Page 25 - 1875-11

G A Z E T A T R A N S IL V A N IE I

Gazet'a ese de 2 ori; Joi’a si Dumineo’a, Se prenumără la poştele o. si r., si pe la
Fâi's, candu concedu ajatâriale. — Pretiulu: AmmM XXXVWOQ DD, corespondenţi. — Pentru serie 6 or,
pa 1 anu 10 fl., pe Va 3 fl. v. a. Tieri esteme 12 fl. Tacs’a timbrala a 30 or. de fiacare pu­
v. a. pe una ana sân 2 V galbini mon, sunatârie. blicare.
8

voiţi se-lu scâteti pe septemana, in ce formatu, cu âmeni, intrâba, tragu informatiuni, âra nu stau
Presta nostra periodica politica. ce textu, raru sâu desu. nnoiivi ascunsi câ nisce soboli. EQI[l muninq ohm
£ ijj}£nol<jjr0) inyoaşiJieJl piOlg -ov ttpOY^igj^r ■ wBeOfi fJ -- .uiafliţaBB
111
a
— Se fisa deocamdată de 2 ori pe septemana
In aCelasiu periodu —1850—1867— publiciilii in una miie de exemplarie. Formatu nr. 6, dâra — Camu asia. — Se remaneti sanetosi.
nostru a m e t ! t u de atatea prefaceri politide si so­ textu cu litere garmondu, câ se intre mai multu, ' S’ar’ insielâ reu aceia, cari ar’ crede, ca la
ciali, rapedi, neprevediute, fârte pucinu preparatu si numai articlii de fondu cu litere cicero, âra no­ alte popâra si anume la cele de conditiunea nâstra,
pentru a da peptu cu ele, incepuse a face catra tele cu petitu. r . . press’a loru periodica ar’ fi prinsu radecini mai
press’a periodica pretensiuni exagerate preste mesura, usioru decatu la noi. Ne aducemu aminte, ca de
— Atunci conditiunile suntu aceste :
Câ si cum singur’a pressa romanica ar’ fl fostu in O IiJUv lujJ J.-ij 1'JvJ f A i iuCilJu J JiUvJ in j) J 1. Iu 1 .iiiluu ex. „Erdâlyî Hiradâ* redactatu de bravulu profes-
1. Se depuneţi cauţiunea, atatea mii, cate cere
stare de a da peptu cu tâta furi’a evenimenteloru, soru Sam. Mâhesi ih Clusiu, in anii de antaiu ai
legea pressei.
de a deinascâ t 6te intrigele, a evită. t 6te periculele, vietiei sale (1829—35) o ducea terisiu-grapisiu cu
2. Se ve cautati- unu redactoru primariu, care
a impacâ si vitalele interesse ale dinastiei cu inte- cate 300 de abonaţi, ii numai cu greutate ajunse
nu pâte fi functionariu, ca. nu-i e permisu; nici
ressele tierei si ale natiunei nâstre. Mai vertosu successive la 7—800. In epoc’a lur Schmerling
preotu, ca are se vina in conflicte grele cu aucto-
cativa barbati fărte zeloşi si partea cea mai mare „Kolozsvâri KbzlOny* erâ subventionatu barbatesce
ritatile eclesiastice, nici professoriu, ca-ci -lu voru
a junimei nâstre manifestă impatientia extraordina­ de aristocratica conservativa, âra la „Korunk* con­
sc6te din professoria, si. nici chiaru advocatu, ca
ri» si pretendea sacrificiu ce se p 6te asemenâ cu curse partit’a lui D. Teleki indata dela inceputu
va veni in periculu de a-si perde stallum agendi,
alu unui general u cerbicosu, care duce la m 6rte si­ cu cate 8000 fl. pe anu. Si cum credeţi dv. ca
in fine cu atatu mai pucinu soldatu.
gura pe una miie in contra la 100 de mii. Atunci se tienu diariale sasesci si cele serbesci etc.? U-
se şcolara alţi publicişti capabili, plini de zelu si 3. Se platiti regulatu pe fia-care nr. cate 38 sioru ve este se aflâti, numai se voiţi; âra despre
de buna credintia, incependu dela „Albin’a* si fl. v. a., charteia, ti pariu, maree de posta, in to- ale cechiloru se scie ca naţiunea le dete subven-
„Federatiunea* pana la „Orientulu latinu*, toti talu................................................. 3948 fl. v. a. tiuni de sute de mii in aceşti 15 ani din urma.
