Page 18 - 1875-11

ore-cari dispositiuni in favdrea nationalitatiloru, ca n o u ’ a o o l o n i s a r e a U n g a r i e i c u g e r m a n i , lalte pop 6re au numai se asculte de comanda, se
chiorii domnulu primu-ministru, inden iatu de marele cari se scape acfista tifira de ruina si perire. muncâsca si se platdsca.
seu zelu nationalu s’a apucatu a provocă comunile H o s z t i n s z k y , altu voinicu din ceat’a gu­ Deputatulu sasu G u i d o B a u s s n e r n inca
nemaghiare din tidra, că pre venitoriu se se folo- vernului inca nu se sfii a o spune pre facia, ca nu afla nice o diferintia intre bugetulu de astadi
sfisca numai si numai de limb’a statului in t 6te guvernulu nu este norocosu in alegerea mediul 6ce- si intre cele din anii percedenti, pentru aceea
scrierile loru catra judecătorie si alte auctoritati loru si pentru aceea d-sa dubitdza in resultatulu sustiene, ca fusionarea partideloru a fostu numai o
publice. D-lu Tisza observă ce e dreptu, ca n’a fericitu alu incordariloru actuali. Dâca guvernulu comedia. Oratorele cere reductiunea ministerieloru,
facutu acdsta provocare condusu fiindu de vre-unu nu va fi in stare se restabilesc» ecuilibriulu in precum este in Belgi’a, si reductiunea bugetului
altu interesau, decatu numai de interessulu curatu financiele statului nice acum, candu este spriginitu pentru aperarea tierei, adeca pentru honvedi, pre­
alu comunitatiloru respective, si a vediutu cu bu­ de o maioritate asiâ de mare, atunci nu mai remane cum este in Austri’a, unde se platescu spre acestu
curia, ca svatulu seu si intentiunea sa cea buna a alfa, decatu desperatiunea. scopu numai 23 cr. de capu. D 6ca Uugari’a nu
aflatu resunetulu doritu in cele mai multe parti Dintre oratorii din opositiunea declarata insem- va încetă d’a jocă rolulu de mare potere, atunci
ale tierei. namu aci pre contele D e s s e w f f y , care se tiene curendu se va dice, ca „Uugari’a a fostu, ddr’ nu
Noi scimu prea bine ca dlu ministru a im- de flamur’a lui Sennyey si care prin date si cifre mai este." — Cu privire la cestiunea vamale si a
bracatu provocatiunea sa in falsulu vestmentu alu a aretatu guvernului, ca calea pre care a pornitu bancei naţionale oratorele provdca pre guvernu a
bunavointiei, inse scimu si aceea, ca ce insemnetate este dejâ bătucită de guvernele de mai nainte si nu face taina din planurile sale, pentru că tiăr’a
are acdsta bunavointia si ce influintia esercita ea ca de altmintrelea si orbulu p 6te se intieldga, ca se se scia orientâ. In fine dechiara, ca nu va
asupra organeloru statului. In acelaşi tempu candu acfist’a este calea ce duce la perire. D-sa ardta votă acestu bugetu alu illusiuniloru.
d-sa a consiliatu pre comunităţi că se se folosdsca cu cifre, in ce illusiuni s’au leganatu toti miniştri P u l s z k y , infantele terribilu din ceafa libe-
in scrierile loru catra tribunale numai de limb’a de financie la preliminarea deficiteloru. In anulu raliloru, combate pre oratorii din opositiune impu-
maghiara, — a ordonatu totu-odata tribunaleloru 1873 s’a preliminatu in bugetulu ordinariu unu tandu-le, ca dinsii nu voiescu sustienerea Ungariei
si preste totu judecatorieloru, că pre venitoriu se deficitu de 4 mili 6ne si au resultatu 20 milibne, si pentru aceea nu vot&sa mediul 6cele necessarie
nu mai primdsca nice o harthia ce nu este com­ in 1874 s’au preliminatu 8 mili6ne si au resultatu pentru esistintia.
