Page 21 - 1875-11

..

Gazet’a eaa de 2 ori: Joi’a si Dununec’a, 8a prenumără l poştele C. si r., kî pe h
a
Fdi'e, candu concedu ajatdriale. — Pretiuiu: DD. corespondenţi — Pentru serie 6 cr.
pe 1 ana 10 fi., pe /i 3 â. v. a. Tieri aşterne 12 fi. Jkmulm XXXim. Taes’a timbrala a 30 cr. de flaeare pa*
:
v, a. ps nnn anu sdu 2 Va gslbini mon. sunatdria. blicsre.
.iod oi-r

Ir. 79. Brasiovu 25|13 Novembre 1875.

. . . . . . . . ■ - . . . . .. . . . . . . . . . . . . * . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ■ ■ ■ ■ ■ — —
t i o n a 1 e si a prepară pe tenerime parte pentru de abonaţi, dra in a. 1847 candu incepă d. Cipariu
Press’a nostra periodica politica. gimnasiu si mai mare parte fla comerciu, la preoţia, cu „Organulu luminarei," avă si acesta atati abo­
:
Speramu, ca lectorii „Gazetei" nu se voru su- si dascalfa *). Se mai află ici colea câ vreo doue- naţi, câ se se p 6ta sustiend, de si se publică cu
perâ pe noi, ddca vomu mai reveni odata la press’a dieci de scdle elementarie romanesci in unele co­ litere, ceea ce pe atunci erâ pentru mai mulţi, câ
periodica, mai alesu acuma, candu la noi indifib- mune din partea meridionale a tierei (in asia nu- se nu dicu smintdla genanta, in totu casulu inse
rentismulu catra lectur’a de diarie ajunse a fi ma- mit’a sasime) si abia alte atatea in comitate. In pedeca pentru acei lectori innocenti, cari inca nu
teri’a de conversatiune a mai multoru cercuri so­ Banatu erâ mai multe scolutie romanesci cu cate le cunoscea de locu, apoi se si t e m e a de ele. Se
ciali, si candu unele diaria Înjura si denuntia pe unu docentu tienutu de chica prin auctoritatile punemu ca „Gazet’a" si „Organulu" avea pe la
tdta lumea, pentru-ca le lipsesce acelu numeru de eclesiastice serbesci. In Ungari’a propriu disa, 1848 in suma numai 1500 de abonaţi, progressulu
abonaţi, prin care se se pdta sustiend cu on6re. preparandia dela Aradu si gimnasiulu dela Beiusiu in acei 11 ani dela 200 la 1500 este invederatu.
Din relatiunea prescurtata ce se publică, in infiintiatu mai tardiu cu spesele fericitului episcopu Se se scia inse, ca acei abonaţi erâ strinsi din
nr. 74 alu „Gazetei" se vediă, ca in imperiulu Samuilu Yulcanu, începuseră se acceleredie in catuva tdte tierile locuite de romani, cu singura exceptiune
Austro-ungurescu suntu r e l a t i v e rnultu mai pu- cerculatiunea in arteriile vietiei naţionale. In ce­ de Basarabi’a. Se mai insemnamu, ca cei 800 de
cine diaria politice si nepolitice, decatu in ori-care lelalte comitate ale Ungariei locuite de romani abonaţi ai „Gazetei* se impartiâ camu asia: Mol-
altu stătu dintre cele ci vi l i s a te. Acestu ade- vidti’a ndstra naţionale parea cu totulu adormita. dov’a dâ 300, Munteni’a 200 (ca aici erâ oprita
veru constatatu pe deplinu se si explica din diverse Ce e dreptu, in acelaşi periodu de timpu invetiâ de consulii rusesci), Transilvani’a 220—240; res-
impregiurari, precum: pucin’a libertate si morali­ mulţime de romani mai vertosu in scdlele statului, tulu in Banatu si in ddue comitate ale Ungariei
tate, lips’a mai mare a instructiunei publice, prin care avea totu-odata caracteru de sc61e catholice, Aradu et Biharea, dra in Bucovin’a 9—10. După
urmare si de lectori, resturile vechiei tiranii, bi- alţii mai pucini in scâlele calviniloru, apoi si mai restaurarea pacei, sub legea marţiale pana la tran-