decişi a sc 6te pe naţiune din fatal’a positiune in 4. Unu redactoriu en chef celu Cu tâte aceste exemple si deductiuni ale nâs-
care o trântiseră evenimenteledâra nici-unulu din mai pucinu cu . . . . . . 1800 „ „ „ tre suntemu departe se escusamu atatu indolenti’a,
acei barbati eminenţi nu-si trasera sam’a nici cu •5. Redactoriu alu doilea . . 1200 „ * ; catu si egoismulu si avariţi’a multoru romani tre­
poterile proprii, care trebuea se fia gigantice, nici 6. Expeditoriu........................... '*•369 cuţi prin scâle, cari nu citescu in viâti’a loru ni-
cu poterile adversariloru, nici cu miditilâcele mate­ 7. Servitoriu..............................■ micu pe lume, ba se pare ca le-ar’ fi âresicumu
riali ale loru si ale publicului catra care se adres- 8. Localu redactiunei 2 chilii ruşine se citâsca, câ nu cumu-va se fia numerati si
sara; in acelasiu tempu ei au uitatu, ca realisarea si incalditulu etc. . . . . . .itfgboi #«*4 ei intre „cărturari*; dâra âra-si rogamu pe publi­
: • 9. Diaria, celu pucinu ia pa-
planului maretiu ce -si trasera, presupunea f o n ­ ciştii noştri, câ se ia in de aprâpe cercetare tâte
d u r i e x t r a o r d i n a r i e , Ara nu numai bani- de tru limbi ...... ................................... o hant impregiurarile natiunei, situatiunea nâstra presenta,
prenumeratiune. De aici apoi urmara tâte illusiu- 10. Celu mai modestu hono- fatalile influintie, si se nu pretenda a se face salto
î
n8
nile dorer 6se, care mai in urma, mai alesu in rariu la trei corespondenţi in oetati'^ B' I[)8flI £,,< C8fi mortale in educatiunea nâstra p o l i t i c a , âra vo-
vre-o doue diarie se manifestară in calumnii si capitale, Vien’a, Pest’a, Bucuresci 600 indu ei a lucrâ pe terrenulu publicitatiei, in locu
3
n 0(
incriminări, la care s’ar’ potă respunde numai is «oisp'esele la corespondentie sî‘ ^ î de a-si desbinâ opiniunile si poterile adesea fara
cu despretiu, noi inse cari inca amu fostu insul­ porto de cate 2 cr. de fiâ-care nr. :) raţiune, mai vertosu se le concentre.
taţi, respundemu la ele numai prin compă­ la diariale din Romani’ă etc. . t 50 „ „ , Se terminamu. Oredinti’a nâstra este, ca in
-ib i u l e i f l o n O i i i 8438 fi. v. a.
timire, mai alesu du pa-ce amu potutu vedâ si amu stadiulu in care ne afiamu, si in situatiunea de
vediutu cu dorere, ca la unele din diariale nâstre Nici-una din aceste cifre nu este exagerata, facia naţiunea nâstra din imperiu ar’ fi datâria
simburele mortiei erâ pusu chiaru in programă âra unele lipsescu cu totulu. Ye mai trebue inse sie si, ar’ si potâ se sustiena fara greutate, cinci
loru prin promissiunea ce facea publicului de unele si unu fondu de reserva câ de 2000 fl. val. a., diaria politice, cu cate 1000—1500 de abonaţi,
resultate impossibili pentru momentu, si prin bru­ pentru casu, candu nu ar’ veni prenumeranti de care se âsa de dâue, multu trei ori pe septemana.
tal’» înfruntare si improscare a alesiloru natiunei. ajunsu, câ se copere tâte spesele, ca-ci venitulu din Atata se pâte aşteptă cu totu dreptulu dela naţiune,
Nu prin denuntiatiuni imaginate, ci prin errorile anuntiuri va fi bagatellu. Acum ve intrebu eu: in mani’a toturoru pressiuniloru si calamitatiloru.
