Page 26 - 1875-11

tului. Precum in cei duoi ani trecuti, asiâ ai a- pentru viitorulu armatei.* Ministrulu culteloru si in contra politicei lui Andrâssy, prin urmare va­
nulu acest’a s’au preliminatu in bugetu 4,650,000 alu instr. publice convbca S. sinodu alu s. beserice lurile diplomatice inca nu totu s’au asiediatu in acbsta
fl. câ spese din partea Ungariei pentru curtea re­ ort. rom. pe diu’a de 15 Novembre. Corpurile le- causa.
găsea. Opositiunea a presentatu la acbsta rubrica giuitbrie anca se intrunescu in sessiunea ordinaria — Dbr’ se pbte, câ vecinii se descurce lucrulu,
unu votu separatu, prin care se propune, câ Dom- in 15 Novembre si Maria Sa Domnulu va deschide Tocma se scrie, ca Cristici câ solu anumitu din
nitoriulu se fia rogatu a mai moderâ pucinu list’a in persbna de pe tronu sessiunea. — partea Serbiei a sositu in Cettinje, capitalea Mun-
sa civila, debrace aceşti bani, pre cari i platesce Totu „Monitorulu* aduce disolverea consiliului tenegrului, cu scopu de a pertractâ si inchiâ una
Ungari’a pentru curtea r e g b s c a se manca de re­ judeciului Tecuciu si convocarea colegieloru la ale­ alliantia offensiva si defensiva serbo-montenegrina,
gula in curtea i m p e r a t b s a din Yien’a, apoi afara gerea de nuoi delegaţi. Se mai disolvu si alte spre care scopu a si dusu cu sene instrumentulu
de acbst’a statulu maghiaru se afla de presente in- consilia de comune rurali din diverse cause. — legatuintii gata, compusu din mai multe article si
tr’o situatiune financiale fbrte trista, deci Domnito- Direcţiunea generala a telegrafeloru si poste- unele adause secrete: catu subsidiu se db Serbi’a la
riulu se nu primbsca mai multu, decatu pbte se loru face cunoscutu, ca in Sinai’a va fi si preste Montenegru pe luna sub durat’a resbelului, cata ar­
supbrte poporulu. Astadi candu fia-care maghiaru brna deschisu unu officiu telegraficu si de posta mata se pună fia-care si candu se incbpa lupt’a;
aduce sacrificie pre altariulu patriei, regele care ea ni «GGimtoee ba tj'eddDR ui-oa ilfov br’ in fine impartirea territoriului occupatu se se
este primulu maghiaru, inca nu va crutiâ nice unu — Privitoriu la tienut’a României facia cu faca asia, câ Serbi’a se capete Bosni’a, br’ Montene-
sacrificiu. — La aceste motive aduse in favbrea vo­ poterile europene, .apoi gubernulu de acumu pbrta grulu Hertiegovin’a./ Dbca diplomati’a nu se va
tului separatu respunse d-lu Tisza cu unu feliu de ! politic’a tradiţionale, a tierii, inclinandu in partea potb altmentre invof, in fine voru castigâ statele
indignatiune. Dsa dişe, ca dbca ar’ intrebâ cineva aceea, unde interesele naţionali afla protectiune mai aceste,.ca-ce insurgenţii insciintiara pe poteri, ca
naţiunea intrbga in privinti’a listei civile, ea ar’ eficace. Dela Franci’a află sprijinu prin declara­ fora suverani creştini cu stătu deosebitu nu voru
respunde: Crutiati in t 6te, nu daţi deputatiloru diete» rea, ca gubernulu francescu ei recunbsce titlulu de a depune arm’a insurectiunii, care la primavbra
daţi functionariloru salarie mai mici, inse acbsta Romania si e gata a inchiâ cu ea conventiune de p6te escresce intr’o lupta inversiunata a causei ori­
una, list’a civila lassati-o neatinsa. — In urm’a comerciu câ si cea cu Austri’a; totu acbsta aprobare entali, la care tientescu si ochii vulturului nordicu.
