Page 23 - 1875-11

pe deplinu intr’atat’a, incatii — nici nu sciu cum nu numai ca nu se da scoleloru nâstre nici unu rea nostra nu s’a consideratu, ci inca nou’a
se vi o spunu mai domolu, (s’audimu!) — incatu ajutoriu dela stătu, dar ni-su amenintiate chiaru lege electorale este cu multu mai draconica pentru
astadi am ajunau cu creditulu tierei la marginea si acele scâle ce le sustienemu pentru cultur’a po­ Romanii ardeleni, decatu cum fă cea mai dinainte.
prepastei, âr poporulu a ajunşi in urm’a sarcine- porului prin contribuiri marinimose, — după ce Astufeliu legea cea rea s’a schimbatu cu alfa si
loru nesuportabili aprope de a cadb in desperare. ministeriulu a intredisu prin o ordinatiune atari mai nedrepta, prin carea s’a eschisu dela legelatiune
(Scomotu.) contribuiri. (Aprobări.) Apoi pe langa acestea, maioritatea poporatiunii din Ardealu.
Ministeriulu actuale, candu cuprinse scaunele fora de nici unu temeiu si sub deosebite proteste Este dreptu, ca dlu 0. Tisza n’a fostu inca
cele roşie de catifea, ni-a bucinatu, ca de aceea ia j fortiate, prin concernintele ministru ni se interdicu ministru, pe candu s’a adusu acâsta lege; ddr e
la mana frenele guvernării, ca se restabilâsca cre- si confisca mai t 6te cărţile scolastice. (Voci: „Bine dreptu apoi si aceea, ca elu câ ministru de interne
ditulu tierei si se aline necasurile poporului, cu unu face.") După Dvdstra face bine, mai alesu ca sim- a presentatu Dietei unu proieptu, prin care a in-
cuventu, ca se mantuiâsca adeca patri’a. Se dovedi pleminte inca ne si inchidu unele scole. Voci: dreptatu unele defepte si gresiele neînsemnate ale
inse ca acestu ministeriu nu numai ca urmaresce „Bine face.") nouei legi electorali. Si acestu proieptu a si fostu
pe cele precedinti, dela cari pare a fi ereditu tote Pe terenulu justiţiei inca nu stamu mai bine. primitu de Dieta. Ar fi trebuitu deci numai pu­
gresielele, dar după cum se vede din cele ce se Numai in ver’a trecuta — si mi se pare ca in tina bunavointia si pe atat’a dragoste catra drep­
petrecura in delegatiunile de estu-tempu, — unde urm’a inspiratiuniloru de susu — tabl’a reg., tate — si se potea delaturâ inca atunci acea gre-
pentru anulu curente se votara sume cu multu mai precum si tribunalele si judecătoriile regesoi au siela a legii, ce vatema si nedreptatiesce forte tare
mari, de catu in ori ce anu mai dinainte — elu interdisu partiloru presentarea petitiuniloru si a ori pe Romanii Ardeleni. Dâr pe dlu Tisza nu l’a
inca a mai maritu miseri’a tierei si a poporului. ce scrisori in alta limba, afara de cea maghiara, dorutu capulu de asiâ ceva, si de aci ti-vine a crede,
(Scomotu.) Ve rogu, dloru! Da cine p 6te 6re se (aprobări,) si dispusera ca si documentele originali ca aceea ce dlu 0. Tisza a consideratu ca e reâ si
mai nege, ca poporulu nu s’ar fi seracitu pana la din alta limba se si-le traduca in limb’a maghiara vatematoria pe candu erâ elu inca conducutoriu alu
desperare prin necurmatele imprumute ce s’au totu insesi părţile si numai asiâ se le acluda. (O voce: opusetiunii, — de candu a ajunsu ministru, totu
contrasu dela 1867 inc 6ce, si apoi prin urcarea „bine au facutu.") ^r la caşurile criminali s'a in­ pe aceea a considera ca e buna si potrivita!
dariloru si prin iscodirea de dări noue ?! Astadi tredisu, ca aperatorii se apere pe învinovăţiţi in Asemenea credu ca e cunoscutu apoi si aceea
sunt impovorate pana cate cu 20—25% detoria limb’a acestora, ci ii siliră se-si apere clienţii nu­ ce se templâ inca in sessiunea presente a Dietei,
la 1867 erau virgine si curatite de ori ce detorie; mai in lim’a maghiara, de si aceştia nu pricepu nici candu ore care dnu deputatu a interpelata pe min.
