Page 22 - 1875-11

1 1
1
dice, ca astadi s’a generalisatu opiniunea ce mai tenegreni. Lupt’a dela Goranska, unde insurgenţii se dica, ca atacatoriulu seu este unu prostaleu delă
nainte se manifestă numai sporadicu, ca adeca sub infruntara 5000 turci, din cari cadiura 800 morţi, sate, care nu se pricepe că bat’a la urbanitate.
guvernulu absolutisticu nemtiescu securitatea per- — tienuse 2 dile si totu cam in acelu tempu. Prin acăst’a inse d-lu Tisza a doveditu, ca d-sa
s6nei, a averii, a legii si administratiunii se con­ inca este un’a dintre fiintiele mediăcre, cari n’au
sideră că unu bunu materialu alu cetatieniloru. poterea morale si prudinti’a de a se scf domină, ci
astadi inse aceste bunuri suntu păstrate numai Camer’a deputaţilorn Ungariei. in lipsa de alte arme mai nobile, recurgu chiaru
pentru unii, pentru acea mulţi dorescu reintdrcerea Siedinti’a dela 15 Novembre. — La ordinea la armele nedemne ale insultei si prostituirii nu­
aceloru tempuri. Ba unii — dice totu numit’a dilei este inca desbaterea generale a bugetului. In mai că se-si satisfaca sentiulu de spontanea res-
foia — ’si punu sperantiele in eventualitatea unui siedinti’a acâst’a au escellatu duoi oratori din opo- bunare.
resbelu, pre care-lu dorescu din tdta anim’a, că se sitiune. Deputatulu U e r m ă n y i , care se tiene Siedinti’a dela 16 Novembre s’a petrecutu in
mai aduca bani' si chivernisea in tiăra. Dreptu de taber’a lui Sennyey, a luatu nu numai pre d-lu mai mare linisce decatu in sgomotu de lupta si de
aceea guvernulu se jnu cugete, ca liniscea ce se primu-ministru, ci pe guvernulu intregu cu partita disputa. Oratorii din acăsta siedintia, precum este
manifesta in tiâra, nu este nici-decatu espressiunea cu^totu la cea mai agera critica, asemenandu-i cu Somssich si contele Zichy, au fostu si mai domoli, si
multiumiriij ci din contra, in casulu] unei cata­ unu comerciantu, care se apropia de momentulu mai pucinu agresivi. Celu de antaiu a pledatu in fa-
strofe, acăsta linisce apathica se va aretă cu totulu insolventiei si caruia astfeliu i lipsesce si coragiulu v6rea guvernului, celu de alu doilea a luatu la cri­
nefavorabila, ba chiaru in detrimentulu statului. si iubirea de adeveru, de a face unu bilantiu ac- tica mai multu principiele d-lui Tisza, care se
De aici se vede, ca nemultiumirea in tiâra curatu intre activele si passivele sale, ci mai bucu- schimba după tempu si impregiurari, decatu buge­
cresce cu atatu mai tare si devine cu atatu mai rosu se arunca in bratiale illusiuniloru si astâpta, tulu si urcarea dariloru.
generale, cu catu guvernulu si partid’a sa procedu că se-i sb6re porumbii fripţi in gura. In urmatări’a siedintia dela 17 Novembre s’a
mai fora crutiare pre calea de a urcă dările si im- Oratorele respinse apoi insinuatiunile si incri- ivitu unu fenomenu cam neplacutu pentru partit’a
positele si de a impilă pop6rele. minatiunile deputatului Pulszky, care dise, ca de­ guvernamentale. Deputatulu Găza M o c s â r y , care
După acăsta scurta revista interna se trecemu putaţii opositionali si mai vertosu cei naţionali pana acum eră membru alu marei partite liberali,
la afacerile si cestiunile esterne. — Cestiunea o- pentru aceea nu votăza bugetulu, fiindu-ca suntu a trecutu la stang’a estrema si de acolo si-a redi-
rientale. pre langa t 6te assecurarile ulteri 6re ale duşmani ai statului si dorescu caderea lui. După catu vocea contra bugetului si a guvernului. D-lu
guvernului rusescu, ca nu are cugetu de bataia, — aceea se intărse catra d-lu primu-ministru Tisza si Mocsâry dise, ca in calitatea sa de membru alu
preocupa totuşi opiniunea publica in cea mai mare ei fece observatiunea, ca s’ar’ potâ luă de mana cu partitei guvernului a promisu alegatoriloru sei, a

