Page 16 - 1875-11

cunoscientia, ca densulu afla de bene a concrede e a S. Chrysostomu, a Marelui Vasiliu etc. cate- — (Terăre panica) la bursele din Yiena ca-
1
suplenirea amentitului postu in modu provisoriu chesele S. Cyrillu Hierosolimitanu „ad c o m p e t e n - siunâra manifestările ruse de curundu, incatu pre­
pana la proxim’a adunare generale, d-nului Dr. in t e s “ (18), *m y s t a g o g i c a * (5), „ a n c h o r a - tiulu charthieloru scadiuse dintr’odata cu 2—4
scientiele naturali, Daniilu Popoviciu Barcianu, in- t u s " S. Epiphanii etc. etc.; va publică in acâsta procente; âr’ galbinii suira la 5 fl. 42 cr., napo­
dividuu, după parerea sa, cualificatu pentru suple­ parte si cate una predica classica. — Va avă in leonii la 9 fl. 20—25 cr.
nirea postului desu-amentitu. evidenţia erorile moderne si refunderea acelora; —
Comitetulu ia actu cu plăcere despre se va ocupă si cu beletristica religiăsa publicandu — In siedinti’a dela 16 Novembre a comuni­
notificarea presidiale. si cate unu romantiu religioso-moralu, cum e d. e. tăţii districtului Brasiovu s’a decisu in unanimitate,
„Iosifu in cas’a lui Putifaru," Oecilia, Agnota,
D. protopopu I. V. Rusu, luandu cuventulu câ la scâl’a industriaria din Brasiovu se se deschidă
dechiara, ca după-ce pana in presente densulu a Pancratia, adaugundu din candu in candu si cate o scăla de pregătire cu dăue classe pentru elevii
fostu fericitu a portă afacerile secretariului II-lea, unu mytu cum e d. e. „Psychâ," iu care grecii romani, cari se sporescu din di in di. In acâsta
acum afla ocasiunea cea mai benevenita, că in mo­ arata nemurirea sufletului in forma mitica. scăla de pregătire tăte obiectele se voru propune
mentele, candu se retrage dela acele afaceri, se si P r e u t u l u c â r e g e n t e s p i r i t u a l u . A-
implinâsca un’a detoria prea plăcută, dandu espres- cestu ramu alu f 6iei va cuprinde in sene ierarchi’a in limb’a romana de catra professori romani. Spe­
siune celei mai profunde recunoscientie si multiu- din punctu de vedere istoricu. Va publică biogra- sele acestei scăle de pregătire se voru acoperi pre
mite, atatu on. presiedinte in deosebi, catu si on. fiele preutiloru mai vestiti din tăte tempurile, cum fis-care anu din uverea universităţii naţiunii sasesci.
comitetu in generale, pentru încrederea, bunavoin- si a celoru presinti. Ya arată relatiunea preotului Dâca pre totindenea conlocuitorii sasi ar’ observă
ti’a si simpatbiile dovedite, facia cu modesta-i per- facia de poporu si vice-versa. aceeaşi ecuitate facia de romani, precum se intem-
s6na in cualitatea de secret. II in decursu de 13 In o epocba, candu tăte naţiunile desvălta o
ani, si se recomenda si pre viitoriu, experteloru activitate dămna de tăta consideratiunea, candu ve- pla aici in Brasiovu, atunci dieu poporulu romanu
afecţiuni benevoitărie. demu pre tăte popărele culte descendendu pe aren’a n’ar’ mai avă causa si motivu d’a se plânge contra
Presiedintele, constatandu cu plăcere zelulu, culturei, aratandu care catu p 6te, nu credu, ca ar’ natiunei sasesci. Acestu ...actu alu comunităţii dis­
acurateti’a si conscientiositatea numitului protopopu fi cineva se ne dica si năue romaniloru, ca e bine trictului Brasiovu este imbucuratoriu pentru noi si
in afacerile secretariale, da expressiune multiumi- a stă la o parte, a stă indiferenţi cu manele in nu dubitamu ca va aduce fructe binefacatări’a pen­
rei sale, pentru servitiele prestate de acelasiu, in sinu fora de a arată ceva semnu de viâtia. Trâca tru poporulu nostru.
interessulu promovarei affaceriloru Associatiunei. unu seclu său d 6ue si preutimea culta si bine edu­
cata a romaniloru va dispară fora urme! fora se — Cridatarii cei mări din piati’a Brasiovului
Comitetulu consemtiendu cu amentitele dechia-
ratiuni, decide păta cineva demonstrâ, ca si romanii au avutu unu -si iau pre rondu resplat’a meritata. In urm’a
cleru! Cate talente, cate capacitati rare avemu noi
a se luă spre plăcută scientia. Manciulesciloru a ajunsu pe banc’a inculpatiloru dlu
in presente d. e. numai in cele patru capitle gr.