negotiatoriulu ce la 1867 avea in bolt’a sa cate unu cuventu maghiarescu. (Aprobări; voci: „asiâ presiedinte de atuuci in privinti’a standartului negru-
duoi-trei ajutători, astadi se preambla singuru prin trebue.") D’apoi ve rogu, dloru, acestea-su tdte galbenu dela palatulu regescu din Buda. Atunci
bolt’a-si gola nu numai de cumperatoria dar, mai si contra legii natiunalitatiloru, (voci: „destulu de respunse min. presied. de atunci, b. B. Wenkheim,
de marfa, si asiâ are destulu tempu se fantasedie reu ca s’a adusu acdst’a lege!"). Bine-bine, dloru, si inca intre aprobări generali, ca fie-care omu
despre marirea guvernului liberale; industriariulu ddr in urm’a urmeloru ast’a-i odata lege, (voci: dora are dreptulu se-si iutrebuintiedie după placulu
ce lucră la 1867 cate cu trei fetiori: astadi a „trebue stârsa!") Fie; inse pana nu se va steige seu însemnele si standardulu seu; cum s’ar si potâ
ajunsu se*si traga viâti’a de pe o di pe alfa tocmai — este lege si trebue se o respectaţi si D-v 6stra, cere deci, ca — avendu acestu dreptu totu omulu
ca si unu dileriu; agronomulu ce-si cultivă pamen- precum o respectamu si noi. (Ilaritate.) Si in — senguru Regele se nu-lu aiba ?! — Din acestea
tulu la 67 cate cu doua pluguri: astadi abiâ p 6te urma chiaru si resolutiunile si sententiele se impar-
se se insembredie cu vecinu-seu, prindiendu fiecare tesiescu nemaghiariloru totu numai in 1. maghiara, se vede dâra, ca ministeriulu si maioritatea Camerei
la jugu cate o vaca marceda, si numai asiâ si-p 6te ba pana si celoru dejudecati la cate 10—20 ani recunosce, ca fie-care omu are dreptulu se-si intre-
lucră pamentulu incarcatu de detorie; — d’apoi de inchisore, si adese chiaru si la morte, — omeni buintiedie după placulu seu însemnele si standardulu
inca si asiâ trebue se se grabesca tare-tare cu cate odata vinovaţi, ddr adese si nevinovaţi — inca seu. Si totuşi noue nu ni este iertatu, ca-ci sciutu
este, ca noue ni-a interdisu ministeriulu intrebuin-
aratulu, ca-ci si acele doue vacutie i le-au sece- li se publica judecat’a cu motivele, numai in 1. ma­ tiarea standardeloru nostre natiunali. (Aprobări.)
stratu pentru restanti’a contributiunale essecutoriulu ghiara, de si ei nu sciu nici o voce maghiaresce —
guvernului liberale, si astu-feliu peste cate-va dile si numai după ce s’a cetitu judecat’a in limb’a D’apoi dlu min. pred. Tisza nu s’a indestulitu nici
cu atat’a, ci ordină se se iba si confisce chiaru si
voru fi vendute cu tob’a! (Mişcare.) Si cu tote maghiara, vine cate unu membru alu judecătoriei si
acestea — de si eră deci peste totu cunoscutu, ca spune celui dejudecatu si in limb’a-i natiunale, ddr standardele ce erau prin beserice pentru ceremoniele
poporulu si asiâ nu pote se solvâsca nici dările intr’o limba eu de adinsulu schimonosita, ca l’au besericesci, de cumva acestea erau in colorile natiu­
de pan’acilea, totuşi se urcara dările tocmai in dejudecatu la 10—20 de ani inchisore, ori chiaru nali romane. Unu atare casu se templâ asta-vâra
acestu anu, ba inca se mai introduseră si alte dări la morte. (Voci: „i destulu lui atat’a!“) Accen- in opidulu Siria din cotulu Aradului.
