Page 24 - 1875-11

Si in urm’a tuturoru acestoru cause, On. camera Linciu a decisu unanimu in sied. din 17 Nov., ca P a r s c h din Budapest’a au aparatu de curendu
eu nu primescu nici reportulu comissiunii finantiarie va îndrepta petitiune la ambele case ale senat, im­ urmatdriele opuri musicali: 1. „Die Lauterbacherin",
câ base la desbaterea speciale, si. nu votediu nici periale, câ se iâ initiativ’a spre a se tiend unu con- idella stiriana pentru pianu de Carolu Kafka si
bugetulu cerutu. „Albin’a"
gressu de delegaţi europeni, care se pertructeze costa 50 cr.; 2. „Hocus Pocus" polca iute pentru
desarmarea generale pana la unu gradu. Ddca pianu de Filipu Pahrbach jun. in pretiu de 50 cr.;
parlamntele europene voru luâ asuprasi acdste coin- 3. „Pre ramura uscata canta trist’a turturica* sdu
O r a d e a 12 Novembre 1875.
tielegere, atunci câ voce a poporului va avd efectn „Parol’a me opresce a iubi", si a 4. „Ddca asiu
Pela noi intre romanii, caroru le diace la a- orai unde, ddea poporulu prin deputaţii lui va pre­ potd se scriu carte" sdu „Muresiulu curge linu"
nima cultur’a junimei romane, facil sânge reu in* tende acdsta. din pies’a intitulata „Petele din Treiscaune", de
terdictulu min. de cultu, câ junimea se nu iâ parte Tisza Aladâr; pretiulu la amendoue cate 60 cr.;
— In Vien’a in 18 se facil încercare cu tu­
la adunantie, care nu se tienu in localulu Acade­ in fine 5. „Cântecele cele mai favorite ale dnei
tunurile campestre la distantie de 5000, 3—2000
miei, pentruca prin acdsta oprelişte, societatea de Blâha si ale lui Tamâssy" pentru voce si acom-
de paşi, in faci’a Mai. Sale, a tuturoru archiduci-
lectura a junimei romane a fostu silita se incete. paniamentu de pianu de luliu Erkel; pretiulu 1 fi.
loru, generali, oficieri si resultatulu ndueloru tunuri
Societatea inse ar’ trebui se-si pretende localu pen­ Doritorii de a-si procură aceste său unele din aceste
Iu aflâ Mai. Sa f6rte indestulitoriu si favoritoriu.
tru siedentie si in academia, si se nu se lase omo- opuri se potu adressâ la numit’a firma in Budapest’a.
rita. Apoi episcopulu, cu toti barbatii din giuru — Sub titlului „Deschiderea universităţii na- — (Contele Arnim), care fh ambasadorulu
ddra voru avd atata influintia, câ 9e sustiena via- tiunei sasesci," reportdza „Herm. Z.“ — ca corni­ Prusiei in Parisu si se condamnase la 9 luni in-
ti’a acelei societăţi folositdrie culturei junimei ro­ ţele Conradu a si deschisu in 22 Nov. confluxulu, chisdre pentru tupilirea de acte, dede una brosiura
mane, ca nu credemu, câ anima ei v 6ia se nu aiba aflanduse 32 dep. facia si in discursu propune o- titulata „Pro nihilo," in care dovedesce, ca elu
câ romani. Pare-ni-se inse, ca lucrulu procede totu biectele de pertractare: examinarea pertractării cu cadih sacrificiu rancunei patimasie a pr. Bimark,
după finetiele maghiaroniloru si din fabric’a ma- averea naţionale si fipsarea preliminariului sdu bu­ care dr’ vrd alu mai condamnă si pentru brosiura
ghiarisarii, ca-ce câ limba officiale scimu noi, cum getului pe an. viitoriu; ocuparea cu starea sc61e- prin judecata, cu cuventu, ca ar’ violă pe Maies­
trebue se se invetie magbiar’a. — Ati auditu, ca si loru de agricultura si industria; continuarea regu­ tate si si pre sene. Arnim se afla inca morbosu
in gimnasiulu nostru dela Beiusiu, se voru predâ larii archivei naţionali; prelucrarea statutului a- in Elveti’a.
