Page 17 - 1875-11

Gazet’a ese de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, Se prenamera ia poştele o. si r., si pe la
F6i's, candu coneedu ajutâriale. •— Pretiuiu: Anala lilVm, • BD, corespondenţi. — Pentrn serie 6 or.
pe 1 sau 10 fl., pe Va 6 fl. v. a. Tieri esteme 12 fi, Tacs’a timbrala a 30 cr. de fîaeare pu­
J
7, a. pa unu anu sdu 2 /a galbirsimon. sunatâria. blicare.

Ir. 78, irasiovn 21|9 Novembre 1875.

din urma -si face de capu cu sariturele sale tragi­ Tisza de capu. Atata numai, ca sasii proptiţi pe
Proiectele de împărţirea Transil­ comice, care mai alesu de optu ani incâce suntu la murii cei tari ai germanismului repeta—in limb’a
vaniei. ordinea dilei. Se impartimu tiâr’a din nou si mai loru refrenulu prussianu: „Bange macheu gilt

Suntu mai bine de ani nouedieci, de candu bine, dicu ei, insa asia, câ se supprimamu si se nicbt; âra romanii repetu pe alu loru: Ap’a trece,
barbatii de stătu, atatu cei austriaci, catu si cei paralisamu din nâuele districte ori comitate (di-le pietrile remanu." Aruncaţi voi cărţile ori-cum veţi
ungureşti -si sfarma mintea cum se corrâga divi- cum vei vrea) ori-ce activitate si acţiune mai ver- vrea, noi totu ati amu fostu si aci vomu remanâ
siunea politica cea mai absurda din lume, a mare­ tosu a vlachiloru, dâr’ pe catu numai se va potâ, in veci. Voiţi se ne amestecaţi ici cu secuii, din
lui principatu Transilvani’a, care se afla impartita si pe a sasiloru; dâra cu aceştia se ne portamu colo cu sasii, mai inafara cu serbii, cu rutenii, cu
in comitate mai mari si mai mici, in scaune mări­ celu pucinu acum la inceputu, mai cu crutiare, mai nemţii, cu evreii. Au nu vietiuimu noi amestecaţi
cele si miniature, in districte sâu căpitănii margi- cu prudentia, din causa ca ei suntu multu mai din vechime si pana in diu’a de astadi, si âta-ne
nene (confiniarie), care astadi numai au vechi’a voca- cercumspecti, prevedietori si activi, au si patroni ca suntemu si amu remasu totu acei carii amu
tiune; municipie numite după nationalitati singura­ potenti in Vien’a si preste totu in lumea germana; fostu. Inventiunea de a colonisâ tieri cu popâra
tece, fara câ se fia locuite numai de acea naţiona­ din contra vlacbii suntu si mai prostalai si mai beterogene intru tâta poterea cuventului nu este a
litate, dela care li se dedese numirea fara scirea leneşi, nepăsători, apoi ei nu au pe nimeni in lume, vâstra originale, ci ea se născuse in creerii altora
lui Ddieu si a angeriloru sei; comitate intinse câ pe cari se-i dâra capulu de sârtea loru, de limba, cu mii de ani inainte. Ce au fostu ducerea de
si unu balauru cu câda lunga, dela una margine a de naţionalitate, de a loru desvoltare si progressu repetite-ori a evreiloru in captivitate, decatu colo-
tierei pana la ceealalta, âra altulu compusu din in civilisatiune. Ei, bine, dâra cum se amestecamu nisatiune in sensu propriu. Systbem’a de coloni-
cateva insule presărate p’intre alte municipie, totu cariile asia, in catu se castigamu tâte jocurile totu satiune a romaniloru antici este in gurile toturoru.
atatea apanage ale unoru familii istorice; comune noi? In anulu 1848 ne legaramu catra sasi prin Bizantinii, adeca imperatii romano-grecesci o imi­
compuse numai de cate 1000—2000 de suflete cu articlii de lege I alu dietei din Clusiu, prin art. tară, inse pe dosu; ei in locu de a colonisâ pro­
pretenaiuni de unele drepturi suverane, câ vechi’a VII alu dietei dela Presburgu, in cari le promise- vincii cu greci, chiamara in vechile provincii ale
Abdera grecâsca de ridicula memoria, câ republic’a ramu cu mare solemnitate toti munţii de auru cati imperiului in epoce diverse mulţime nenumerata
St.-Marino, câ principatele Monaco, Lichtenstein si ii cerea ei, numai câ se adâpte si se subscrie uni­ de colonii barbare, din causa ca populatiunile in­
alte statuletie pitice, cu cate unu territoriu catu unea, adeca fusiunea Transilvaniei. Li s’au pro- digene se inpucinasera preste mesura, mai vertosu
alu unui catunu de ale nâstre compusu din cate misu firesce, tâte acele libertăţi si privilegia de in urmarea prea miserabilei, corruptei si impucina-