noue si forte asuprit 6rie. Astu-feliu poporulu s’a tuediu ca — intr’o limba schimonosita, chiaru de Mai de parte dlu min. Tisza nu se îndestuli
ingreunatu din nou si de aci urmă, ca restantiele si scie judecatoriulu se vorbâsca acea limba, ca-ci nici chiaru cu aceea, ca antecesorii sei au eschisu
de dare se urca la sume gigantice. de si cu ocasiunea organigarii judecatoresci documen­ limb’a maioritatii de prin cotte, scaune, districte
Se vede dara din reportulu comissiunii fi- tara cei ce recurseră la posturi de judi, ca sciu si cetati, ci elu se puse de curendu si tramese la
nantiarie si din bugetulu presentatu, ca guvernulu limb‘a poporului ce e in maioritate in părţile unde autoritatile cottense unu ucasu chiaru in contra
doresce sustienerea sistemei celei stricatiâse de pan’a­ au recursu, totuşi — in urm’a inspirariloru de susu legii. In acestu ucasu elu comandă, ca autoritatile
cilea, ca asiâ se mai pota remand la domnia — — ei ndga astadi ca arsei limb’a poporului, (voci: cottense se-si de nisuinti’a de a influintiâ asupra
chiaru si pe langa ingreunarea credetului tierei „bine făcu!) după ce la noi trece astadi de meritu, antistieloru comunali, ca acestea se nu mai cores­
printr’unu imprumutu nou si chiaru si pe langa ddca cine-va nu scie alta limba afara de cea ma­ punda cu judecatoriele reg. in lirab’a comunei, ci
potentiarea necasuriloru poporului prin introducerea ghiara. (Aprobări.) Va se dica: in tier’a nostra eschisivu in 1. maghiara, de ora ce numai se în­
de dări noue. Eu inse nu potu privi in aedsta se considera de meritu si — nesciinti'a. D’apoi curca lucrurile, se perde tempu multu si se casiuna
procedura mântuirea patriei, ci chiaru contrariulu rogu-ve, eu credu ca se pâte pretinde cu totu drep- si insesi partiloru multe daune — prin împrejura­
de la aceea, ba inca tocmai aducerea poporului la tulu, ca deregatori — salariaati din darea ce o rea ca se corespunde cu judecatoriele reg. in limb’a
sapa de lemnu. De aceea cu sufletu liniscitu nici platesce poporulu — se invetie si se scie limb’a comunale. Acuma me rogu de iertare, dloru, asta
nu potu primi nici in generalu reportulu comissiunii poporului ce ii tiene; ca-ci câ poporulu se invetie împrejurare numai totu nu e pedecamentu si prin
finantiarie si prin urmare nu potu votâ bugetulu limb’a deregetoriloru sei nu numai nu se pote cere, ea nu se casiuna daune nici partiloru, ca-ci este
cerutu. dâr’ asfa nu se va potd ajunge nici-odata, nici sciutu ca reportele si corespundintiele antistieloru
On. Camera! Eu nu potu inse se votediu chiaru pe langa cea mai mare sila. comunali catra judecatoriele reg. stau numai cate
acestu bugetu nici din punctu de vedere natiunale Si ddca contra ataroru nedreptatiri redica cine­ din cate-va sire, si apoi nu este nici o indoiela, ca
la fie-care judecătoria se afla cate unu omu, care
(voci: aha! s’audimu!); ca-ci tdte ministeriele, ce sa va plansori la curtea de cassatiune: acdst’a respunde precepe limb’a poporatiunii tienutuali si p 6te prin
perondara dela 1867 si pana astadi, nu numai câ ca acestea-su afaceri administratiunali si — ne- urmare se intielega relatiunea cea de cate-va şiruri;
in t 6te tempurile si sub tote impregiurarile s’au tienendu-se prin urmare de competinti'a ei — nici
portatu vitregesce facia de noi, pe cari ve indate- nu potu se otaresca. De te plângi la ministeriu: apoi si de altu-mentrea mai cu dreptulu s’ar potb
pretinde, ca fie-care judecatoriu, ce traiesce din su-
nati a ne numi natiunalitati, dâra inca ele t 6te est’a ti-respunde, ca atari trebi sunt de competinti’a
ne-au apasatu sistematecamente si cu sil’a au cer- judecatorâsca si elu nu se pote mestecâ in ele. dorea poporului, se si scia limb’a acestui-a. Dâr
catu se ne maghiarisedie. (Scomotu, aprobări.) Astu-feliu nu nnmai ca nu poţi castigâ vindecarea nu e aici bub’a si nu din asta causa s’a emisu
ordinatiunea de sub întrebare, ci cu scopu de a
Pentru câ se vi dovedescu aedsta aserţiune, ataroru plansori, ddr in tier’a nâstra nu poţi dâ maghiarisâ a esmisu dlu min. Tisza acelu ucasu
voiu se producu si cate-va caşuri speciali. Vi spunu nici de autoritatea ce i compete se le vindece. Si chiaru contra legii.
