Page 27 - 1875-11

motivele sale principali sunt si astadi, de si nu : religiune a loru naţionale, de unde legea calvindsca Intru adeveru, adeca Baseric’a greco-resaritdna a
totudeauna curatu religi 6se, in totu casulu inse i se si dice pana astadi in Transilvani’a lege ungu- poporului romanescu locuitoriu in Daci’a superiore,
hyerarchice. rdsca, precumu cea lutherana se dice lege sasdsca. câ parte integrante a basericei autecephale roma-
Reformatiunea lui Luteru si Calvinu cu socii Ca-ci adeca, acelea doue elemente naţionali, maghiari nesci, după care archiepiscopulu din Munteni’a are
loru se p 6te numi cu mai multu dreptu una din si sasi, differitârie cu totulu in limba, in ternpe- dreptu la titlulu de mitropolitu alu Ungrovlachiei
cele mai mari revolutiuni ale omenimei europene. ramentu, in datine si in cele mai multe institutiuni si de exarchu alu plaiuriloru, dra mitropolitulu
Reformatorii voru fi volitu la inceputulu activitatiei ale loru, sub pretestu de divergentia in dogme, Sucevei totu-odata de exarchu alu plaiuriloru.
loru numai se reforme mai virtosu pe terrenulu afiara cu cale a se separa unulu de altulu si pe (Y a u r m â.)
morale alu basericei, carele fusese iu adeveru cor- terrenulu religiosu, pentru*câ se se evite ori-ce con-
ruptu si putredu pana in simbure ai meduva, sâu tactu dintre ele, cu atatu mai virtosu, ca prin re-
cum s’a disu in conciliurile apusene tienute in secol, formatiune scotiendu-se limb’a latina cu totulu din . • 8abe$in, 20 Novembre 1875.
alu 15-lea, reformatio in căpiţe et membris. Din oficiulu divinu, fia-care naţionalitate isi substitui ( A d u n a r e a s c a u n u l u i s i a o r a s i u l u i . )
momentulu inse in care densii au miscatu si dela- limb’a sa materna in ritu si in tdte afacerile ba-
turatu una singura pâtra din edificiulu milenariu sericesci. Despărţirea loru se intemplâ in a. 1564. Cea d’antaiu s’a tienutu aici in 2 Nov. sub
alu dogmeloru si alu hyerarchiei catholice, celelalte Sasii remasera cu totii pe langa asia numit’a con- presidiulu ordinariu si d’abid s’a inceputu pre la
trebuea se urmedie, mai curendu sdu mai tardiu, fessiune augustana a lutheraniloru, dra partea cea 11 in locu la 9 dre a. m., pentru-ca căuşele aces­
t6te una după alt’a, pana ce totulu era se se pre­ mai mare a maghiariloru adoptă confessiunea lui tei indolentie suntu aprdpe nenumerata. Obiectele
facă in ruine, din care apoi ar fi avutu a se inaltia Calvinu, cunoscuta sub nume de Helvetiana. De desbatute au fostu numerdse; voiu amentf numai
unu altu edificiu nou, numitu alu reformatiunei. De baseric’a rom. catholica se mai tienea inca numai cele de interessu mai publicu.
aici se p 6te judeca si natur’a cea furiâsa a lupte- cateva familii aristocratice si una parte a secuiloru Cererea medicului practicante de aioiDr. Mauksch
loru incepute in secolulu alu 16 lea si continuate locuitori in vecinătatea Moldovei. ,. s’a returnatu la asoeptare, pentru ca, pre cum dlu
pe atatea generatiuni inainte.^j.jf^jjg gft endeti Sectatorii celoru doue confessiuni separate de Deacu protop. prea bine a observatu, nu este neci
Hostilitatile intre baseric’a latina si intre catra baseric’a latina fora difficultati prea mari^ locu vacante pentr’unu alu patrulea medicu scaunale
sectele reformate cunoscute sub nume de luterana, sub domni’a băiatului rege Ioanu Sigismundu Za- salarisatu si nu cundsce neci limb’a, neci firea, neci
calviniana, âra in Angli’a sub nume de episcopale, polya lasaudu positiunea defensiva, trecură curendu proprietăţile celoru 15,000 romani ai scaunului, si
presbyteriana si altele mai multe, incepute in an. in ofensiva, si in diet’a tienuta la Clusiu in anu astfelu suplicantele nu numai ar’ fi medicu specialu
1520, in secolulu nostru numai catu luara forma 1556 desfientiandu vechi’a episcopia rom. catholica pentru anumiţi pucini 6meni, ddra neci n’ar’ potd
mai humana, ddra nici decum n’au incetatu, Ne numita a Transilvaniei, cu resiedenti’a in Alb’a- corespunde deplinu obligaţiunii sale câ medicu scau­
punemu inse întrebarea, ddca acelea lupte religiâse Iuli’a, secularisara tdte averile basericesci ale epis­ nale. Are tempu, si pdte suplenl ce-i lipsesce,
secularie din occidentele Europei, voru fi atensu si copiei, capituleloru si monasterieloru, din care mai ddca nu vrd se fia intrecutu de alţii.