acestei enunciatiuni a ministrului s’a primitu list’a o â intempinatu si la Rom’a si Londonu, si la po­ R u s s i ’a s’a presentatu odata cu art. officiosu
terile alliate in caus’a Turciei; numai Turci’a ei in faci’a Europii, câ simpathica catra slavii conna-
o rSS__ 088X1 else ieiim i
Pentru d-lu Tisza câ ministru presiedinte sunt denbga numele de „Romania* si sustiene pe cela tionalii ei, si ea neci ca va reterâ dela midiulocirea
preliminate 20 de mii, si totu pentru d-sa câ mi­ de „Principatele unite*. Decandu poterile nordice efecteloru ce le prov 6ca simpathi’a de sânge. Dbr’
nistru de interne alte 12 mii. Deputaţulu Irânyi au luatu asupra pacificarea insurectiunii din Herr in accordu cu Germani'a mai p 6te aduce in strim-
a propusu deci, câ sum’a de 32 mii, ce are se ca­ tiegovin’a, Romani’a se gerbza cu multa gingasia, tbria mare si pe Austro-Ungari’a, unde slavii inca
pete d-lu Tisza, se se reducă le 20 mii, debrace cautandu de interessele ei, unde ar’ află: la tempu astbpta desfasiurarea simpathieloru ruse, câ si ger­
este chiaru insulta, câ la prandiurile, ce ministrulu sprijinulu mai securu si mai potrivitu interesseloru manii cele ale unirei sale germanice. — Ybdia apoi
presiedinte le da in on 6rea membriloru camerei, şe sale naţionali, ponendu-se si pe pitioru de ale aperâ, celelalte popbra de dictaminele sortii loru si de
se bb vinu spumegatoriu de Champagne in pocale candu va. cere vitalitatea ei. — simpathiele de sânge ale celeilalte Europe. —
de cristalu, pre candu bietului poporu contribuitoriu La monumentulu lui Ion E l i a d e — „pă­ In H i s p a n i ’ a Don Carlos tramise regelui
ei pica lacrimele in can’a cu apa, candu vrb a-si rintele literaturei romane*. nu.mitu, se mai făcu co­ Alfonsu una scrisâre, in care lu imbia cu armistare,
ştemperâ foculu dela anima. — Cu tbte aceste inse lecte. Monumentulu,. statu’a lui I. E l i a d e s’a in casu ce ar’ fi silitu a portâ resbelu cu Americ’a
salariele d-lui Tisza s'au votatu întregi intregutie. formatu in gyps in .Rom’a si acum se va face in pentru insul’a Cuba. Diariale din Madridu punu
Asemenea s’a votatu si. fondulu de dispositiune in marmora de Garrara si .ornamentele de bronza. mare sperantia la revenirea pacei din acestu inci-
suma de 200,000 fi. Contra acestui fondu a vor- I n H e r t i e g o v i n ’a mai cresce furi’a bellica. dentu ridiculu; br’ regele demandâ gener. Quesada,
.ifţOI . " 11 . :H) :■
L
7
bitu si.depjutatulu romanu George P o p a dicundu Turcii,, vediendu, ca sosirea ernei e mare calamitate câ se respingă orce insinuatiune a lui Don Ccrlos,
intre altele, ca dbca dlu primu ministru vrb se fo- pentru densii de una, br’ de alta parte vedienduse afara de neconditionat’a supunere. Don Carlos mai
losbsca. fondulu de dispositiune. si contra agitatori- blamaţi prin batali’a dela Muratoyiti’a, in care ca- cadih si de pe calu si se afla acum trantitu la patu.
loru si dusmaniloru statului, atunci se faca bine se diura mulţi de spad’a insurgentiloru, voru a se a-
pună odata man’a baremi numai pre unulu dintre runcâ acumu cu reculegerea intregei poteri si cu
Baseric’a romanesca in lupt’a cu reformatiunea.
acei duşmani ai statului, pentru câ lumea se vbda, tbte ajutbriale possibili din Bosni’a si Hertiegovin’a
(Fragilientu historicu cititu in sied. societatei acad. romane din
ca nu suntu numai vorbe g61e si fleacuri cate se asupra insurgentiloru, cari incungiura.Garansco. In­ 12/24 Sept. a. c.)
vorbescu.'• u . i _ s MD V,» L surgenţii avisati de venirea pasiei din Bosni’a, -si I. C o n s i d e r a t i u n i g e n e r a l i .
Cu privire la organisarea fundului regiu se concentra poterile sub conducătorii Lazaru Socica si Histori’a politica si naţionale a celoru mai
mai comunica, ca proiectulu de lege in asta pri- Peko Pavlovic, cari cu 6500 fetiori bine armaţi multe popora, antice si moderne, nu se pbte scrie
vintia ar fi dejâ gat’a. După acestu nou proiectu astbpta se respingă pe. turci din respoteri. — sbu incai nu pbte fi intielbsa fora ajutoriulu hi-
.fundulu regiu n’ar avb se suferia transformatiuni In c a u s ’ a p a c i f i c ă r i i O r i e n t e l u i di- storiei eclesiasticş. In caşuri nenumerate nici ca
este cineva in stare de ale separa; ele sunt tiesute
asiâ de mari, precum se credea. Mai înainte de plomati’a europbna inca n’a pusu la cale mesurele
intr’una, precumu este in pansa urdibl’a cu bate-
t6te legile municipali, aduse de camer’a Ungariei, pentru garanti’a reformeloru apromise de şultanulu
jfcun’aTşo'iq ni imiifo iiai/q Aie ieiiiom oleiiidmie
se voru estinde- si asupr’a fundului regescu, inse pentru creştinii din Turci’a.