inse din capulu locului, ca nu vi voiu amenti de de se templa ca in urm’a estor’a vr’unu advocatu
cele mai vechi, de cari vi s’au spusu aici de mai — vediendu ca in tiera nu-si pote da de judeea- Si acdst’a se templa la noi, On. Camera, chiaru
multe ori, de si fora resultatu; voiu produce deci toriu — se suplice la Mai. Sa: apoi -si are ce audi, atunci — candu in imperati’a turcdsca s’a datu
numai cate-va din cele mai de curendu. ca e reactiunariu, neamicu constitutiunii, tradatoriu ordinu tuturoru auctoritatiloru, câ in intrâga impe­
Si fiindu-ca astadi tota lumea vorbesce totu de patria si Ddieu mai scie cate, si astfeliu apoi rati’a se-se publice judecăţile numai in limb’a na­
de civilisatiune si cultura, se incepu si eu cu cele lu-persecuta peste totu. tiunale a respectivei parti, si cu fie: cene se iâ
de pe terenulu instrucţiunii. — Pe candu din dă­ Tdcmai asiâ stamu apoi si pe terenulu admi- protocole numai in limb’a-i natiunale.
rile publice — la cari contribuimu cu totii — se nistratiunale. Credu a fi cunoscutu mai multora, D’apoi, dora la noi e de se totu bucina ca
spesedia cu millionele pentru teatre, ^bulevarde, ca in sessiunea trecuta a Dietei — intre multe Ungaria — vedi Domne — are missiunea de a
conservatorie si alte lucruri de lussu: pe atunci altele — s’a redicatu de mai multe ori plansorea, laţi civilisatiunea si libertatea catra Oriente; mie
dintre scolele n 6stre nici un’a nu se ajuta nici cu ca legea electorale din Ardealu e o nedreptatire inse mi se pare ca poporale orientali nu si-ar dori
unu cruceriu din partea statului. (Aprobări. O voce: mare contra Romaniloru. Odata si eu am redicatu atare civilisatiune si libertate, ba inca sum convinsu,
„Ddr donarea paduriloru Naseudene?") Eu nu sciu aedsta plansdre, si atunci-a a recunoscut’o de gra- ca d’dr incercâ cine-va se li octroedie o civilisatiune
nemicu de donarea paduriloru Naseudene; ce sciu vaminu chiaru si ministrulu-presiedinte de astadi, si libertate ca si cele din Ungaria, ele l’ar respinge
eu si ce este si adeverulu — este, ca dela Naseu- carele pe atunci erâ conducetoriulu opusetiunii. Si si alungă cu poterea. (Scomotu.) Cu unu cuventu,
deni li s’au fostu luatu pe nedreptulu si afora de la acea ocasiune ne mangaiâ dlu Tisza cu aceea, ca On. Camera, cu noi se tractedia aici in Ungaria de
calea legii acele păduri ce au fostu proprietatea se fimu numai cu patiintia, ca aedsta plansore si nu mai reu, atunci la nici unu casu nu mai bine,
loru, âr apoi li s’au redatu numai după ce au pla- nedreptatire se va vindecă candu nou’a lege electo­ decatu cum se tractedia in Hertiegovina cu popo-
titu pentru ele o mulţime de bani. Astu-feliu eu rale va ajunge pe tapetu. Nou’a lege electorale ratiunea creştina, care fu necessitata se apuce arm’a
credu, ca asfa dora totu nu a donare! — Inse s’a desbatutu dejâ si s’a sanctiunatu, ddr plauso- ca se-si scuture jugulu? (Scomotu.)