Page 20 - 1875-11

-mi aducu aminte de bunăstarea loru inainte de mai odata, ca este detoriu cu 50 fl., atunci jidan’a invetiatilor cari se ocupa cu diferitele idiome ro­
venirea jidaniloru aici *). Anim’a -mi e sfasiata, a pornitu processu asupra-i, a datu jidanei cas’a si manice.
si amu cugetatu si pana acumu nu numai odata, gradin’a si inca cateva pamenturi cu pomi cu totu, Totu-odata suntemu convinşi, ca fia-care din
ca de si dela mine jidovii nu voru sc 6te neci o cas’a si gradin’a a fostu la fondulu grădinii jidanei, noi se va grăbi a-si împlini o adeverata datoria
palma de locu, amu inse copii si amu frum 6sa mo­ care le a impreunatu cu gradin’a ei *), procurandu-si si studiandu acdsta scriere, care ne
şie in satu si la campu, care după mârtea mea se interesdza da dreptulu si care fiindu tipărită in
va impartl intre ei, si partea unuia sdu altuia din­ brosiuri, *) va potd fi pusa cu înlesnire la dispo-
tre ei usioru va trece in manele veru unui jidovu, Maţi diverse. sitiunea fia-caruia prin librarii principali din Bucu-
ca-ce ei se precepu de minune a trage pe dmenii resci, câ d. Socek de esemplu.
noştri câ cu magnetu la carcium’a loru. Amu cu­ —- (La confluxulu universităţii fundului regiu)
getatu de multe ori in mine, ca ei trebue se soia se alesera in Sebesiu dd. prot. Ioanne Dea cu si *) Editura Ernest Leronx, Paris. 28 Rue
ceva făcătură, de sătenii si tieranii noştri peste totu Ioanne R u s u , Cr’ in Oresthia d. Claudiu V l a d u , Bonaparte.
se imbulzescu la băuturile loru spiritu 6se, cari suntu Samuele P o p p si d. adv. Demetriu R a c u c i u .
mestecate cu vitriolu si totufeliulu de alte materii — D. Laur. Bar c i a n u , fostu alesu depu-
stricati6se. Uita-te domnule din dealu deasupr’a lUai nun.
Q-e6giului, peste Gre 6giu, si vei vedd mulţime de tatu dietalu in II cercu elec. alu Oresthiei, cu de­
case n6ue, acelea suntu tdte de zidu si jidovesc!. punerea mandatului dietalu, conformu tienutei na­ Diu’a onomastica a Mai. Sale imperatesei si
Gle6genii mergu vdr’a cu mulţimea, — tocma ţionali, si a castigatu cea mai mare încredere si reg. a Austro-Ungariei
cum mergea sub iobagia iobagii la domni, — la pentru ndu’a alegere, care o va ordinâ presidiulu E L I S A B S V A
lucru de campu, la jidovi pentru carnete după de- dietale. se serbâ in 19 din partea Reuniunei femeiloru ro­
torii. In Ringetiu, in Mada in t 6te satele S”ntu — ( P o i e c t u l u d e l e g e ) pentru organisa- mane etc. cu servitiulu divinu si serbarea adunarei
jidovi si toti s’au imbogatitu din suddrea sate- rea fundului regiu se afla mai gata la ministeriulu anuale cu totu devotamentulu datoritu înaltei Sale
niloru.
Jidovulu Peter de aici au fostu cumperatu unu de interne si p 6te va venf in a. c. înaintea legis- patrdne.
pamentu dela Alexandru Pera, care esta -lu capo­ latiunei. Cuprinsulu ei va fi scurtu, si va cuprinde,
tase de zestre cu muierea. Lunga pamentulu acesta ca drepturile de avere se separdza de catra cele R e c t i f i c a r e : In notiti’a ce amu luat’o in
avea s6cr’a lui o casa cu curte — si asta a cum- politice, care aceste se voru ordinâ intocma pe fun-
nr. tr. despre sentinti’a adusa in processulu Gyer-
peratu-o Peter cu iusielatiune promitendu-i, ca i da dulu regiu, câ si in celelalte juredictiuni. Asia si
pe anu 4 ferdele de cucurudiu curatu. Betran’a la fundulu regiu se va estende legea municipale cu tyânffy s’a stracoratu o er 6re, ce cu dreptu cuventu
nu a vrutu se venda cas’a, ddr’jidovulu si-au casti- acele modificatiuni, cari le cuprinde respectivulu se pote numi essentiale. In locu de 25, ar fi de
gatu dmeni pentru beutura si p 6te si platiti cu a se ceti sum’a rotunda de 250 de mii; o simpla
catfva florini, carii au scosu pe bdt’a betrana din proiectu asternutu dietei. n u 11 a a produsu o erdre atatu de essentiale; de
minte si mai la urma s’a invoitu la vendiare, ddr’ — ( S p e s e l e S u l t a n u l u i . ) Neci unu altmintrelea passivele cridatarului G-yertyânffy făcu
s’a caitu tare după aceea, ca-ce nu avea unde se potentatu alu Europii nu are lista civile neci pe 249,209 fl. 80 cr. inse noi pusesemu numerulu
sidda si periea de f 6me, apoi curundu a si muritu, departe asia mare câ Turculu. In an. 1873—4
remanendu jidanulu cu cas’a si gradina tocma în­ list’a civile a Sultanului era de 263 mili 6ne pungi rotundu de 250 de mii, câ se nu mai avemu d’a
aintea besericei, unde apoi dariinandu cas’a cea ve­ otomane in bugetu sdu 30 mii. franci; in 1874—5 face si cu cruceri.