ddue studia in limb’a maghiara din motivulu, ca grariu, pretinsa de regimu ; statutulu despre spe­
guberniulu da subventiune gimnasiului? Pe incetulu sele de calatoria a membriloru confluxului; discus-
se potu impune si alte studia in maghiar’a, ddca siiţnea asupra operatului comissiunei de 7 despre In Bucerdea granosa
energi’a nu va aperâ crescerea de sil’a maghiarisa- inventarea averei naţionali. Aceste se semnaldza
toriloru. ^cca necessitatea urgenta de a ne pune câ materialu alu discussiunei. Presidele la propu­ bunu de datu in arenda.
umeru la umeru si in deplina solidaritate se ne nerea lui Kăstner si denumesce membrii comissiu­ Din partea fondului de institutiune gr. cath.
sustienemu noi de noi institutele de crescere si cu nei verificatdrie, dr’ in sied. proxima se voru alege: asia numitu alu PP-loru Basiliti din Blasiu, bunulu
denariulu veduvei, fora a concurge la ajutdria, cari comissiunea financiaria, comissiunea juridica si ur- din Bucerdea grandsa propriu acestui fondu se va
ne pretendu maghiarisarea. — bariale, comis, pentru examinarea ratiuniloru, comis, dâ in arenda pre calea licitatiunei publice, pre
Repausatulu episcopu Selegeanu or cum n’a scolaria si una speciale pentru emissulu ministeriu- tempulu dela l-a I a n u a r i u 1876 incependu, pre
concesu, câ crescerea junimei romane se se expună lui privitoriu la prelucrarea statutului agrariu. Alte 6 ani decursivi, adeca pana in Decembre 31
magbiarisarii; ma elu a lasatu prin testamentu 20 obiecte nu se memordza in discursulu de deschidere. 1881. , ' .
mii florini pentru gimnasiulu din Beiusiu, câ se nu — (Marţiale). Intre militarii armatei c. r. Licitatiunea se va tiend in Decembre 5
fia expusu; si 6re cine au facutu paşi de lipsa pen­ in urma inaintati aflamu pre romanii: D. D. Ni- St. îl. a. C. la 11 6re a. m. in cancelari’a sub­
tru ecsecutarea testamentului acestuia?! Se va face colaie C o s g a r i a , capitanu la reg. 50. Axentie scrisului Jurium-inspectoratu aici in curtea metro­
mai multa lumina si in acdsta privintia si vomu R a g u l i a supratenente la reg. 2. Sofroniu 11 i- politana. —
e s i u s. ten. la reg. 63. Ioanu P e t r o v i c i u s.
referă la tempu despre totu, ce amenintia cu pa- Doritorii de a licită au se fia provediuti cu
r • ten. la reg. 64. Ioanu H e r b a i , aspirantu de
rasirea interesseloru culturei n 6stre naţionali in unu vadiu de 550 fi. v. a.
ofic. la reg. 64. Paulu S t r a u l i a , asp. de ofic.
părţile aceste. — Erâ tempulu feudalismului si unu la reg. 2. si Simionu B l a s i u , cadetu la reg. 64. Oferte referitâre inca se voru primi, ddr’ in
fericitu S a m u e l e V u l c a n u tienea mai susu fla- diu’a licitatiunei si numai pana la 11 6re a. m., cari
După informatiunile primite dela Alb’a-Iuli’a d.
mur’a apararii crescerii naţionali de cumu se tiene trebue se fia subscrise înaintea aloru doi martori
e. s’a araDgiatu una festivitate intru ondrea inain-
adi, ddca si o societate de lectura romana se laşa tatiloru, la care mai cu sdrna numai militari au sciutori de scrisdre cu man’a propria, se cuprenda
in recile gbiare ale morţii! — luatu parte din garnisân’a d’acolo. Petrecerea a dechiaratiunea oferitoriului, ca conditiunile de lici*
fostu f 6rte amicabila ai a tienutu pana tardiu in tatiune le-a vediutu, le cundsce si le primesce, —
celu mai bunu si imbucuratoriu tonu. Comandan- se fia provediute cu vadiulu de 550 fi. v. a. in

Hontati diverse. tele cetatii, colonelulu K r s i c h a tienutu primulu bani gat’a, si se fia sigilate; — ci promisiunile
• , i | i: l /i toastu, salutandu cu rara elocintia inascuta pre toti verbali pentru casu de promisiune asemenea voru
— D. Nicolau C o z g a r e a , oficiru imp., este înaintaţii. Respunsulu la datu unulu dintre căpi­
tănii avensati sfersindu cu: „se traidsca armat’a avd preferentia. —
inaintatu la rangulu de capitanu. Ei uramu dile
austriaca!" la ce si noi ne insocimu. Conditiunile de licitatiune dela 25 a 1. c. in­
multe si fericite pe carier’a sa.