goteri’a relegidsa, care face câ lectorii se se gru- pucini pe la cele luterane sasesci; lectorii inse din tirea lui G. Baritiu in Februariu, se mai adunasera
pedie si după confessiuni, ur’a si fanatismulu na­ generatiunile de astadi -si potu face dresi-care idea preste 600 de abonaţi, acumu inse mai nici-unulu
ţionale si de partite, care marginescu pe cei mai despre romanismulu aceloru studenţi nefericiţi, ddca din Romani’a, de unde erâ oprita sub grea peddpsa,
mulţi lectori la diaria scrise numai in cate una voru află, ca dintre aceia veniâ mai mulţi la Blasiu ci partea cea mai mare din Transilvani’a si restulu
limba si pentru partita anumita. Aceeaşi lipsa de si la Sibiiu, cu scopu de a intră in cleru, ei inse din Banatu-Ungari’a. Credu ca veţi cundsce si aci
lectori se mai explica si din necunâscerea a d e v o ­ pana atunci nu prinseseră carte romandsca iu ma­ unu progresau. Sub absolutismu se nască si „Te-
r a t u l u i scopu alu pressei periodice; din lips’a nile loru, nu sciâ citi nici macaru Tatalu-nostru si legrafulu Romanu." Se tieuura amend 6ue, Ddieu
unei asia numite s c 6 1 e d e p u b l i c i ş t i , cari se vorbiâ fdrte reu romanesce, in catu professorii caută scie cumu, pana la diplom’a din 20 Octobre 1860.
Stă la inaltimea missiunei loru, in fine si din se-i invetie mai antaiu a citi romanesce si apoi se Acum resarl si „Concordi’a," si sub ceriulu cevasi mai
cumplit’a saracla materiale la care suntu condam­ purcdda cu ei mai departe. Asia si cei din Ba­ caldurosu alu unei libertăţi plapande se tienea tdte
nate cele mai multe popdra nefericite ale acestui natu, vorbiâ mai bine serbesce decatu romanesce, trei; anume „Gazet'a" pe la 186 1 / avea preste
2
imperiu. dra cei din Ungari’a unguresce si rutenesce. Limb’a 1200 abonatL Credu ca aci inca nu se va negă
Care din aceste potu se fia căuşele, pentru de prelegeri erâ mai in tdte scâlele gimnasiali cea unu progressu destulu de repede, mai alesu ddca
care press’a periodica nu e in stare de a prosperă latina. Scientiele naturali nu se cultivă decatu nu­ vomu lua drasi in consideratiune, ca din Romani’a
după dorintia, anume la noi romanii din imperiu? mai susu in liceu. Istori’a generale se propunea nu mai venea abonaţi la diariale de dincdce, afara
Suntu mai tdte acele, pe care le numeramu mai totu numai in liceu, inse sub stricta privighiare de de unii, cari se arată câ dspeti trecători. L 8 avea
in susu. susu, dra in liceulu din Blasiu erâ i n t e r d i s a c u ei pe a le loru. Preste acdsta ne ocupâmu fia-care
Candu vreodată publiciştii romani au ajunuu t o t u l u , si numai pe la 1831/2 o introduse Ioanu de cestiunile ndstre domestice, care ne absorbia tdte
in positiune de a-si desvoltâ ideile loru in deplina Lemeni in poterea bracialoru, preste voi’a guber- poterile si tdta attentiunea, precum se intempla
libertate? Iu licenţia, in ceea ce numea Cicerone niului, in alu cărui consiliu inspectorulu supremu pana in diu’a de astadi.
effraenata licenţia, scriseră unii, inse candu? Numai alu scdleloru disese: „Histori’a este ochiulu lumei, (Y a u r m â.)
atunci, candu opressorii loru le detera voia se în­ de aceea nu se pâte suferi câ se o invetie si va-
jure pe tdta lumea, precum permissese Plutarchu lachii.“ Istori’a patriei erâ numai câ de marturla
sclavului seu filosofu, că se spună la măscări in una din classile gimnasiali, după cate unu ma- ISrasiovil 23 Novembre st. n. 1875.