O b s e r v a t i u n e . Din acelu processu verbale, catb. si cati teneri luminaţi si setosi de sciintia Eduardu G-yertyânffy, care a cadiutu in concursu
intre alte afaceri însemnate, mai aflamu si aceea, suntu in precitatele patru gremii. Si aceste tăte, inca in tămn’a anului 1873. Pertractarea finale
ca in siedinti'a comitetului totu din 2 Novembre a. tăte peste cateva decenii voru fi îngropate in pa- in acâsta causa s’a tienutu luni in 15 Nov. sub
c. s’a mai impartitu si d 6ue stipendiu de cate 60 mentu! presiedinti’a d-lui jude reg. Iosifu Popu, si a duratu
fl. pentru doui ascultători de pedagogia in Blasiu Deci e de lipsa fratiloru a ne formă in o pha- o di intrâga. Inculpatulu Gyertyânffy fă condem-
si Sibiiu, mai incolo cumca s’a impartitu 6 ajutărfa langa bineorganisata si a ne luptă cu poteri unite
de cate 25 fl. pentru sodalii de meseria cualificati contra nimicire! numelui nostru. natu pentru crida usiăra la inchisăre grea de 4
de a se face măiestri cum si alte 14 ajutăria de lune. — Contra sentintiei a recursu procurorulu de
cate 12 fl. pentru invetiaceii de meseria cu consi­ Fraţii mei! „A v e n i t u t e m p u l u* (ps. stătu, inculpatulu si — dâca i se va dă locu —
derare atatu la feliurile meseriiloru, catu si la nu- 101); deci: *imbarbatati-ve, si se se intarâsca ani- advocatulu Jekel câ representante alu duoru bance
merulu concurentiloru din diferitele parti ale tierei. mele văstre" (ps. 33). din Vien’a si alu mai multoru firme străine, cari
La amentitele ajutăria a concursu vreo 60 inşi. Din aceste consideratiuni manecandu am aflatu au suferitu daune de dieci de mii de fiorini prin
Unu semnu invederatu acest’a, cumca după impul- de bine a pune in antea ochiloru stimatiloru ceti­ caderea in corcursu a lui GyertyâDffy, alu cărui de-
sulu si incuragiarea ce se dă atatu din partea As­ tori program’a năstra, provocandu-i la o grupare
sociatiunei, catu si din partea barbatiloru petrunsi valorăsa, la sucurgerea spirituale si materiale a e- ficitu se urca la 25 de mii. Mass’a concursuale a
de momentuositatea causei, numerulu teneriloru ro­ darei si sustienerei făiei năstre intenţionate. Dela inculpatului nu este mai mare de 27 fi. v. a.
mani, imbratisiatori de carier’a meseriiloru cresce vointi’a sincera a iereiloru si arcbiereiloru noştri
in proportiune imbucuratăria. Suntemu de opiniune, buni aterna totu in asta privintia. Concursu.
ca conlucrarea Assoc, si in direcţiunea asta, este Noi cam deodata ne-amu marginitu a scăte
cea mai nemerita si mai salutaria. făi’a năstra cu 1 Ianuariu 1876, si apoi cu fia- Devenindu vacante unu stipendiu de 500 fl.,
Adunarea gen. in interessulu promovarei agri- care prima a subsequenteloru luni. Pretiulu anualu destinatu pentru unu ascultatoriu de t e c h n i c a ,
culturei raţionale intre romani, a preliminatu 2 sti- l’amu defiptu 6 fl. v. a. si fia-care va stă celu pu- pentru conferirea aceluia, se publica c o n c u r s u
pendia ai pentru 2 elevi dela scălele de agricultura cinu din 6 căle. i n 25 Novembre C.
din patria. Inse, după cum suntemu informaţi, Deci acei dd., cari se ar’ asociâ năue, si cari c u t e r m i n u l u p a n a
n’ar’ fi concursu nemene la acele stipendia; inse ar' dori a avă făi’a năstra, suntu provocaţi a ne ii. 1875.