Putini suntu romanii inaintati, pentru-ca pu­ cependu se voru potd vedd in cancelari’a subscrisu­
— Mai. Sa intr’o scrisdre de mana impera-
tini suntu, preste totu in servitiu câ oficieri, cu lui Jurium-inspectoratu pana la licitatiune ori si
tdsca catra ministrulu comunu de resbelu Br. tdte, ca pusetiunea unui adeveratu oficieriu este candu. —
K o l l e r exprime acestuia caldur 6s’a multiamire mai pucinu supusa fluctuatiuniloru si schimbarfloru,
B l a s i u 11 Novembre 1875. 1—3
pentru meritele dovedite cu introducerea excelentu­ de care suferimu asta-di noi cei in funcţiuni asid ., > ‘ ' * ** 'j i ni fi. • , •'* • (■ i ‘ j f
lui materiale nou de Artileria in armata. G-eneralu dise civile. Jurium-inspectorafulu Dominiaioru
archidiecesane.
majorului Uchatius, spre recunoscienti’a mariloru Inc’odata ddra: Romani la arme!
merite făcute cu procurarea noului materialu de ar­ Cu bucuria insemnamu, ca in anulu acesta unu
tileria campestra pentru stătu si armata, binevoi a-i considerabila contingeutu de teneri romani au in-
darul crucea de comendatoru alu ordinului S. Stefanu. tratu in scdlele militari dedicandu-se acestei ca­ Cssursuai*!!©
. riere. la bursa in 24 Novembre 1875 stă asia:
— (Legea comerciale) cea ndua intra in via-
La ultimele essamine ale voluntariloru, scimu,
tia cu l-a Ian. a. v. si in min. justiţiei se tienu Galbini imperatesci — — 5 fl. 37V cr. v. a
8
ca pana acuma au depusu cu successu bunu essa-
mereu consultările respective. Ybl presied. judeciu- menele de oficieri in reserva D-nii Corneliu P i - Napoleoni — — — 9 „ 12 „ i»
lui comerciale si cambiale se pensiondza si Alexiu p o s i u la reg. 64, Sim 0. P i s o la reg. 31 si Augsburg — — — O » oo O a *
T o t h jude dela suprem’a curte judec, din Pest’a D e m i a n u la venatori.
Londonu — — — 113 „ 33 „ 9
va fi presiedente in locui la judeciulu comerciale. In Alb’a-Iuli’a servescu asta-di 4 voluntari ro­ Imprumutulu naţionala — 73 „ 70 „
mani, teologi si studenţi absoluţi. Ne rogamu de fi
— (La desarmare). Armările cele colosali in
informatiuni din tdte părţile respective in acdsta Obligaţiile metalice vechi de 5 °/ 0 69 „ 60 „ n
t6te părţile si statele făcu se simtia popdrale apa- OO
privintia. Obligaţiunile rurale ungare o 3 00 o *
sari grele prin urcarea contributiuniloru. Diaristi* n
„ „ temesiane 80 „ 25 „
c’a de multu si-a redicatu vocea, pentru reducerea — ( M u ş i c a l ia.) Nu încape indoidla, ca n
armariloru spre a se înlesni poporulu. Acum in pentru iubitorii de musica voru fi binevenite si „ „ transilvane 79 „ 85 „ v
Yien’a deputaţi din cons. imperiale se adressara cu astfeliu de notitie, cari i punu in positiunea de a „ „ croato-slav. 85 „ 50 „ fi
propunerea la deputaţii din Berlinu, câ se midiu- se sci orientâ in privinti’a aceloru piese de musica, Acţiunile bancei — — 952 „ — „ y>
locdsca desarmarile macaru pe diumetate, inse pru- cari au esitu la lumin’a dilei in tempulu din urma. „ creditului — — 190 „ 10 „ fi
sienii nu voru. Acum consiliulu comunale din lin pravali’a de musicalia a firmei T a b o r s z k y s i

Bedactoru respundietoriu Editiunea: Cu tipariulu lui
I A O O B U M t J R E S I A N t î . Ioane gOtt 8 i alu henricu.