pusa in limb’a maghiara. Astfeliu intielegemu asemenea 20 milidne, in 1875 s’au preliminatu D-lu primu-ministru T i s z a declara, ca nu
bucuri’a ministrului, ca provocatiunea sa a avutu 21 de mii. si precum ne-a asecuratu insusi d-lu este responsabilu pentru ideile sale, decatu patriei,
bunu successu. ministru, voru resultă celu pucinu 28 de miliâne. regelui si conscintiei sale. Nationalitatiloru nu li
Pre candu inse just’a tânguire a Dlui Borlea Candu a ajunsu acestu guvernu la potere d-sa a contesta drepturile, nice n’a emisu vre unu ucasu
ne animâza, pre atunci trebue se ne mahnimu pana cugetatu ca va rupe-o cu sistemulu de mai înainte catra ele, ci numai le-a svatuitu, că in interessulu
in adenculu sufletului candu vedemu, ca totu in care ascundea adeverulu si tienea tidr’a in amagire; propriu se se folosOsca de limb’a maghiara, care
sinulu corpului legiuitoriu ungurescu se redica voci inse cu dorere observa, ca s’a insielatu in speran- pre t o t i n d e n e a e c u n o s c u t a . Si provocarea
pretinse romanesci, cari pledâza in favdrea domni- tiele sale si pentru aceea dechiara, ca atatu d-sa, d-sale a avutu bune resultate, pentru aceea se su-
loru dela potere si cari cutfiza inca a afirmă, ca catu si tăti cei de unu principiu cu d-sa nu voru pera d-lu Borlea. — D-sa nu vrO se faca economie
maioritatea poporului romanu este multiumita cu votâ bugetulu din discussiune. cu reducerea ministerieloru, cari au destulu de lucru
s6rtea sa, multiumita cu guvernulu actualu, pre Siedinti’a dela 13 Novembre. — Acesta sie- in interessulu tierei, nice nu vrâ se aiba officiali
care lu spriginesce in tote intreprinderile sale. dintia a fostu si mai abundanta in luptători contra denumiţi la administratiune, deărace aceia costa
Acesta voce este a deputatului C z i p l e , de alu bugetului si prin urmare si mai remarcabila. — bani si statulu n'are bani; apoi afara de acfist’a
cărui nume n’amu mai auditu inca si care pretinde Mai inainte de tote venimu a inregistrâ unu micu s’a vediutu pre tempulu absolutismului si alu pro-
a fi romanu. — estrassu din vorbirea deputatului romanu Sigis- visoriului, ca ce platescu officialii denumiţi. —
Necunoscundu inca in detaiu vorbirea acestui mundu Hoiiea, care prin adeverurile ce
domnu, nu potemu se enunciamu inca verdictulu le-a rostitu, a fortiatu chiaru pre d-lu primu- — Din colo de Laita cas’a deputatiloru sena­
meritatu asupr’a lui, inse speramu ca vomu potd ministru se descinda pre aren’a luptei. Pana vomu
tului imperiale decise cu maioritate asupra proiec­
face acdst’a in numerulu prossimu. — D’ocamdata fi inse puşi in placut’a positiune de a publică in- tului Wildhauer, că ad. inspectiunea scdleloru se se
nu ne potemu inse conteni d’a nu aduce multiu­ trdga vorbirea d-lui Borlea, lassamu se urmeze aci concentreze in Yiena, ceea ce iea si din man’a
mita Ceriului, ca astfeliu de cuvinte esu numai din unu scurtu estrassu, pre care-lu aflamu in reportulu Tirolului si a Galitiei Autonomi’a in conducerea
gurile unoru 6meni pigmei, pana acum necunoscuţi diariului „Tageblatt" din Sibiiu si unde se dice: scăleloru prin aefista centralisare. Indesiertu se
si nepretiuiti de nimene. „Romanulu Borlea, tribunulu poporului, pronunciâ
opusera dep. Graliciani si tirolesi, in desiertu pro­
Inse pre de alta parte ne miramu, cum de nisce adeveruri amare dicundu, ca sub darurile testă si c. Hohenwart, ca maioritatea constituţionale
chiaru asemeni individi au cutezanti’a de a vorbi guvernului actualu comerciulu si industri’a nu se nu vră se scie, decatu de centralisare, care in
in numele poporului romanu. Ce se le faci inse; mai bucura de nice unu creditu si pentru aceea 12 Nov. o si votâ. Germanisarea din colo si ma-
li lasamu plăcerea, inse Ii-o spunemu francu si suntu espuse la capriciulu usurariloru. Acei eco­ ghiarisarea din c6ce de Laita procedu pe întrecute.