chia au edificatu in loculu ei una casa n 6ua de Asemenea avemu de rectificatu: colon'a II.
z i d u . de 31 mii. franci; si apoi alte spese personale pe seri’a 19 in locu de ddca se se cetbsca: ddra.
deasupra suntu mai inca pe atata. Cam preste
De acea a amblatu elu asia multu după loculu
asta, câ in tempu ce esu dmenii din beserica se 50 mii. franci suntu spesele listei civile pe anu
intre de locu la elu in cârciuma. Elu a fostu mai ale sultanului. Apoi aceste spese excessive au Pretiurile piacei
luatu dela Petru Rusu unu locu pentru 60 fl. v. a. ajutatu multu la falimentulu Turciei, in catu am-
Dela Luc’a Rusu au luatu altu locu in pretiu de bla acum după împrumuturi desperate, fora a avd in 19 Novembre 1875.
60 fl. pentru vinarsu. Asemenea a mai luatu unu incredere, ca va mai potd plaţi interessele datorieloru. Pretiulu
J} . _ i i___
locu pentru beutura dela Nicolse Stoic’a. Se mai Mesura opeuia uucuoioru
fl. cr.
fia luatu inca si dela alţii pamenturi, nu-mi aducu
aminte. fruntea . 8 54
Elu a amblatu mai multu de a scosu detoria Bibliografia. Amu anuntiatu dejâ citi- Granu > midiulociu 3 26
dela 6meni in bani, avendu p 6te in cugetu se se toriloru dice „Romanulu", placut’a scire ca d. Emile . de diosu 3 —
. ,
72
2
duca de aici după ce -si va adunâ bani mai mulţi. Picot va incepe, la 1 Nocmbre at. n., unu cursu p. Mestecatu 1 from6sa 2 26
O
A luatu bani imprumutu dela unu omu din Seca- de limb’a romana la *Sc61'a de l i m b i o r i e n ­ Secara de midiulocu 2 12
rembu mai multe sute, si si dela alţii. Locurile t a l e v i i “ din Paris, sc61a unde se prepara vii­ o frumosu 2 70
amintite li au rescumperatu dra 6menii, dela cari le torii consuli francesi pentru Austro-Ungari'a, Epiru, CS Ordiulu de midiulocu 2 52
O
C8
luase, cu bani mai pucini, fiindu ca se căsătorise Tesali’a, Albaui’a, Macedonia etc. Astadi avemu • »-« Ovesulu I frumosu 1 48
l-j
cu o jidana dela Radn’a, după aceea a seracitu, ocasiune d’a inregistrâ unu altu faptu, totu atatu 00 de midiulocu 1 42
p
2
94
celu pucinu asia a disu, a bancrotatu, apoi s’a de imbucuratoriu, din partea eruditului fllo-Romanu. cC Porumbiilu 2 34
• • •
Meiu
dusu de aici, si amu auditu ca a deschisu bolta in In Nr. 3 alu Revistei de Antropologia (care apare ce Hrişcă • * • 2 —
CD
Radn’a sdu Lipov’a. Cas’a i s’a licitatu pentru de- sub direcţiunea d-lui P. Broca) d-sa a publicatu, CD Mazerea • • • 3 86
torii, ddr’ neci cu a 3-ia parte catu face sum’a acum cate-va septemani, unu studiu forte interes- a Lintea • • • 6 66
datoriei si asia voru remand creditorii si păgubiţi. santu intituiatu: Romanii din Macedoni’a. Faseolea • • • 1 88
7
Acdsta lucrare — d’o importantia necontesta­ Sementia de inu 34
Judan’a pomenit^, de aici a luatu dela 3 fraţi Cartofi . — 74
si anume: dela Alexandru, Apostu si Sivu Pera bile pentru sciintia in genere, ddra d’unu interesu Carne de vita .