Lupt’a de una miie de ani a basericei celei
universitatea naţiunii sasesci va remanb si pre ye- Unu proiectu de iniţiativa alu c. Andrâs.sy, se mari greco-resaritene cu baseric’a cea mare latino-
nitoriu, dbr’ nu cu poterea si cerculu de activitate dice, ca e facutu si culminbza in redicarea de co- apusbna este multu pucinu, bene reu, cunoscuta
de pana acum, ci numai câ corpu adminiştrativu missiuni de pace, internaţionali, cu activitate intro- aceloru classi de omeni, care au gustatu cate ceva
alu averei naţiunii sasesci, constatatoriu din 20 ducatbria si apoi permanenta. Aceste comissiuni au din histori’a eclesiastica, bra cei cari nu voru fi
âuditu nici de numele aceleia, cunoscu numai ur’a
membri in frunte cu corniţele municipiului Şibiiu, se finbsca missiunea consuliloru, ponendu-se in co-
seCularia dintre următorii aceloru doue baserice,
bra nu in frunte cu corniţele naţiunii sasesci. Inse municatiune dirbpta cu capii insurgentiloru; apoi
pentru-ca o au si ei heredita dela parentii loru,
idreptu recompensa pentru aceste schimbări, fundulu se se asiedib in orasie mai mari provinciali turcesci transplantata prin lung’a serie a generatiuniloru si
regiu va fi crutiatu de imbucatatirea, ce se proiec- cu locuitori mestecaţi, unde se stâ bune, pentru prin gbnele reciproce la care s’au supusu un’a pe
tasse mai înainte. Districtulu. Brasiovului va re­ garantiele apromisse insurgentiloru. Totu aceste alfa in diverse tieri si tempuri, după care au in-
manb neâlteratu, bra din scaunulu Seghisibrei si comissiuni voru veghiâ cu strictetia si pentru ecser cercatu indesiertu inpaciuire sincera si durabile
pana chiaru in anulu acesta, candu representantii
alu Rupe! se va formă nnu-municipiu nou cu re- cutarea reformeloru apromisse de şultanulu. Atata
loru si ai secteloru acatholice se adunara de nou
siedinţi’a in Seghisibra, — Yiitoriulu. ni va aretâ, se scrie, ca s’a pornitu pană acumu; se crede inse,
la Bononi’a, spre a mai incerca inca odata cointie-
ce se va alege si din acestu nou proiectu; debrece ca si diplomati’a se afla in parte in pusetiune de legere si reconcilia^%q 9 j gTea o l i i e , -
Q:)Z
8
atate proiecte s’au facutu si desfacutu pana acum neîncredere intre sene pentru paşii, ce ar’ fi de Ţotu asia lumei europene îi sunt cunoscute
cu privire la organisarea fundului regiu, incatu nu facutu in acbsta causa gingasia. -r‘' luptele gigantice de exterminare dintre baseric’a
mai scimu se mai credemu ori nu in serioşitatea „Allg. Zeitung* inse reportbza acumu, ca latina-catholica cu asia numit’a reformatiune, cu
aceBtei Gestiuni. principialmente s’a statoritu intre poteri: ca. numai sectatorii doctrineloru lui Martinu Lutheru, Ioanu
Calvinu, Zwingli, Melanchton si alţii. Dissensiunile
cu aplacidarea loru si cu învoirea Porţii otomane
•loru dogmatice, hierarchice si rituali au avutu de
se se. faca vreo eventuale intreventiune armata in
resultatu beluri de cele mai crunte, devastatiuni de
Din R o m a n i ’ a ne aduce „Monitoriulu Of‘* territoriulu insurectiunii. staturi si provincii, ruin’a prosperitatiei loru, ex­
unu ordinu .de di catra armata alu Dotimitoriului Diurnalulu panslavistu „Golos* considera starea terminarea charitatiei christiane din milibne de
cu datu 4 Novembre a. c., in care Maria Sa lauda politica de paciuita si e aplecatu a luâ, ca ar’ fi suflete, altu-mentrea innocente, si inradecinarea de
tienut’a si bunăstarea, in care s’au aflatu armat’a cu scopu si acelu passu, candu Angli’a ar’ occupâ ura secularia nedumerita, adesea intre filii si fiicele
aceleiaşi naţiuni. Resturile aceloru gbne religibse
permanenta si cea territoriale cu ocasiunea concen­ Egiptulu, la casu de intreventiune armata in Tur­
le mai vedemu cu ochii noştri pana in momentele
trării armatei la ecsercitiele pe divisiuni si multiu- ci’a. Angli’a inse ambla tare a desbinâ cumva, pe de facia, in Irlandi’a si in Germani’a moderna.
mesce siefiloru si oficiriloru armatei pentru staru- Austri’a din allianti’a tripla, si „Daily Telegr.* dice, Intr’aceea astadi se dice, ca lupt’a inversiunata
intiele puse la inlesnirea mobilisarei trupeloru ro­ ca c. Beust, inter nunţiul u austriacu la curtea an- ar’ decurge intre stătu si baserica; dbca inse vei
mane «cari au datu resultate fbrte multiamitbrie glica, lucra in direcţiunea acbsta,' din oppositiune cerceta mai de aprbpe natur’a luptei, vei afla ca