Page 19 - 1875-11

•asemene, orzulu si porumbului pana ia 2 chile. Se care emise catra insurgenţii sudslavi o provocare, ină ori-caroru vederi politice interesate, fundata pe
gemena si acum inca mereu de t 6mna, unde din ca i va ajutâ, numai se nu slabdsca pana la pri­ încrederea mutuala a guverneloru si consolidata prin
caus’a tempului nefavorabilu se intardiase stringe- măvară si apoi in apromissele poteriloru nordice întrevederea celoru trei imperati, se presinta înain­
rea de pe campu. inca se incredu. Se mai scrie, ca gubernorii de tea Europei, nu câ arbitrulu destinateloru sale, ci
„Pressa* afla, ca d. Basiliu Bo e r e s c u , min. vilaiete voru denumi si officiali creştini pentru în­ câ aperatârea libertăţii sale si câ pazitdrea liniscei
de externe si a datu demissiunea, care s’a si pri- lesnirea crestiniloru. sale. Acdsta aliantia este deschisa toturoru acelor’a
mitu, si ad interimu lu inlocuesce d. min. preş. Dela Ragus’a se scrie din 16 Nov., ca la Go- cari dorescu pacea.
L. Catargi. ranslu insurgenţii atacara 5000 de turci in 11, si Dâra de si participa la acdsta aliantia, Russi’a
In F r a n c i ’ a adunarea naţionale inceph inca ca lupt’a dură 2 dile, in care cadiura 800 turci nu ’si-a sacrificatu simpathiculu interesu de care a
in 8 Novembre a deliberâ asupra legii de alegere morţi si 25 prinşi; totu proviantulu cadiil in man’a datu in totu-deaun’a proba in privinti’a populatiu-
si in fine, cu t 6ta pressiunea imperialistiloru, cari insurgentiloru. niloru creştine din Turci'a, si care a fostu in totu-
luptă pentru apelulu la poporu si scrutiniulu de — Unu officiosu din Yien’a in „Tagesbote din deaun’a impartesitu, si este fara nici o îndoiala si
lista, camer’a a primitu scrutiniulu pe arondise- Moravia* repdrta, ca Austri’a va ocupâ militaresce acum chiaru, de t 6ta Europ’a creştina. Sacrificiile
mente cu 357 voturi in contra la 326. Adecă Bosni’a si Hertiegovin’a câ mandatariu alu mari- făcute de poporulu rusescu in favdrea crestiniloru
fia-care arondisementu sdu cercu cu locuitori la una loru poteri, si gener. M o l l i n a r y va comanda din Turci’a suntu asia de mari, in catu ele dau
suta mii alege unu deputatu pentru adunare. Acum 2—3 divisiuni spre scopulu acesta si acdsta la ce­ Russiei dreptulu se proclame acestu interesu in
se discute mai încolo asupra legii electorale si in rerea sultanului. faci’a Europei întregi.
