Page 2 - 1875-11
P. 2

a  Bornei,  107  in  a  Florentiei  (Toscana),  85  in  a    diarialoru  disei  republice  au  ajunsu  la  cifr’a  im-     Dtica  scriitoriulu  art.  nu  are  naturalulu  se  spe­
          Turinului,  81  iu  a  Neapolei,  53  in  a  Genuei,  48    rnensa de 8000 di: optu mii! —                    culeze  pe  romani,  pentru-că  la  altu  momentu  de
          in  Sicili’a,  38  in  Veneti’a,   22  in  Alessandri’a  etc.    Se  nu  ostenimu  pe  bunii  lectori  cu  mai  multe   indemana  se  i  exploateze,  in  folosulu  venatului  cau-
          etc.  Din  t 6te,  1097  esia  in  limb’a  italiana,  a  pa­  cifre,  ci  se  lasamu  se-si  formedie  fia-care  judecat’a    tatu,  mai  usioru  s’ar’  pretiul  actista  vtice  sireDica,
          triei,  14  in  cea  francisca,   6  in  cea  englesa,  2  in   sa  si  se  applice  aceste  cifre  la  starea  si  la  impre-    care  mai  antaiu  ar’  trebui  se  farmece  animele  ma­
          german’a,  5  in  dialecte  diverse  italiano;  393  po­  giurarile  ntistre.  Se  se  întrebe  fia-care  de  exemplu:    ghiare,  că  ei  se  dovedtisca  in  fapta  prin  tractarea
          litice,  t 6te  celelalte  nepolitice,  de  ex.  agronomice    In  ttite  tierile  cortinei  unguresci  cu  15  militine  de    perfectu  coegale  a  romaniloru  de  din  etice,  a  celoru

          100,  religiăse  81,  pedagogice  58,  de  literatura  56    locuitori  de  ce  nu  suntu  nioi  atatea  diaria  si  nici    dela  vtitr’a  comuna  cu  ei,  ca-ce  atunci  abuna  sama
          etc. etc.                                              lectori,  cati  suntu  in  republic’a  Elveţiei  ce  are  nu­  ar’  avti  crediementu  vorbele  loru  si  pentru  Romania.
                Portugalia cu populatiunea camu catu si a        mai  2 /   militine  locuitori?  Pentru-ce  Transilvani’a   Ne  maniemu  inse  pe  paginele  istorice,  ca  pana  a-
                                                                        x
                                                                         3
          Transilvaniei, avea in 1873 diaria 74.                 si  Croati’a  nu  au  nici  atatea  diaria,  cate  se  publica    cumu  nu  ni  au  pastratu  urme  despre  o  asemene
                Grecia cu 1 milionu de locuitori avea in ace-    in  cate  una  singura  cetate  că  Zfirich  ori  Aargau?    confederare  sincera  si  fidela,  si  asteptamu  se  pre-
          lasiu anu 152 de diaria, din care in Athen’a esia      Oumu  vene  de  in  intregu  imperiulu  turcescu  abia    merga  maghiarii  cu  faptele,  nu  numai  cu  vorbe
          66, mai t6te inse numai de cate dtiue-ori pe sep-      suntu  atatea  diaria  cate  se  afla  in  mic’a  Romania?    ademenittirie  la  astfeliu  de  pasau,  care  pentru  via-
          temana; si anume 51 grecesce, 3 francesce, 1 ita- j    De  ce  in  limb’a  romantisca  abia  esu  pe  diumetate    ti’a  naţionale  si  a  unora  si  a  altora  e  celu  mai
          liana, una grecesca-francesca. In limb’a grectisca     atatea  diaria,  cate  esu  in  cea  grectisca?  Cumu  se    securu,  ma  de  mii  de  ori  mai  salvatoriu  decatu  for-
                                                    (
          se mai publică 17 diaria si in alte tieri, adeca 6     ptite  că  Itali’a  se  aiba  aprtipe  indoitu  atatea  diaria,   tiele maghiarisarii. —
          in Constantinopole, 3 in Smirn’a, 3 iu Egiptu, 2       cate  are  Austri’a?  Cumu  se  face,  ca  in  limb’a  ma­  In  credinti’a,  ca  dtira  contele  Bethlen  ar  fi
          in Triestu, 1 in Samos, 1 in Bucuresci, 1 in Brai-!    ghiara  nu  esu  nici  atatea  foi  periodice,  cate  se  vede    scrisu  si  publicatu  acestu  articulu  in  urm’a  vre-unei
          l’a. Cea mai vechia gazeta grectisca este din 1824     in  limb’a  olandica,  ori  in  cea  svecica,  ştiu  in  cea    inspiratiuni  din  partea  cercuriloru,  ce  dau  astadi
          publicata in Naupli’a.                                 danica?  In  fine  cumu  se  face,  că  singur’a  republica    tonulu  in  Ungari’a,  organulu  officiosu  din  capitalea
                In R o m a n i ’ a  propriu disa amu vediutu din   nordamericana  se  aiba  mai  multe  diaria  decatu  Eu-   României  „  Curierulu  Bucuresciloru*  i-a  datu  se
           publicatiunile dlui C. Aricescu directoru alu archi-     rop’a  cu  trei  sute  de  militine  de  locuitori?  Suntu    vede,  o  atenţiune  deosebita,  respundiendu  in  tonulu
