse mesuri de multa bucuria notitia despre acdsta versiune, pre
loni’a, Russi’a. întrebarea inse este aci cu totulu apararea sateniloru mai alesu in contra rapacita- atunci diariulu „Kelet* din Clusiu intrdba pre scrii-
alfa: In care din aceste tieri se desfiintiase, Şter­ tiei arendatoriloru (Yedi-le in collectiunilo de legi. toriulu aceloru articli, ca unde au petrecutu cei din
sese, abrogase mai antaiu sierbitutea perpetua, adeca Apoi ddra ce a fostu acea reforma dela 1864 urma siepte ani ai vietiei, de a remasu asiâ de pu­
cinu informatu despre adeverat’a stare a lucruriloru
sclavi’a propriu disa, si in care s’a introdusu mai inscenata de Cusa-voda si de ministrulu seu Mich. in Transilvani’a incatu se pdta pune pre har-
curundu servitiu f e u d a l e (bine se distingemu, Cogaluiceanu ? Fostau si aceea desrobirea poporului thia nisce idei asiâ de naive. Acestu diariu crede*
celu feudale) mai usioru. Legile, actele si docu­ prin forti’a evenimenteloru câ cea dela noi din ca ddca ungurii nu voru sparge cuibulu sasiloru,
mentele ne arata, ca acestea s’au intemplatu multu 1848? Catu ceriulu de pamentu. Apoi ddra ce a atunci voru face bine se convdce si diefa din Sibiiu.
mai înainte, in tierile romanesci. Spatiulu celu fostu? Obligarea locuitoriloru din comunele rurali „Peşti Naplo* vorbindu asemenea desDre sasi, dice,
fdrte angustu alu „Gazetei* nu ne permitte câ^se câ se-si cumpere cate 11—14 juerere cu dreptu de ca va n de ajunsu ddca fundulu regiu se va im­
p.v^nouanu, \,u uuu prewu moderaiu, pe care se
ne marginimu a citâ intre altele multe numai aiba alu platf pe langa garanti’a statului in cursu parii numai in trei comitate, dra din averea uni­
acestea: de 14 ani. Asia ddra agricultorii tierani fusera versităţii sasesci se se impartasidsca scdlele si be-

Din c o l l e c t i u n e a d e l e g i pentru Mol- o b l i g a ţ i a cumperâ pamentu, ceea ce si mai in- sericele romane si maghiare din fundulu regiu in
dov’a, făcută sub domni’a lui Y a s i l i e L u p u l u ante p o t e a face numai ddca voiâ, buna-dra cum se mesura egale cu scdlele si besericele sasesci. Totu-

confirmata prin juramentu solemne alu adunarei incepuse in Ungari’a dela 1844 înainte. De alta odata acestu diurnalu provoca camer’a si pre gu­
boieriloru si episcopiloru (dieta), apoi tipărită la parte f o ş t i i boieri (ca-ci rangurile boieresci suntu vernu, câ se decidă in sensulu acest’a.
Iassi in anulu 1646, cei de antaiu articli de lege sterse prin lege) nu mai suntu obligaţi a da la Din tdte aceste se vede, ca sasii desvdlta o
se ocupa numai de regularea si relative apararea insuratiei din proprietăţile loru; s’a obligatu inse acţiune mare si prin urmare provdca o reactiune
locuitoriloru tiarani. statulu a da insuratieiloru si altoru locuitori din si mai mare. Noi romanii suntemu inse asiâ de