mesura si formăza obiectulu de interessu principalu. Pulszky, deărace si dinsulu de cate ori vorbesce nu votâ nice unu feliu de urcare a dariloru; dăr’
In foile rusesci aparii dilele aceste o proclamatiune, nu face alta-ce, decatu polemisâza, si pre candu abiâ s’a deschiau bine camer’a, si guvernulu lu si-
care constata mai antaiu, ca numerulu slaviloru se tiâr’a astâpta dela dinsulu se-i descopere grandiăsele lesce a-si calcă pe cuventu. D-sa nu pdte votâ
urca la 90 miliăne, si apoi conchide, ca precum planuri, relative la salvarea statului, pre atunci unu bugetu, care nu afla alte mediuldce pentru

s’au eliberatu rusii de sub jugulu tartariloru si o dinsulu se sufulca si in auctoritatea sa cea mare delaturarea miseriei financiali, decatu urcarea dari­
parte a slaviloru de sub jugulu turciloru, asiâ se improvisăza nisce glume mai multu său mai pucinu loru, si care nice prin aplicarea acestui mediulocu
voru eliberă in curendu si celelalte poporatiuni slave alese si successe, si in modulu acest’a crede a res­ nu promite definitiv’a restabilire a ecuilibriului in
de sub jugurile impilatoriloru loru. trânge assertiunile dovedite ale opositiunii. — In financiele statului. — Se crede, ca in sinulu par­

B u l g a r i ’ a e in ajunulu rescularii solidarie. fine oratorele trece mai aprăpe la obiectu si dice, titei liberali suntu mulţi membri de convicţiunea
După incaierarea dela Sumla insurgenţii bulgari ca partit’a sa a aretatu cu date positive, cumca lui Mocsâry, inse pana acum nu s’au resolvitu a
deficitulu nu face numai 15 miliăne, catu dice gu­ parasf drapelulu, sub care s’au inrolatu.
refugira in munţii Balcanului si de acolo emisera
vernulu, ci face 26 miliăne, si ca acâsta partita in Deputatulu sassu S t e i n a c k e r inca si-a culesu
una proclamatiune catra poporulu bulgaru, cei mai
frunte cu conducatoriulu seu Sennyey a si aratatu t6te poterile intru a aretă guvernului si partitei
numeroşi in Turci’a europeana, prin care i provăca
calea de economia, modulu si midiuloculu de a res­ sale abisulu catra care prevalescu statulu si pop 6rele
se se armeze fora intardiare cu micu cu mare, spre
tabili ecuilibriulu in financie; intre altele au pro- sale. D-sa a pledatu mai cu seama in favdrea
a sfarmă jugulu tiranu alu musulmaniloru impila-
pusu, că d’ocamdata naţiunea se renuncie la unele burgesimei dela orasie sustienendu, ca pana candu
tori, că viati’a si sărtea loru si a copiiloru loru se
idei de predilectiune, cum este institutiunea hon- burgesimea acăst’a nu va ajunge la o stare de în­
nu mai depindă dela capriciulu strainu, ci sărtea
vediloru, reducerea numerului deputatiloru, prelon- florire, ajutata fiindu din partea statului in direc­
loru se fia pe viitoriu in man’a loru.. Apoi se dau
girea tempului de sessiune, reducerea numerului ţiunea acăst’a, pana atunci nice statulu nu se va
instrucţiuni facia cu duşmanii si i provdca la lupta
ministerieloru, apoi contopirea duplicei armate in- potă reculege si eliberă din miser’a stare a finan-
decisiva, se se scdle că unu leu interitatu, stancele
tr’o singura armata etc. — Si d-lu Tisza a recu- cieloru sale. Oratorele si-a permisu si unele incri-
Balcanului ii voru protege, dâr’ insurectiunea se se
noscutu necessitatea acestoru reforme radicali, inse minatiuni mai aspre contra domniloru din Olimpu
estenda din orasiu in orasiu si din bordeiu in bor-
candu veni tempulu de a face aceste reforme, dsa si pentru aceea i se fece observatiunea din partea
deiu. „Tr. Carp.*, care publica după „Debats*
sc6s8 la lumina proiectulu despre comitatele admi­ d-lui Tisza, ca tinde a subminâ esistinti’a statului
acea proclamatiune, provăca atenţiune si armarea
nistrative. Adeca s’au scremutu munţii si s’a nas- ungurescu, alu cărui dusmanu este.