                                                     j
           veloru statului, ca diaria, care promitea vititia m a i '    tire  americanii  totu  atati  farmecatori,  spirite  necu­  celu  mai  politicosu  si  mai  seriosu  la  propunerile
           lunga, pe la 1874 eră pana la 50, preste totu inse .   rate?  Din  contra,  ei  suntu  totu  timeni  că  si  noi,    de  amiciţia,  făcute  din  partea  „Correspondintiei
           numerulu loru trecea la 100.                          duşi  acolo  de  aici  din  Europ’a,  prin  urmare  nu  e    maghiare*.  —  Nu  va  fi  deci  fora  interessu  a  cu-
                Se  trecemu  la  Turci’a,  cu  care  amu  avutu  a'    nici  macaru  differentia  de  asia  numit’a  rassa,  de    n6sce  pre  scurtu  si  respunsulu  officiosului  diurnalu
          face  ftirte  multu  in  vititi’a  n 6stra  politico-nationala.  soiu.  Asia  dtira  acea  differentia  immensa  nu  nu­  romanu, care dice urmattiriele.
           Pe  la  anulu  1873  in  totu  vastulu  imperiu  turcescu    mai  in  respectulu  pressei  periodice,  ci  preste  totu     „Noi  suntemu  si  trebue  se  fimu  indifferenti  facia
                                                                }
           dela  Istru  pana  la  Eufratu,  dela  Marea  roşia  pana    in  mersulu  civilisatiunei  se  se  caute  si  se  va  află    de  antipathi’a  ce  domnesce  intre  maghiari  si  intre
           la  cea  adriatica,  erâ  pentru  circa  30  de  mili  6ne  cu totulu airea. —                               poptirele  slave  din  sudulu  Europiei,  si  nice  nu
           locuitori  50  di:  cinci-dieci  diaria,  din  care  20  esiâ                                                voimu  se  scrutamu  după  acele  cause,  cari  producu
           in  Constantinopole  si  anume  5  turcesci,  4  francesci,                                                  antipathi’a  intre  aceste  ginţi.  Pana  la  acelu  mo­
           2  armenesci,  2  angle,   6  grecesci,  1  bulgartisca.  In    C o n t e l e   B e t h l e n   d e s p r e   m a g h i a r i   s i    mentu  fericitu,  candu  poporatiunile  din  sudulu
           Bairutu  si  Damascu  esia  9  diaria  in  diverse  limbi,                  r o m a n i .                    Europei  voru  ajunge  se  formeze  unu  stătu  propriu,
           mai  alesu  in  cea  arabica.  In  Egiptu  nu  scimu  cate     Pentru  a  satisface  curiositatei  unora  reprodu-   ni  diace  in  interessu  a  trai  in  relatiuni  amicabile
           se  fia,  ni  se  pare  inse,  ca  suntu  cate  si  in  Con­  cemu  si  noi  pasagiulu  celu  mai  importantu  din  ar-    cu  staturile  dejâ  esistente.  Pentru  ceea  ce  va  avti
           stantinopole,  pentru-ca  Egiptulu  face  progressu  mai   ticlulu  publicatu  in  „Correspondinti’a  ungara,*  de    se  se  intemple  odata,  nu  potemu  calcă  in  pecitire
           mare in civilisatiune decatu Turci’a.                 cont.  Bethlen  că  redactoru  alu  ei,  pe  care  lu  scrise    ceea  ce  esiste,  că  se  n’o  patimu  că  canele,  care  a
                Din  Russi’a  nu  se  aflase  cu  cale  a  comunică    că  respunsu  la  imputările  si  temerile  „Romanului*    lasatu  ciolanulu  din  gura,  pentru  că  se  prindă  um«
           lumei  la  expositiunea  universale  informatiuni  des­  de  cotropire  din  partea  Austro-Ungariei.  Passa-    br’a  aceluiaşi  ciolanu  in  apa.  Noi  scimu,  ca  aini-
           pre  diaristic’a  acelui  imperiu;  este  inse  sciutu,  ca    giulu de căpetenia suna asia:                 citi’a  ce  ni-o  offeru  ungurii  este  sincera,  detirece
           dela  suirea  pe  tronu  a  lui  Alexandru  II,  camu  de     „Ungari’a  se  afla  in  aceeaşi  positiune  că  si    actist’a  are  originea  sa  in  patriotismulu  unguriloru,
           20  de  ani  inctice,  tira  mai  alesu  decandu  se  des-    Romani’a;  ea  nu  voiesce  se  devină  nici  germana,    care  li  dicttiza  a  sustienti  relatiuni  de  amiciţia  cu
           fiintiâ  censur’a  in  St.  Petropole  si  Moscva,  se  în­  nici  slava;  ea  voiesce  se  remana  unu  Stătu  ma­  noi  că  o  conditiune  sine  qua  non  pentru  esistinti’a
           mulţiră  si  in  Russi’a  diariale  preste  600.  Pentru    g h i a r i i .   Unu  interesu  comunu  apropia  pe  unguri   statului si a nationalitatii maghiare.