siepte case *). Apoi se te mai miri, dâca din geo­ fantasia cu reservatiunea mentale, ca preste cativa tei administratiuni bizantine. Totu asia făcură si
grafii si etnografii tierei nâstre nici unu strainu ani va veni altu corpu legislativa, alta partita la turcii; amestecară popâra de diverse limbi, religiuni,
nu p6te intielege nimicu. „Ce e comitatulu vostru ? gubernu, care va retrage si cassâ tâte cele pro- temperamente, moraluri, cu scopu firesce, câ acele
ce e scaunulu? ce districtulu „Totu una dom­ misse; atunci apoi li se va respunde, ca diet’a prin frecările si discusiunile reciproce se facilitedie
nule." „Apoi de ce atatea numiri?" „Suntu isto­ este suverana, ea face si totu ea desface, lâga si dominatiunea si impilarea loru, si in fine sâu se le
rice domnule." Ea fa-te incolo cu istoriele tale. deslâga. Saşii inse vediendu ca vremu se-i insie- turcâsca pe tâte, sâu se le extermine. Turcii inca
Dâra ce e comitatulu ungurescu sâu nemtiescu, ce lamu, iute se aruncara in braciale Vienei tocma n’au fostu nici-decumu. alegutori in midiulâce, sco-
scaunulu sasescu, in ce se distinge de celu secu- câ in dilele lui Ferdinandu I si in ale lui Rudolfu, pulu ce se ajunga, de ati incolo dica gbiaurii orce
iescu, si in ce districtele sasesci de cele romaneşti, ba ce e mai multu, ei detera man’a pana si cu le place. Ou tâte aceste, turcii inca n’au fostu in
si ce e la voi cetate libera regia, si orasiu privi- vlacbii, câ si candu chiamasera in tiâra pe Michaiu, stare nici se turcâsca pe tâta lumea, si cu atatu
legiatu, si locu tasalistu? „Totu istorice domnule." apoi pe Radu. De frica câ istori’a se nu se mai mai pucinu se o extermine.
„Sunteti voi europeni?" „Noi asia credemu dom­ repeta, in art. 43 din 1868 âra mai garantaramu Este fârte de doritu câ Transilvani’a se se
nule." „Se nu o mai spuneţi la nimeni." autonomi’a naţionale a sasiloru, si acum uita-te, ca impartia de nou in districte si plase sâu plaiuri
Destulu atata, ca barbatii de stătu se sbuciu- ei se tienu mortisiu de cele promisse si sancţionate, (cercuri); dâra din impartirea precum o voru ei,
mara si svercolira in trei generatiuni, cum se im- striga, sbiâra in tâta Europ’a ca vremu se-i omo- totu nu se va alege nimicu, precum vedemu bine,
partia Transiivani’a mai bine; cum se faca din rimu, âra impertinenti’a loru merse asia de parte, ca nu se alege din mulţime de alte legi, care se
Abdera Athena; dâra de unde pana unde, ca ei ca fundara in Sibiiu unu diariu pe acţiuni cu ca- făcu si se schimba câ si modele de porturi in Pa-
cercandu-si poterile de colea pana colea, au patit’o pitalu de vreo douedieci mii si cu scopu câ se scâle risu. De altumentrea in cercurile competente din
intocma câ si carthoforii, cari se temu se nu pârda in capulu nostru si pe nemţii locuitori in cele mai Pest’a trebue se fia ârasi mare agitaţiune in ces-
joculu: atatu amestecară cărţile de susu in diosu multe cetati si oppide ale Ungariei. Dâra tâte câ tiunea acâsta, pentru-ca vedemu pe sasii nostrii
si de diosu in susu, pana ce mulţi din ei detera tâte, sasii prin desele proteste, interpellari, petiti- sbuciumandu-se de nou si alergundu prin deputa-
in absurdităţi si mai mari decatu cele atinse mai uni, alergături pana la tronu, sbierate după aju- tiuni câ se abata pericululu.
susu, âra pe altii’impinse lumea in jocu falsu si-i toriu la naţiunea germana, destâpta si mai tare pe
făcură de risu. Asia se intemplâ, ca Transilvani’a vlachi, câ se câra si ei cate in ceriu si pe pa-
se mai afla impartita si pana astadi, câ si cum ai mentu. Se laşi sasiloru de voia de nevoia unu pe- ISrasiova 20 Novembre st. n. 1875.
versâ unu calimariu câ negrâl’a se curgă pe unde tecu de Sacbsenland cu âresi-care privilegie, buna- Desbaterea bugetului in camer’a din Budapest’a
va apucă, formandu cateva figure, de care nu mai âra cum ar’ fi ale unoru cetati mai mari? Drace, absorbe tâta atenţiunea publica si preocupa si pre
yediuse nici-unu matbematicu din lume. dâra Sacbsenland constitue una parte, poţi dice unu guvernu intru atat’u, incatu pre unu tempu ârecare