proprii au apusu. Adecă ai noştri cadiura in er- Care va fi pretiulu diariului DY? ' . De alta parte publiciştii se fia prin acâsta obligaţi
rârea, in care au cadiutu la tempulu seu si ma­ — Formatu nr. 6 ar’ fi prea scumpu cu 10 a-i da nutrementu sanetosu, âra candu ei differu
ghiarii, si serbii, chiaru si sasii cei prudenţi pana fl., ca nu amu potâ sustienâ concurenti’a. Asia se in opihiuni, ceea ce nici nu se pâte altumentres,
1
[ ' . .
in a. 1872, âra bohemii (cechii) pana in momen­ fia 8 fl. pe anu. ^ lUiS ' a 9 D 8 se observe strictu regulele bunei cuviintie, se-si
tele de facia, candu junii si betranii stau incaierati, — Frumosu. Prin urmare dela 1000 abo­ calce pe urele personali, si pe acele antipathii, la
de spectaculu in faci’a Europei. La tâte aceste naţi 8000 fl. Atunci remaneti din capulu locului care naturalistii le dicu de animale muscatârie, a-
inse nu erâ de vina naţiunea; pentru-ca cu tâte in deficitu cu 438 fi. pe anu. Acestu deficitu inse deca candu cineva nu-si pâte da raţiunea pentru-ce
errorile comisse de publiciştii noştri, ea totuşi veni va fi multu mai mare, pentru-ca ori-ce veţi face, uresce pe altulu, dara-lu uresce, âcca asia, câ se-lu
in ajutoriu la fia-care din aceste diaria, după po­ veţi fi constrinsi se daţi si exemplarie gratis, cum urâsca, fara a luâ in consideratiune scandalulu ce
t e r i l e s a l e , si facil exceptiune numai cu cele si asia numite provisiuni collectoriloru de abonaţi. dâ publicului cititoriu.
romanesci gubernamentali, dela care -si intărse Presupunu apoi, ca nu veţi da nici unu exemplariu
faci’a.. eianifliiejxe eb pe creditu, ci t 6te in adeveru plătite, câ se nu Brasiovu 27 Novembre st. n. 1875.
In Septembre 1865 unii romani de aici se esiti si mai reu. Asia dâra dv. nu ve veţi ajunge Se dice, ca in tempulu candu corpurile legiu-
încercaseră se deschidă unu nou diariu p o l i t i c u ; cu 1000, ci veţi avâ trebuintia celu mai pucinu itârie intr’unu stătu constitutionalu 88 afla in acti­
motivulu erâ descoperirea ddloru, ca diariale poli­ de 1200 abonaţi. Ar’ , fi cu totulu altu ceva, dâca vitate, atunci privirile toturoru moritoriloru, cari
tice romanesci cate esiâ pana atunci din câce de v’ati aflâ redactori bogaţi, rentieri, mari proprietari, mai multu sâu mai pucinu se interesâza de cele ce
r
Carpati, „-nu erâ bune.* Acei barbati buni ne fă­ cari se lucre, âcca asia, par plaisir, se le trâca de se petrecu in acelu stătu, suntu indreptate asupr’a
cură si n 6ue onârea de a ne cere opiniunea. Prim’a uritu, sâu nisce 6meni, cari se traiâsca mai multu aceloru corporatiuni suverane. Si fiindu-ca noi inca
nâstra întrebare fii: Voiţi unu diariu independente numai din aeru, se amble trentierosi, se nu aiba suntemu asiâ de fericiţi, incatu vrendu nevrendu
din tâte punctele de vedere? trebuintia nici de cea mai modesta biblioteca, câ trebue se ducemu socotâla despre cele ce se votâza
— Se prâ intielege, ca nu voimu diariu in se-si sugă tâta scienti’a din degete, si se nu âsa in Budapest’a de catra părinţii patriei unguresci,
solda. nîci-odata din spelunc’a loru câ odeniâra cumplitulu asiâ trebue se ne implinimu si acâsta pucinu plă­
— Fârte bine. Atunci câ se aveţi unu diariu Marat; dâra atunci pe cine si cumu au se ve repre- cută detorintia. — Repetimu deci ce amu notificatu
independente — se intielege, intre terminii legei sente diaristii dv. in lumea mare? Redactorii dia- si in nr. precedentu, ca in camer’a maghiara s’a
de pressa — se-mi ^puneţi mai antaiu, de cate-ori rialoru politice se arunca intre valuri, esu intre inceputu si se continua desbaterea speciale a buge-