după ce scimu, ca avemu elevi, (deşi nu prea mulţi) avisâ pana in finea lunei aceştia, câ se ne potemu Concurenţii la acestu stipendiu, au de a-si
si la scălele de agricultura, speramu, ca la repu­ orientâ cu punerea sub tipariu aatatoru esemplare, substerne incăce pana la terminulu indigitatu, res­
blicarea concursului, se voru află concurenţi si la cate ne ar’ fi de lipsa. Altmintrea acei dd., cari pectivele concurse, provediute cu carte de botezu,
acele stipendia. Se imbracisiamu dâr’ si se sprigi- dăra ar’ dubită despre perseveranti’a năstra, si to­ cu testimoniu de paupertate, cu testimoniele sco-
nimu cu concursulu nostru materialu si moralu sco­ tuşi ar’ dori a avă făi’a, li facemu cunoscutu, ca, lastece de pre semest. II anulu scol. 1874/5, cum
purile de cultura ale Associatiunei 1 dupa-ce ne voru avisâ prin o corespondia — noi
li vomu tramite toti numerii regulatu fora se ne si cu adeverintia de înmatriculare pre anulu scol.
solvâsca, pana la finea anului, candu apoi numerulu cur. 1875/6.

Program’a ftfici edende: ultimu li-lu vomu tramite cu postcipatiune siervindu Din siedinti’a ordinaria a comitetului As­
de contractu bilateralu correspondinti’a *).
P B E U T TJ L TT , Gherl’a la 4 Novembre 1875. sociatiunei transilvane, tienuta la Sibiiu
câ ministru, că magistru si câ regente spiritualu. in 2 Novembre c. n. 1875.
Pentru comitetulu redacţionale:
F o i a c u r a t u b e s e r i c e s c a .
G l e o r g i u P a s c a ,
Cum se p 6te vedâ din titlulu făiei, cuprinsulu licentiatu in dreptulu canonicu.
ii va fi impartitu in trei clase. Diriginte spiritualu.
Preutulu câ mibistru va avă de obiectu tăte
acele funcţiuni si ceremonii, cari se reducu la mi- la bursa in 16 Novembre 1875 stâ asia:
nistrarea, respective administrarea celoru sacre. Prin Nontati diverse. 5 fl. 40 /, or.v. a,
1
urmare se va ocupă ex professo cu descrierea isto­ Galbini imperatesci — —
rica a tuturoru ceremonieloru usuate in beseric’a Mai. Sa imperatâsa si regin'a E l i s a b e t a Napoleoni — — — 9 0 14 0 0
resariteana, nepotendu intermitte a celei apusane, îndreptă catra archiducesele Maria si Clotilda una Augsburg — — — 105 n 15 0 0
cari nu suntu alta, de catu o reforma radicale a scrisăria de mana, — publicata in „Wien. Abendp."
ceremonieloru besericei resaritene. Istori’a rituri- prin care se exprime intim’a dorintia a imperatului Londonu — — — 114 n — 0 0
loru si a ceremoniiloru va trece si peste anulu sa- de a se imulti locurile cele 70 de crescerea fete- Lnprumutulu nationaltt — 73 n 05 * 0
lutei, si va arată: ivirea, desvoltarea si perfecţio­ loru de offioiri in respectivulu institutu cu ocasiu­ Obligaţiile metalice vechi de 5°/ 68 t> 85 0 0
narea la statulu presinte a ceremoniiloru besericesci, nea jubileului lui de 100 ani şi imperatâsa consa­ 0
ba cbiaru si demnităţile sacerdotale si unele cere­ cra 10,000 fl. provocandule la ajutorirea asemenei Obligaţiunile rurale ungare 81 n 15 0 0
monii pagane esistente in ante de venirea Mantui- idee benecuventate pentru ambele parti ale monarcbiei. p „ temesiano 80 » 75 0 0
toriului. — Ajungundu la presinte, apoi va arată a „ transilvane 79 — 0 0
insemnatatea mystica a acelora. După aceste apoi *) In interessulu literaturei romane rogamu B
va avă acestu ramu alu făiei in evidintia t 6te re­ pre tăte foile năstre publice a produce acestu pro- a a croato-slav. 84 Ti — 0 0
formele ce se ar’ intemplâ in ceremonie si rituri. gramu in estensiunea sa. Adressele*su de a se tra­ Acţiunile bancei — — 913 n — 0 0
P r e u t u l u c â m a g i s t r u . Acestu ramu va mite in G-herl’a la subscrisulu. a creditului — — 192 * 60 0 0
cuprinde in sene pateristica, polemica, apologia. Ya G e o r g i u P a s c a ,
publică opurile S.S. părinţi in traducere fidela, cum diriginte.

Eedactoru respundietoriu Editiunea: Cu tipariulu lui
I A C O B U M U R E S I A N U . IOANE GOTT si fiiu HENRICU,