Si pentru-ce asia? Pentru-ca la impartirea a- atributu alu autonomiei marelui principatu alu Tran­ s’a vediutu necessitatu a lasă la o parte tâte cele­
cestei tieri nu a manecatu mai nimeni dela nesce silvaniei, de care vlacbii nu voru se se lase nici lalte cestiuni si afaceri si a se ingrigf acum numai
principia raţionali si politicesce oneste, ci s’au in- morţi. Si apoi tocma vlacbiloru se acordamu aceea de aceea, câ se vedia bugetulu votatu si devenitu
curcatu se ajunga cu totulu alte scopuri, incompa­ ce amu fostu siliţi se recunâscemu Croaţiei ? Dâra lege. Mai cu sama ministrulu presiedinte este nein-
tibili si cu onestatea, si cu vointi’a sincera de a atunci ce se alege de atati renegaţi ai loru trecuti treruptu pre fotoliulu celu rosiu, câ cu dibaci’a si
usiorâ administratiunea. Despotismulu politicu si in castrele nâstre? Tieneti minte, ca acei „Olâb agerimea sa se resfranga si respingă tâte atacurile
militariu aspiră la scopurile s a l e , despotismulu mâgnâsok" s’ar’ face ârasi vlacbi, Ecca ca fraţii ce se indrâpta asupra bugetului din partea oposi-
naţionale ârasi la ale sale, âra mai alesu acestu nosti turcii o si patira asia curundu in Bosni’a, tiunii. Inse cu acâsta ocasiune d-lu primu-ministru
unde mulţime de şerbi turciti se intorcu si trecu vrendu nevrendu trebue se se mai demită si la
la şerbi. Ca dâra nu-i va pune satan’a pe vlachi, asemeni cestiuni, cari nu se tienu strinsu de bugetu.
*) Jllyefalva, Olâhfalu in Secuime, Salinele-
Sibiiului, Hatiegu, Hunedâr’a, Salinele-Clusiului câ se fia generoşi, uitatori, toleranţi, ospitali, drepţi Intre altele d-lu Tisza trebui se respunda si la
(Kolos) si alte cuibuletie de acestea investite cu catra renegaţii loru, pentru-ca atunci joculu nostru just’a incriminare ce i se fece din partea deputa­
dreptulu suveranu de a fi representate in dieta este perdutu, cărţile au fostu reu amestecate. An- tului romanu Sigismundu Borlea, ca adeca astadi
prin deputaţii loru si cu dreptu (pana mai deunadi) drâssy, Lonyay, Szapâry asia ati sciutu dvâstra se sub guvernulu liberalu se desconsidera si calea in
de a judecă in cause fârte grave, capitali. amestecaţi cărţile? Dâra fiţi pe pace, ca le dâ loru petidre chiaru si acele pucine legi, car( cuprindu