Pre candu domnii feudali in alte tieri avea si moşiile sale si din cele monastiresci, din care causa uitati si de desconsideraţi, incatu nice menţiune nu
populatiunea merge crescendu. se mai face de noi. Horvath Gyula vorbesce in
anume in Transilvani’a dreptulu vietiei si mortiei
asupra iobagiloru, in Moldov’a uciderea tieranului, Nu va negâ nimeni, ca si după reform’a lui articlii sei numai de acele trei naţiuni ale Transil­
care se numiâ in legi v e c i n u , nu iobagiu, era Mavrocordatu poporulu suferise si in tierile roma­ vaniei, cari suntu recunoscute de atari in consti-
pedepsita totu cu mdrte *). Yedi Descriptio Mol- nesci destule rele mai alesu dela arendatori si dela tutiunile compilate si aprobate, dra de romani nice
daviae Principis Demetrii Cantemir Part. II Cap. asia numiţii ciocoi ai boieriloru; relele inse princi­ cu unu cuventu nu se atinge. Acdst’a inse nu ne
XYI pag. 122, si compara cele scrise de acelu pali si cele mai mari, la care au fostu supusa acea supera intru nimicu, pentru ca scimu un’a si buna,
principe cu articlii de lege in aceeaşi materia, cu­ classe de 6meni câ si tidr’a intrdga, au fostu cu scimu ca de cine te temi, de acel’a nu vorbesci
prinşi in Aprobatele si Compilatele Transilvaniei. totulu altele in tierile romanesci, pe care Transil­ bucurosu.
In dilele lui Cantemiru tieranulu iobagiu erâ da- vani’a dela 1712 înainte abia le mai cunoscuse din Ddr’ se trecemu si la alte cestiuni. Minis­
toriu ce e dreptu, se lucre cate dile -i cerea boie- nume. Dintre acele calamitati numai unele si a- trulu de financie alu Ungariei a ajunsu in placut’a
riulu, avea inse mai multe midiuldce câ se scape deca: necurmat’a schimbare la tronuri in pers 6nele positiune, de a face drasi nisce operaţiuni finan­
ciari, adeca de a contractâ unu imprumutu, ddca
de proprietariulu tiranu si se trdca la altulu, sdu domniloru fanarioţi tramisi dela Oonstantinopole;
neaudit’a rapacitate a acestora si a turciloru; ar’ avd cu cine. Pana acum d-lu ministru inca
se-si cumpere si elu proprietate. Iu Transilvani’a
necurmatele incursiuni ale pasiloru turcesci înveci­ nu s i - a gasitu omulu cu puDgile de bani,
naţi, anume dela Giurgiu, Rusciucu, Silistri’a, Bra- pentru aceea face câ vulpea cu strugurii si dice,
*) Occidere ipsum legibus prohibetur, et si il'a, Galaţi, Achermanuj Hotinu etc.; apoi desele ca mai are inca tempu de a caută si află, de 6race
quocunque modo eum vita privaverit, uon modo ite- belluri ruso-turcesoi, si turco-austriace, portate pe fiindu vistieri’a plina, nu este urginti’a tocmai asia
rum morţiş reus erit dominus, sed etiam uxori li- pamentulu romanescu (1712—13, 1716—17— mare. — Ddca vistieri’a ar’ fi numai diumetate
berisque necati libertatem debet concedere: neque provisionata, atunci ministrulu n’ar’ fi nevoitu a
enim ulii privatorum vitae et necis jus in quem- 1736-7, 1769-72, 1790—2, 1806—12, 1828 alergă pre la Rothschild si pre la Pilatu după îm­
quam Moldavorum competit, ut pote quod aolius —9—1853—5). Ve mai trebuescu si alte cala­
est principis. mitati, sdu ca ve ajunge cu acestea? Se nu uitamu prumuturi. Catastrofa din Turci’a a facutu pre
De ar’ fi cunoscutu Cantemiru Approbatele si nici revolutiunea cea mare din 1821 nici invasiu- capitalişti de si-au bagatu bine mintea in capu, ei
Compilatele ndstre, decretele Racotiaue si Apafiane nile din 1848—9. ceru dela d-lu Szdl garanţia, si ddca acest’a in su-
etc., sciu bine, ca conclusiunile, pe care le trage perbi’a sa nu ofere dreptu garanţia altu ceva de­
mai departe in acelasiu capu, ar’ sunâ cu totulu catu simplu „creditulu Ungariei,* atunci cu greu
altumentrea. Elu dice intre altele, ca tieranii mol­ «rasiovu 5/17 Novembre st. n. 1875. va capetâ undeva bani gafa pre acestu creditu,
doveni erâ leneşi. Apoi ca chiaru si in Germani’a care înaintea dmeniloru cu bani nu mai are nice o
este unu vechiu proverbiu: Der Bauer rtihrt den Unele diurnale sasesci desaprdba pasulu depu-
fuss, nur wenn er muss. Proverbiu nedreptu la ei tatiloru sasi in Budapest’a, cari s’au constituitu in valdre.
câ si la noi. J clubu politicu separatu, decidiendu totu-odata a