siedinti’a din 12 Nov. adunarea natiouale in Yer- „Deutsche Z.“ din Gratz inca are unu tele- „Petrunsu de vechile sale simpathii in privin­
s&illes si primi articulele pana la XXI. Se făcuse gramu de acestu cuprinsu, ca gen. Mollinary si ti’a populatiunei creştine din peninsul’a Balcaniloru
si unu amendamentu, câ deputaţii se -si executeze Rodich voru primi comand’a, după ce programulu si de pericululu care amerintia liniscea Europei,
mandatulu gratis fora diurne, inse nu se primi. de reforme pentru provinciele turcesci va fi gata cabinetulu imperialu n’a potutu actualmente, in
După legea electorale se va luă la discussiune leg 6a la min. comunu din Yien’a. — Sultanulu, cu ira- tocmai câ si mai nainte in nisce impregiurari ana­
municipale si Dafaure puse pe mds’a adunării si pro- deulu seu publicatu mai eri din propi’a iniţiativa, loge, se stea privitoriu neactivu si indiferentu de
iectulu legii de pressa, care cele mai multe delicte a apromisu crestiniloru usiurare de imposite si drep­ evenimentele alu caroru teatru este Hertiegovin’a,
de pressa le supune judecaţii juriiloru si fdrte pu- turi egali cu musulmanii in faci’a tribunaleloru si care amerintia se tarasca pe Serbi’a si pe Munte-
cine jurisdictiunii judecieloru politiene disciplinarie organisatiune buna administrativa. Poterile au pri­ negru, intr’o lupta neegala, si se aprindia unu res-
si numai in casu de lesiunea unui suveranu externu mitu cu multiumire acelu iradeu si voru da con- belu ale cărui limite este anevoe se le prevada ci­
are locu persecutarea judecatordsca la pretenderea cursulu seu spre a se execută in fav 6rea crestini­ neva. Elu a fostu celu d’antaiu, care a ridicatu
ministrului de externe. După primirea legii de loru, ca-ce poterile voru sustienerea statului quo vocea pentru apararea nenorociteloru populatiuni
pressa se va redicâ si starea de asedia afara de in Turci’a pelunga introducerea reformeloru pentru din Hertiegovin’a copleşite de imposite enorme si
Pariau, Lyon, Marsilia, Versailles si Algeria, unde creştini. — in favbrea conservării păcii, atatu de trebuintidsa
mai remane starea de assedia sustienuta pana in 1 — S p a n i ’ a totu mai sangera inca, inse car- Europei in generalu si Turciei in particularu. După
Maiu 1876. Durat’a acestei adunari e dela 1871 listii devenira nepotintiosi, ca-ce cu 1200 soldaţi invitatiunea lui, guvernele puteriloru aliate, alu
si se va disolve in scurtu spre a se face alegerile sub siefulu loru Castell, după unu macelu oribilu Germaniei si alu Austro-Ungariei, implute de ace­
după ndu’a lege. Mac-Mahon la primirea avuta câ dintre ai sei, abia putură pune man’a pe 125 al- eaşi dorintia de a preveni orce turburare ulteridra
presiedente alu republicei francese dechiarâ, ca, fonsisti, adapostiti intr’unu satu, ddr’ ei pe oficirii in Turci’a, s’au grabitu se -i dea concursulu loru
%
ddca s’ar’ fi fostu primitu scrutiniulu după liste, prinşi ei si impuscara după ordinulu superioru. câ se împace pe Pdrta cu supusii sei revoltaţi.
Thiers s’ar’ fi alesu de 60 si Gambetta de 40 ori, Indata alfonsistii învinseră pe Oastell si i impras- „Guvernele Franciei, Angliei si Italiei, impar-
ceea ce ar’ fi venitu câ unu plebiscitu in con­ tiara trupele, din cari vro 73 trecură in Franci’a, tasindu vederile cabineteloru dela Nordu asupra pe-
tra sa. 548 se supusera alfonsistiloru in 17 Nov. cu 4 riculului ce affacerile din Turci’a faceau se se nasca
„Constitutionalulu* din Franci’a, vorbindu de­ siefi si alţi oficiri. Alfonsistii trecură la nordu in pentru pacea Europei, au unitu silintiele loru spre
spre discursulu pronunciatu de Disraeli la banche- provinci’a Alava. Castell a disparutu si Don Car- a ajunge la scopulu doritu. Consiliele cele pacifice
tulu datu de Lord-mairulu Londrei, da importantia los pe di ce merge cade in desperare, ca i se im- date porţii de representantii puteriloru la Constan-