           64  miliăne  de  locuitori  600  de  diaria.  Mai  multe    de  romani;  amendtiue  tierile  suntu  in  positiunea     Inse  ungurii  suntu  destulu  de  inteligenţi  si
           din  acelea  suntu  scrise  f 6rte  bine,  cu  multa  cunos-   unei  independintie  apr 6pe  absolute,  si  după  cum  ro­  de  patriotici,  incatu  se  intieltiga,  ca  atatu  esistinti’a
           cientia  de  lucru,  in  stilu  elegante,  classicu,  aristo-    manii  sciu  f 6rte  bine,  ca  pericululu  pentru  ei  nu   ntistra,  catu  si  a  loru,  depinde  dela  aceleaşi  con-
           craticu;  altele  inse  se  tavalescu  prin  bălti  si  norăie;    va  veni  nici  odata  din  partea  Turciei,  asemenea    ditiuni.  Este  de  ajunsu,  dtica  noi  ne  tienemu  in­
           unele  suntu  communistice,  scarnave,  redactate  de    ungurii  sciu,  ca  Austri’a  germana  nu  va  amenintiâ    diferenţi  facia  de  antipathi’a  si  ur’a  ce  domnesce
           nisce  timeni  beţivi,  corrupti,  existentie  catilinarie;    nici  odata  autonomi’a  Ungariei.  Si  pentru  romani,    intre  maghiari  si  slavi;  redicaudu-ne  astfeliu  preste
           adeca:  epocha  de  transitiune  intre  dtiue  extreme,    si  pentru  unguri  pericululu  nu  ptite  veni  decatu  din   aceste  susceptibilităţi  potemu  se  prindemu  drept’a
           buna-6ra  că  si  pe  la  noi.  Numerulu  colaboratori-    partea  numertiseloru  populatiuni  slave,  cari  ii  in-    ce  ni-o  intindu  nepoţii  lui  Attila.  Dusmaniele  intre
           loru  la  diariale  din  Russi’a  este  mare,  si  cei  mai    congiura  la  Nordu,  Ia  Sudu  si  la  apusu.  Avemu    romani  si  maghiari  au  causatu  si  unor’a  si  altor’a
           buni  dintre  densii  suntu  platiti  de  catra  editori  asiâ    dtira  acelaşi  scopu:  „mantienerea  independintiei  nti   atate  amagiri  si  perderi,  incatu  amu  comite  cea
           de  splendidu,  că  in  Angli’a.  De  candu  se  inmul-    stre*  si  trebue  se  luptamu  contra  aceluiaşi  periculu,   mai  mare  crima  de  escluvismu  nationalu,  dtica  amu
           tiescu  diariale  in  Russi’a,  classile  cele  civilisate  a    provenindu  dela  aceiaşi  adversari,  cari  ne  incon    voi se conturbamu relatiunile de buni vecini.*
           le  societatiei  mai  vertosu  că  de  70  de  ani  inctice,    gitira.  Pe  catu  timpu  Austro-Ungari’a  va  fi  o  mo-     Acestu  respunsu  lu  da  unguriloru  organulu
           adeca  in  cele  dtiue  generatiuni  din  urma,  s’au  ocu-    narchia  dualista,  ea  nu  se  va  potti  gândi  nici  la    officiosu  din  Bucuresci,  caruia  consideratiunile  de
           patu  seriosu  cu  lectur’a  si  cu  studiulu  scriptoriloru    Marea  ntigra,  nici  la  vr’o  altfelu  de  anexare,  —    i n a l t a   p o l i t i c a   nu-i  permitu  a  face  celu  pucinu
           classici,  mai  alesu  latini,  franci,  angli,  germani,    ca-ci  stramutandu  echilibrulu  intre  diferitele  naţio   o  mica  alusiune  la  impregiurarile  nu  prea  de  invi-
           ceea  ce  se  cumtace  si  din  operele  celoru  mai  renu­  nalitati  din  monarchia,  s’ar’  face  imposibila  .  men­  diatu,  intre  cari  traiescu  romanii  de  dinctice  de