18
P
t6ta mosi’a, si insemnezu, ca fia-care dintre ei a deosebitu pentru noi Romanii — se distinge nu -*-=> „ de rimatoriu — 26
P
P
avutu cate o moşia iobagdsca intrdga. Dela Apostu numai prin documentele si datele ce produce, ci si Ph „ de berbece — 14
a luatu chiaru si m 6r’a, s’a dusu, amu auditu ca prin precisiunea si eleganti’a cu care e scrisa. 20 —
ar’ fl acum in Pricazu, celorlalţi 2 li au remasu Adi, mai multu de catu ori-candu, e timpulu Cente- nariu Seu de vita prospetu
n n n topitu
y
m6rele,. Dela Iosifu Filimonu a luatu in an. esta d a ne numerâ, d’a ne cunosce cine si cati suntemu;
pentru o detoria de 800 fi. bani rei cele mai bune adi, candu principiulu de ginte si naţionalitate in­
pamenturi in satu cu mulţime de pomi: nuci, meri, cepe si trebue se fia temeiulu unei politice sane-
pruni si alţi pomi, catu elu a mai remasu numai tose; adi, candu evenimentele ce se petrecu in
cu cas’a si una bucăţică de locu lenga casa. Iosifu Turci’a atragu asupra poporeloru din peninsul’a la bursa in 19 Novembre 1875 stâ asia:
Boiantiu june a avutu 1 / sessiune iobagdsca, caruia balcanica — pentru vig 6rea ce desvolta si pentru
i
jidan’a i-a datu si adi si mane mancare si beutura, suferintiele ce au induratu — atenţiunea si sim- Galbini imperatesei — — 5 fl. 37V, cr. y. a.
pentru care si-au insemnatu catu au vrutu in contu, pathiele întregului continentu, adi in fine, candu Napoleoni — — — 9 n ii *
— pana odata i-au spusu, ca contulu e mare si i-au peste unu milionu de Romani suntu câ si uitati n
luatu in anu 1874 cu contractu facutu cu notariulu, de cei-l-alti fraţi ai loru si părăsiţi de propagand’a Augsburg — — — 104 n 90 fi n
casa si pamentu si elu a remasu proletariu. Nico­ clerului grecu, care pe fia-care di se silesce ai Londonu — — — 113 n 90 n n
lae Boiantiu fratele celui din susu s’a vediutu nu- desnationalisâ. Imprumutulu nationalu — 73 n 20 fi
Din parte-ne, multiumimu cu căldură distin­ ff
Obligaţiile metalice vechi de 5% 69 n 25 * if
*) Pecatu ati avd toti, cati vedeţi Cu ochii sului invetiatu d. Picot, care, cu atat’a sciinti’a si
relele, de care sufere poporulu nostru, si nu cau- seriositate nu pregeta a ne face cunoscuţi in Occi- Obligaţiunile rurale ungare 81 fi 40 fi n
tati a le descoperi celu pucinu pe calea publicităţii, dente. Scrierea d-sale despre D i a l e c t u l u r o ­ n temesiane 81 n 25 n n
p
câ venindu la cunoscinti’a celoru, cari influintiaza m a n u d i n B a n a t u e o lucrare limbistica si „ „ transilvane 79 n 90
si trebue se influintieze asupra moralei stări a po­ filologica care a atrasu asupra-i atenţiunea tuturoru n fi
porului, se studieze diu’a si n 6ptea, cum ar’ potd p p croato-slav, 85 n — n fi
scapâ poporulu de total’a ruina materiale prin sc61a Acţiunile bancei — — 912 n — fi n
si beserica, ca atata ne a mai remasu câ antidotu *) Amu vediutu cu ochii mei gardulu celu p creditului — — 186 n 60
la conjurat'a seracire a poporului romanu prin de- nou, inceputu dela capetulu gradinei de mai inainte n n
moralisarea lui. Red. a jidanei. Cor.

p f c — w — 1 1 1 niniB^—^■wri—vimiiTirinartiT—Vînrwww.iwrfWiLM^iwniiwiiiwm
Redactorii respundietoritt Editiunea: Cu tipariulu lui
S Â O O B t J M U R B S I A N t î . IOANE GOTT si fiiu HENRICU.