excepţionale cuvinteloru „ca ddca cele 3 po­ pucindza atatu conductorii, catu si luptacii lui. — tinopole au avutu mai antaiu de scopu tramiterea
teri nordice suntu aprdpe interesate la pacificarea G r e c i ’ a da multa materia de miratu pressei in Hertiegovin’a a unei comissiuni consulare, care
Turciei, apoi interesele Angliei nu suntu mai pu- europene. Decandu cadiil ministeriulu Bulgaris si trebuiâ se concure la impacarea insurgentiloru cu
cinu considerabile si guberniulu reginei va scf se successe in locui min. Comunduros, din finea lui guvernulu, si alu douilea — promulgarea libera si
le apere. Angli’a -si va desfasiurâ tdta poterea Oct. a. c., se condamna mereu lucrările min. Bul­ spontanea de catra M. S. sultanulu a unui iradeu
dela Gibraltar la Malta si Bosforu, spre a remand garis. Camer’a actuala, pe basea unui reportu alu acordandu supusiloru sei creştini o importanta usiu­
stapana pe c 6st’a orientale in marea mediterana, comissiunei judiciarie, anuldza 35 de legi votate rare de imposite, promitiendu-le aceleaşi drepturi
drumulu la Indi’a, indata ce Russi’a ad. ar’ ocupa sub min. Bulgaris cu cuventu, ca-su votate de ma- câ ale supusiloru sei musulmani in faci’a tribuna­
Constantinopolea, de ceea ce e teama. Asta e re- ioritate nesuficienta. Doi foşti miniştri Nicolopulo leloru si o mai buna organisatiune administrativa.
spunsu la manifestulu Eussiei. — si Yalasopulos daţi judecaţii si încarceraţi pentru „Nimeni, se intielege de sinesi, nu se indou-
— Ministrulu de financie alu Franciei con­ fapte de coruptiune, anume simonia, voru fi jude­ iesce, de sinceritatea dorintiei M. S. sultanului ce
stată-in comissiunea bugetaria, ca perceptiunile dela caţi si urmăriţi de ndu’a camera, care a primitu voiesce imbunatatirea situatiunei celei desperate in
inceputulu anului curinte trecură cu 110 mili 6ne propunerea, câ ministeriulu Bulgaris intregu se se care se afla actualmente supusii sei creştini. Gu­
preste sum’a preliminată. — Asiâ ceva numai in pună sub accusatiune pentru violarea constitutiunii. vernele tuturoru puteriloru celoru mari au primitu
Franci’a se pdte intemplâ. cu simpathia noulu iradeu pe care ele -lu consi­
I t a l i ’ a , câ se satisfaca legii codicelui penale dera câ o proba necontestabila, ca sultanulu se
cu peddps’a deportării primita in codice, a inceputu Din Russi’a citimu acdsta s c i r e t e l e g r a ­ preocupa totu-deauna de interesele supusiloru sei
pertractări cu Angli’a, respective intre gubernele f i c a : creştini. Dâra exemplele unui trecutu pucinu de-
acestoru tieri, pentru-câ Angli’a se cedeze insul’a P e t e s b u r g 16 Oovembre. — Unu articulu partatu aratandu curatu, ca asemenea proclamatiuni
St. Helena la Itali’a, pentru-câ se asiediâ acolo, din „Monitorulu oficialu* combate temerile pressei despre vointi’a sultanului in fâvbrea crestiniloru au
unde -si fini viati’a Napoleonu I, una colonia pen­ remasu litera m 6rta si ca drepturile, comparative
tru deportaţi. Pertractările continua cu totuadin- străine privitârie la affacerile din Orientu. Europ’a restrinse de care se bucura creştinii din cateva pro­
sulu. — n’a fostu nici-odata intr’o situatiune mai favorabila vincii ale Turciei, le au fostu acordate prin sila,
In bugetulu ministrului de externe italianu pentru o solutiune pacinica a or’ cărei chestiuni in urm’a staruintiei diplomaţiei europdae, — făcu
s’a pusu pentru internunciatur’a din Berlinu 60 dificile. Trei puternice imperii sprijinite si de alte opini’a publica din Europ’a se nu acorde noului
mii lire, câ spese de rangu mai mare, cum va face puteri se silescu a dâ o solutiune pacinica turbu- iradeu alu sultanului increderea ce are M. S. pen­
si Germani’a cu alu seu pelunga Quirinalu in rariloru din Hertiegovin’a; nu exista nici unu pe- tru situatiunea cea desastrbsa a crestiniloru.