           miţi  scriptori  ruşi,  incependu  dela  Ruskia,  Lermon-   ţionarea  sistemei  dualistice  —  ca-ci  Austro-Ungari’a   Carpati  cu  amicabilii  si  uneori  chiaru  genrosii  un­
           toff,  Venjevitenoff,  Sollohub  si  a.  pana  la  cei  din    e  dualismulu,  perdiendu-lu  o  ar’  impinge  Austro-    guri.  Inse  fia-ni  permissu,  că  se  atiDgemu  noi
           dilele  n6stre,  de  ex.  professorii  M.  N.  Katkoff,  P.    germanii  in  braciele  Germaniei  si  maghiarii  in  ale    actista  delicata  cărda.  Nu  este  acest’a  primulu
           M.  Leontjeff,  Pogodin  Kostomaroff  etc.  Diaria  in    revolutiunii.                                       fenomenu,  care  recuntisce  si  marturisesce  in  publicu,
           care  scriu  barbati  de  gravitate,  cumu  suntu  aceştia,    „Austro-Ungari’a  are  dtira  unu  interesu  emi-   ca  romanii  si  ungurii  suntu  avisati  de  impregiurari
           său  poeţi  că  corniţele  Tolstoy  si  Ivan  Turgenjeff    nentu  de  a  vedti  formandu-se  la  Sud-Estu  unu  stătu   si  situatiune  la  amiciţia  si  spriginu  reciprocu.
           dau  publicului  loru  nutrementu  spirituale  demnu  de   puternicu,  care  se  aiba  cu  ea  unu  interesu  comunu,    Acestu  adeveru  s’a  discutatu  de  nenumerate  ori  in
           ei  si  de  lectori,  tira  nu  că  mulţi  scriptori  specu­  si  care  se  fia  aliatulu  seu  naturalu,  candu  va  fi    diurnalistic’a  acestoru  doue  pop 6ra,  inse  totu  de
           lanţi  din  Germani’a,  cari  scriu  numai  că  se  aiba  ce    cestiune  de  a  apaaâ  independinti’a  ntistra  in  contra   atate  ori  s’a  doveditu,  ca  elu  are  valtirea  sa  numai
           bagă in gura.                                          adversariloru  comuni,  cari  totu-dtiun’a  cauta  a  ne    pre  harthia,  ca-ci  in  realitate  se  artita  tocmai  con-
                Se  aruncamu  una  căutătură  iute  si  preste  o-    absorbi.  Ar’  trebui  că  ungurii  se  fia  ftirte  pucinu    trariulu  dela  ce  se  scrie  si  se  profestiza.  Dtica
           ceanulu  atlanticu.  In  republic’a  staturiloru  confe­  patrundietori  pentru  a  nu  dorf  formarea  unui  Stătu   domnii  unguri  voru,  că  cuvintele  se  devină  fapte;
           derate  din  Americ’a  septemtriouale  cu  vreo  35  mi­  romanu  puternicu;  ei  sciu  ftirte  bine,  ca  Romani’a    dtica  intru  adeveru  loru  li  diace  la  anima  inchiarea
           litine  de  locuitori,  adeca  camu  cati  suntu  si  in  im-    nu-si  va  potti  mantienti  independinti’a  de  catu  ali-    unei  amiciţie  durabile  ştiu  chiaru  perpetue  cu  po-
           periulu  Austro-ungurescu,  la  an.  1870  erâ  5858    andu-se  cu  Ungari’a;  asemenea  ras’a  maghiara  are   porulu  romanescu,  si  dtica  dinsii  suntu  convinşi,  ca
           diaria  dintre  care  574  politice  mari  esia  pe  fiacare    nevoia  de  spriginulu  romaniloru  pentru  a  se  apară    esistinti’a  loru  este  condiţionată  dela  esistinti’a
           di,  tira  4295  amestecate,  odata  in  septemana,  altele    in  contra  invasiunii  slaviloru,  ca-ci  prin  Budapest’a   poporului  romanu,  atunci  trebue  se  scia,  ca  mai
           de  cate  2  ştiu  3  ori.  Dela  1870  inc  6ce  numerulu ar’ fi drumulu la Bucuresci scl.“                 înainte  de  a  se  inchiâ  si  sanctionâ  actulu  amiciţiei
   1   2   3   4   5   6   7