interesatu catu de pucinu pe baseric’a cea mare a apoi cele mai multe se impartira intre familiele A urmatu alegerea deputatiloru la universita­
Resaritului. Acdsta întrebare este cu atatu mai aristocratice din tidra. Acdsta fă demintirea fla­ tea fundului regiu in Sibiiu. Inse înainte d’acdst’a
virtosu la loculu seu, ca cele mai multe dogme ale granta a principiului coprinsu in doue cuvente: Wolff direct, gimnas. a aflatu de bine asta-data a
ambeloru baserice mari sunt aceleaşi; fundamentele Libertatea conscientiei, adoptatu de protestanţi, propune pace si buna intielegere intre romani si
hyerarchiei, adeca diaconi’a, preoti’a si episcopi’a, aparatu in dietele dela Yormatia (1527), Spira sasi, rogundu si implorandu concessiuni pentru mi­
identice; prin urmare candu reformatiunea apusbna (1529), Augusta (1529) si scaldatu in vali de sânge noritatea sasdsca. proiectandu adeca alegerea unui
sterse cinci din cele siepte sacramente, candu ea o.njgnej$cjuj . y ao'wiifla nîid'soY s romanu si a unui sasu din partea scaunului.
fl [9 JJ3
abrogă, ori*ce hyerarchia, candu aruncă din baserice De altumentrea casulu acesta de infidelitate La aceste cuvinte fromdse si dorintie imbucu-
si dete flacariloru altariele si ic 6nele, candu declara catra principiulu propriu alu reformatiloru nu a ratdrie unii membri romani au datu nimerite res-
de fabule si minciuni totu ce este crediutu si ve- fostu celu de antaiu. înainte de aceea cu cativa punsuri. Romanii n’au cautatu cdrt’a si dela celu
neratu la greci si latini sub nume de traditiuni ani calvinianii au luatu la gdna selbateca pe asia d’antaiu pasu au doveditu, ceea ce sasii n’au vrutu
sacre, in fine candu ajunseră câ se nege si divini­ numiţii sociniani sdu unitariani, carii pe langa ce se observe si se doveddsca de sute de ani, ca ei
tatea pers 6nei a dou’a din s. Trinitate, dr pe a ndga divinitatea lui Is. Chr., câ si in anticitate vrdu se traidsca cu fraţii sasi, de si aceştia aici
trei’a se o declare de unu productu alu imaginatiu- sectatorii lui Ariu, apoi respingu si totu restulu suntu in neînsemnata minoritate, conformu dreptă­
nei, atunci ti-s’ar parea ca a fostu inpossibile câ' doctrineloru christiane positive, cate nu se potu ţii si egalei îndreptăţiri. Inse sasii t 6te le-au res-
2
revolutiuni religi 6se de natur’a acestora se nu explica de raţiunea omendsca. ) pinsu, tdte le-au lapedatu, impunendu-si cu voi’a
strabata si pana in acelea regiuni ale lumei, in care Intre acestea hyerarchi’a r. catholica cu Pap’a loru rolulu cenusiotcei. Atatu in diuaristica catu si
este adorata crucea bizantina. — In ce proportiuni Romei in frunte, ajutata de cativa monarchi euro­ in publicitate, la orce actu au ingramaditu hula si
voru fi petrunsu doctrinele reformatiunei lutherane peni, cum si de noulu institutu monasticu cunos- injurie asupra ndstra. Ou unu cuventu sasii, des-
si calviniâne la alte popbra de religiunea orthodoxa cutu sub nume da Societatea Iul Isusu, porni lupta considerandu fara socotdla si fara cumpetu pusetiu-
resaritdna, nu pdte fi subjectulu cercetariloru mele pe vidtia pe m 6rte in contra reformatiunei, si anume nea si viitoriulu loru aici, au palmuitu pe aceia ce
de astadi, ci' acestea se vor.u margini numai la pe territoriulu Germaniei se incinsera belluri reli- le intindea drdpt’a fratidsca, au ranitu anim’a, carea
acea parte a poporului romanescu, care locuesce de gionarie atatu de crunte si selbatece, precumu nu sentiea pentru ei.