Rom’a. — „Catu despre increderea acestor’a in privinti’a
riculu câ pacea Europei se p 6ta fi turburata, fiindu unoru asemenea acte ale guvernului, ea este atatu
„L’Italie,* organulu ministeriale din Rom’a, ca ea este asiediata fdrte solidu pe încrederea reci­
vorbindu despre caus’a turco-creştina si despre exe­ de sdruncinata, in catu -i va fi cu greu Porţii se
cutarea reformeloru prin poterile nordice, dice, ca proca si pe intielegerea dintre puteri. o restabildsca de-odata fara concursulu amicalu alu
interesulu poteriloru din Occidentu cere, câ se nu cabineteloru europene. Nu mai încape nici o in-
remana isolate, ci se se associeze si ele la conlu­ douiala, ca cabinetele nu voru refusâ Porţii acestu
crare spre a resolvl acea problema, prin urmare M a n i f e s t a f i n concursu si ca la rondulu seu acdst’a nu va lipsi
Itali’a inca cam ochiesce la politic’a celoru 3 po­ guvernului rusescu, ce a aparutu dilele trecute in se dea cabineteloru probe palpabile despre ferm’a
teri de nordu. diariulu officialu de Petrupole si care a alarmatu sa hotarire de a îndeplini angagiamentele solemne
ce a luatu in privinti’a crestiniloru, si se pue prin
T u r c i ’ a . Una depesia dela Oonstantinopole si infricatu mai cu sama lumea ce este mai apr 6pe acdst’a unu capetu situatiunei anormale, care in­
din 10 Nov. spune, ca territoriulu dintre Trebinje, de ghiarele asiâ numitului „Colossu dela nordu,“ — spira atatea temeri Europei. Lumea p 6te se fia
Bilecie, Neaczco, Piva, Liubinje si Nicsici voru fi a ajunsu acum in totu cuprinsulu seu si in manile convinsa, in orce casu, ca starea cea desastrdsa a
taiate de catra Hertiegovin’a si voru face o n 6ua ndstre si credemu, ca nu va fi fora interesu a-lu lucruriloru, care a esistatu pana acum in Turci’a
provincia bosniaca, in fruntea careia va fi guber- pune si in vederea publicului cetitoriu, cu atatu in detrimentulu intereseloru Porţii, alu supusiloru
natoru unu armeanu Costan Effendi. Proba de a mai vertosu, fiindu ca estrassulu ce-lu fecera foile sei si alu Europei, va trebui se iâ unu sfersitu.*
multiuml incatuva pe insurgenţi, ddca nu i va in- austriaco, si pe care -lu publicaramu si noi, a tre-
teritâ mai multu. cutu cu vederea cele mai marcabile parti ale aces­
Luptele insurgentiloru se restringu acum la tui manifestu, alu cărui cuprinsu este urmatoriulu: De pre malulu Muresiului in 12/10 1875.
rapirea provianteloru turcesci, cum făcură in Nov. „Importantele evenimente politice, cari se de-
la Rastainica, unde luara una naia cu 20 încărcă­ sfasiura actualmente in peninsul’a Balcaniloru n’au (Urmare din nr. 71 — 1875.)
turi de urezu, 60 centenarie de zacharu si armele gasitu pe Russi’a isolata, ci aliata cu ddue poteri Se numescu acum pre nefericiţii mei conlo­
aflate. Ei se asiadia la adaposte preste drna; pen- animate, câ si dens’a, de dorinti’a se conserve si cuitori. Făcu asta, marturisescu domnule, ca ani-
truca s’a formatu si o societate anglica in London, se intardsca pacea auropeana. Acdsta aliantia, stră­ m’a mi e plina de dorere si de amaratiune, candu