tierei catu de rapede, ca-ce e periculu; dăr’ Itali’a
cutu siărecele ridiculosu. Va veni inse tempulu, In siedinti’a dela 18 Novembre s’a presentatu
si Franci’a nu voru lasă Romanimea in agonia, nu­
candu naţiunea se va desamagi si parasindu pre si ministrulu de financie Szăll, care in totu decur-
mai toti se apuce de arm’a apararii patriei, ca
ămenii illusiuniloru, se va intărce la calea ade- sulu desbaterii generali asupra bugetului se absentă
„mum’a ndstra, este mum’a tuturoru romaniloru,
verului. dela camera sub pretestu ca este morbosu. Dlu
este Yesta romana." D 6ue sute de tunuri pe Du­
Alu duoilea oratoru despre care vremu se vor- ministru de financie tienfi ultimulu seu esposeu in
năre si 50 mii fl 6rea ostirei pe petio. i, pe lunga
bimu este Albertu N ă m e t h , unu luptatoriu cora- favărea bugetului, cu care se inchiâ discussiunea
miliţii si garde, si la acâsta provăca tdte persănele
giosu de pre bancele stângei estreme. Acest’a a generale, primindu-se bugetulu spre desbatere spe­
de infiuintia. —
facutu pre d-lu Tisza nu numai se-si stărga necon- ciale. Spre a se vedă, catu de micu este numerulu
Despre demissiunea d. Boerescu scrie asia: tenitu sudorile ce-lu innepadeau, ci a sciutu se-lu opositiunii facia de partit’a guvernului, insemnamu
„Este de prisosu a spune lectoriloru noştri, aci, ca 265 deputaţi au votatu pentru primirea
scăta chiaru si din pucin’a sa rabdare. Triumfele
catu ne pare de reu de tragerea d-lui B. Boerescu bugetului, ăra pentru respingerea lui au votatu
ce delegatiunea maghiara le-a seceratu sub guver-,
din ministeriulu de esterne. Dumnialoru -si aducu
nulu liberalu, au silitu pre d-lu Nămeth se-si a- numai 60 deputaţi.
aminte cumu amu privitu noi purtarea amicului
duca aminte de unele cuvinte, ce d-lu Tisza le-a
nostru ministru, si in privinti’a pretensiuniloru ab­
pronunciatu odata de pre bancele opositiunii. Pre
surde ale Turciei, si in t 6ta diplomati’a năstra cu
tempulu candu Bittă eră ministru presiedinte, de- Dlscnrsnlii
Eranci’a, cu Itali’a, cu Russi’a, etc. legatiunile votara o suma multu mai mica că anulu deputatului naţionale S1G. BORLEÂ, rostitu la
Nu scimu care se fia caus’a acestei subite re­ desbaterea geD. asupra bugetului, in siedinti’a Casei
acest’a, inse cu tdte aceste d-lu Tisza adressâ a-
trageri. Este de presupusu inse, ca p 6te se fia tunci ministrului presiedinte nisce cuvinte, cari as- resp. a Dietei ung. de Sambata in 1/13 Nov. 1875.
vre o pretensiune impilatdria străină, menita a lasă stadi se potrivescu prea bine a i se repetă in fa­ Onorabile Camera! (S’audimu!) Eu traiescu in
pata ministrului romanu ce ar’ fi primit’o. acea convicţiune, ca dela plamadirea dualismului
cia; d-lu Tisza dise atunci, ca o asemene fapta,
Ori-cum, noi regretamu multu tragerea d-lui de a lassâ se se voteze bani unguresci pentru sco­ si a ministeriului maghiara la anulu 1867 si pana
B. Boierescu, a acestei inteligintie eminente si abi­ puri austriaco, nu este numai nedemna de unu bar- in diu’a de astadi — de si in acestu intervalu s’au
templatu de multe ori schimbări de persone in
litaţi patriotice adeverata.
batu de stătu, ci nu este demna nici de unu sim­ ministeriu, — tote ministeriele, si dimpreună cu
Se vorbesce ca va fi d. Costaforu chiamatu la plu omu că Bittă. Oratorele mai spuse in fine ele si celu actuale, au urmatu totu aceeaşi sistema
acestu ministeru scl.* si au fostu dominate totu de acelaşi spiritu, ăr’
d-lui primu ministru, ca ambiţiunea l’a facutu se-si
prin acesta sistema si procedura greşita — cari
Din c a m p u l u l u p t e i i n T u r c i ' a , Ser- sacrifice princi piele si chiaru patri’a.
s’au doveditu ca-su stricaiiose tierei si poporului —•
ver-pasia prin telegrama din 14 Nov. facil cunos­ D-lu Tisza neaflandu cuvinte in dictionariulu
tier’a a fostu incarcata din anu in anu cu detorie
cuta la Constantinopole, ca la Muraviti’a a avutu limbei maghiare, că se respunda lui Nămeth, si-a grele, poporulu necajitu cu sarcine nesuportabili.
locu o lupta inversiunata, in care insurgenţii per- luatu refugiulu la lîmb’a latina reflectandu, ca De aci a urmatu ca creditulu tierei s’a subsapatu
dura 600 morţi, intre cari se aflara numeroşi mun- „Rustica natura tenet sua jura,* prin ce a voitu treptatu din anu in anu, âr’ poporulu s’a seracitu