si balacarii, dupace -Iu bătuse si -lu ferecase nuscriptu de 4—5 colisidre mânjite câ vai de ele; Afara de cele, ce se petrecu in sinulu came­
bine. „Lasati-lu câ se-si mai astempere si elu ma- chartele geografice trecea de loxu. rei din Budapest’a nu mai avemu nimicu momen-
ni’a, ca prea l’a dorutu, si apoi totu ce p 6te face In acdsta stare a culturei scientifice si a des- tosu la ordinea dilei. Ba inca si cele, ce se pe­
acestu filosofu miserabile si poetu fantastu, este câ voltarei naţionale aflase F d i ’ a s i G a z e t ’ a in an. trecu acolo, vedemu ca suntu prea pucinu momen-
Se înjure; cu atata inse totu nu scapa elu din ma­ 1838 pe naţiunea ndstra din cdce de Carpati. Asia tdse, dedrece candu vine vorb’a la da sdu ba,
nile mele." Asia simtu, sdu pdte ca si vorbescu ddra, fara preparatiune prin scdle, si anume fara atunci d-lu Tisza cu ceat’a mameluciloru face pre­
aceia, cari tienu spiritulu omenescu incatenatu. cunoscintie istorice si geografice, cine erâ se-ti ci- cum vrd. Din reportulu dietalu, ce urmdza mai la
Instrucţiune publica, generale, obligatoria, tdsca diaria, si ddca le-ar’ fi cititu, cati erâ se le vale, se va vedd, ca bugetulu s’a primitu de base
gratuita? Nici pana in diu’a de astadi nu o veţi intieldga? Cu tdte aceste, Gazet’a si Fdi’a începură pentru desbaterea speciale cu o maioritate de 265
afla in acestu imperiu, nici generalisata si cu atatu cu vreo 200 si pana in a. 1848 ajunseră la 800 contra 60 voturi, si in fine vomu vedd si aceea,
mai pucinu obligâtOria-gratuita. lilra la noi, ce ca si discussiunea speciale se va inchiâ si buge­
aveamu pana in 1848? Scdlele merunte, infiintiate *) Celu de antaiu care cutediase se-si duca tulu va deveni lege fora se sufere vr’o essentiale
sub imperatulu Iosifu II celu neuitatu, omorite mai copiii la Blasiu din tienutulu Brasiovului, fusese modificatiune. Opositiunea s’a iuptatu, ce e dreptu,
t6te; afara de Blasiu, singurulu puntu licuritoriu Oprea Oirca dela Cernatu, care inca la a. 1825— cu multa resolutiune si chiaru cu o resignatiune
de lumina modesta, nicairi scdle romanesci, necum 28 -si tienuse acolo pe doi fii ai sei Georgie (so­ admirabile, inse ce folosu; fiindu ca d’ocamdata a
cru alu dloru A. Densusianu si Piposiu) si Oprea,
gimnasiali si superiori, dâra nici cliiaru primărie trebuitu se succumbe. Dările s’au urcatu, inse vomu
astadi maioru c. r. in pens. la Carlstadt. Acestuia
(normali). In Sibiiu erâ unu curau de „Bogoslovia" vedd cine le va incassâ, dedrace poporatiunea in
urmă pe la 1833/4 fericitulu Nic. Baiulu dela
pe s i e s 8 luni si altulu de „ d ă s c ă l i a " pe siese Zernesci, care-si duse acolo nepoţi de ai sei si alţi massele sale a ajunsu deja la sapa de lemnu si in
aeptemani, din care causa brasiovenii candu s’au teneri, dra pela 1833/4 comercianţii din Brasiovu de3peratiunea si apathi’a sa laşa inca se se mai
decisu pe la 1834 a se emancipâ de domni’a gre- Ioanu Zsippa, Th. Dsanly, I. Secareanu, Y. Lacea faca dre-cari probe de fericire pre socotdl’a sa,
protopopulu R. Tempeanu etc. pe fiii si nepoţii
cdsca, s’au vediutu necessitati (siliţi), inpinsi de pro- inse candu cutitulu va ajunge la ossu, atunci va
loru. Pana atunci intre Brasiovu si Blasiu erâ
priulu loru interesu, a tramite pe cativa din fiii fi reu de cei ce s’au jocatu cu patienti’a poporului,
distantia catu intre Rom’a si St. Petropole. In
loru la scdlele dela Blasiu, apoi a-si aduce profes- abusandu de ea si calcandu in pecidre bunetatea
fine dela 1835 începură a-si aduce si professori
sori totu» de acolo, cari se fia in stare de a infiintiâ (I. Procopu, Baritiu, A. Murasianu, Grig. Moldo- lui. — In diariulu „Arad. Ztg.“ afiamu unu arti-
trei classi, a propune invetiaturile in limb’a na­ vanu). clu despre situatiunea interna, unde intra altele se