categoricu, ca unu asemenea mandatu nu-lu voru nomi, cari mai nainte lucrau cu cate doue grape, In privinti'a tractateloru de vama, ce vinu a
primi nici odata dela naţiunea romana, din contra se assocAza astadi cu vecinii loru si împarechidza se reînnoi acum cu strainetatea, austriacii partea
voru primi resplat'a meritata, voru fi desconsideraţi cate doue vaci slabe, că se sdmene si se prepare mai mare su prohibitionalisti, vrendu a ajuta indu­

si urgisiţi de catra cei presenti si venitori. secerisiulu, ce este dejâ pemnoratu de catra ese-
stri’a austriaca prin vămi mari puse pentru cea
cutorii guvernului actualu. Apoi ce egale îndrep­
din fabricatele europene, cu tfite, ca o partita mai
tăţire este intre altele aceea, candu dreptate nu
Camei^a depntatilorn Ungariei. se p 6te face in alta limba, decatu numai in cea mica in parlamenta vre libertatea comerciului mai
vertosu cu Germania. I3r’ facia cu Ungari’a toti
Siedinti’a dela 12 Novembre. La ordinea maghiara, candu incusatului nu-i este ertatu nice
voru comuniune de teritoriu vamale; 6r’ maghiarii
dilei este desbaterea generale a. supr’a bugetului baremi a se aperă in limb’a sa si astfeliu a-si
voru teritoriu vamale separatu, că si ei se -si
pre anului venitoriu. Discussiunea asupra acestui perde dreptulu numai din acdsta causa; si candu
protdga industri’a, s 6u se primfisca o parte mai
obiectu se continua cu animositate crescunda, cu resolutiunile si sentintiele se croiescu numai in
mare din venitulu comunu vamale. Diferinti’a dăr’
zelu indoitu, cu tenacitate, vehemintia si une-ori limb’a maghiara, asifi incatu bietulu omu dela sate
e mare si p6te deveni la efirta cerbicbsa.
chiaru cu inversiunare. In siedinti’a acdst’a au de multe ori si in multe locuri nice amblandu cu
vorbitu mai mulţi deputaţi din castrele guvernului, merinde in traista nu-si gasesce omulu, care se-
decatu din opositiure, inse si unii dintre cei descopere d r e p t a t e a ce este ascunsa sub accen­
In R a m a n i ’ a adunarea naţionale sfiu cor­
„liberali" s’au vediutu necessitati mai multu a tele limbei statului. purile legiuitârie suntu convocate pe 15 Novembre
critică si combate pre guvernu, decatu a-lu sprigini La organisarea judecatorieloru s’a pusu con- a. c. in sessiunea ordinaria a an. 1875/6 de catra
si aperâ contra atacuriloru si sagetiloru din partea ditiunea, că celu ce va competâ după vre-unu postu Domnitoriu, cu decretarea din 30 Oct. a. c. 1875
datata din Sinai’a.
opositiunii declarate. Pentru esemplu deputatulu de jude, se scie bine limbele ce se vorbescu de
W i r k n e r , svabu din Banatu, care de altmintrelea poporatiunea tienutului respectivu, unde dinsulu In 3 Nov. sfir’a sosiră si Mariele Sale Dom­
nulu si D 6mn’a in Bucuresci intre distinse dovedi
se tiene de marea partita liberala, inca se vedifl voiesce a fi aplicatu, astadi inse ministrulu de
de bucuria si devotamentu. Intre obiectele ce voru
necessijatu a mărturisi, ca guvernulu nu numai ca interne calea legea si prov 6ca pre comunităţi, că ocupa acum corpurile legislative va veni si proiec-
n‘a facutu nimicu, ddr nice nu are de cugetu se se se folosâsca numai de limb’a maghiara in tdte tulu de lege asupra instrucţiunii publice, asupra
faca ceva intru a redică pre poporu la o stare mai harthiele loru catra judecătorie. Chiaru si in recrutării, expropriarei, reformarei codicelui civilu,
buna, incatu se p 6ta plaţi darea mai usioru; apoi Turci’a suntu auctoritatile judecatoresci si admini­ precum si asupra portului la marea ndgra cu calea
s’a ferata s. a., pe cari le astfipta vitalitatea si in­
afara de acdst’a, administratiunea publica inca nu strative indetorate a-si publică edictele catra pop 6-
teressulu naţiunii, care i doresce successe din cele
inspira nici o încredere, Ara justiti’a in Ungari’a rele neturcesci in limb’a naţionale a acelor’a, la
mai gigantice.
este inca mai multu asiatica decatu europeana. noi inse sub domnirea guverniului liberalu nu se „Monitoriulu" relatăza despre recolt’a din mai
Dreptu aceea oratorele crede, ca este de lipsa a se intempla acâst’a. La noi se oprescu prin ucasuri multe judetie, ca e mai buna decatu an. decursu,
luă recursu la acelu mediulocu, de care domnii dela chiaru si manualele de instrucţiune, cari nu dicu pe alocurea celu pucinu egale. In Campin’a d. e.
1
potere se ferescu că de lepr’a judandsca, adeca la ca numai ungurii au dreptu de supremaţia, âra cele­ rapiti’a esi pana la l / chila de pogonu, graulu
2