• mai mulţi se.coli amestecatu cu alte popdra de limbi se vediusera nici chiaru in Oriente, in epoc'a sectei Ou tdte aceste romanii totuşi voru dorf si voru
si de institutiuni. diverse, pe unu territoriu câ de Donatistiloru. „Allegeti-ve intre doctrinele nâstre primf pacea si fratietatea, inse de sine se precepe,
:
2500 mii. □., in Câre luptele religidse avusera si intre m6rte,“ era parol’a beligerantiloru. numai după ce voru vidă, ca fraţii loru din alte
influintia adesea fatale asupra vietiei. naţionale, Cas’a Habsburg, totu deauna catholica per scaune suprematisate de sasi voru fi asemene îm­
asupra culturei, a starei politice si sociale a natiu- eminentiam, străbată in aceleaşi tempuri de repetite- biaţi si tractati. Altmintrea nu se pdte. Altmin-
nei n 6stre. Doctrinele lui Martinu Luther le-au ori cu armele sale. in Transilvani’a, dra pe urm’a trea ar’ fi bunătate neprudenta, nebuna.
adusu si propagatu in. Daci’a superiore, indata la loru se introduseră si iesuitii. Atunci cele doue Si speru, ca acdsta dorintia, după unele semne
duoi ani după prim’a loru publicare, acei comercianţi secte ale reformatiloru din Transilvanii, care apu­ din Brasiovu si Oresthia, cu tempu va trebui se se
si studenţi de naţionalitate sasdăca, carii in evulu caseră a se acapara de t 6te afacerile tierei, con­ realisedie, ca-ci neci candu câ acum’a nu suntu intere­
mediii câ si in dilele ndstre, caletoria pe fiacare duse de interessele loru bene intielese, in diet’a
anu in diversele tieri ale Germaniei, si asia intre- din an. 1571 tienuta la Murasieni*) proclamară sele ndstre multe asia comune si unele indentice
facia de nesatiosulu inimicu si sterpitoriu alu na­
tienea comunicatiunea naţionale si religidsa cu patri’a libertatea conscientiei pentru patru confessiuni reli-
ţiunii, alu limbei ndstre.
lofu matre. Rapediunea cu care doctrinele reforma- gi6se, adeca calvinian’a (helvetica), lutheran’a (au­
La votisare s’au alesu dd. Iacobu B o l o g ’ a cu
toriloru germani si helvetiani au strabatutu la sasii gustana), r. catholica si pe cea sociniana, sub
si pucinu după aceea la maghiarii din Transilvani’a numire de Religiones receptae. Acdsta lege inse 16 si Dr. P e c u r a r i u cu 14 voturi. Meritatulu
este cu atatu mai memorabile, cu catu resistenti’a s’a observatu facia cu catholicii, numai pre catu d. protopopu I. Y. R u s u a capetatu 12 voturi.
clerului apusenu si a regiloru Ungariei in contra tempu se simtiâ pressiunea armeloru imperiali; din Cei doue deci' santu representantii scaunului
innoiriloru religi 6se era mai inversiunata. înnoi­ dio’a in care acelea era scdse afara de poterea nostru. Ii felicitamu si dorimu, câ după cea mai
torii era persecutaţi si pedepsiţi in modurile cele evenimenteloru si anume de armele turcesci, sdu buna a loru sciintia si consciintia, impreuna cu ai
mai barbare, cu confiscări de avere, cu furci si cu prin revolutiuni, religiunea catholica era luata drasi orasiului nostru si cu ceilalţi deputaţi romani, se
1
roguri de focu. ) Dâra in Transilvani’a nu se aflâ la gdna, ceea ce apoi carholicismulu din Ungari’a mdrga mana in mana, ca-ci toti suntu de unu cre-
mai nimeni care se execute sententiele regiloru. platea reformatiloru din acea tidra scuturatu si in- deu politicu. Se veghiedie asupr’a intereseloru
Primulu exemplu alu ruperei totale de catra base­ desatu, si’i inpingea totu mai multu sub protectiu- ndstre; si de locu se nu uite, ca la averea comuna
ric’a r. catholica apusdna ilu dete cetatea Sibiiulu, nea regatului Transilvaniei. Scurtu, lupt’a intre au si seracele ndstre scdle una considerabila parte,
ai cărei locuitori sasi conduşi de corniţele loru catholici si protestanţi era neadormita, ea se aflâ ca-ci preste ddue dile se va deschide universitatea
Marcu Pemflinger, in a. 1529 adoptara t 6te doc­ in permanentia. tJ 0 si apoi nu mai sciu, candu de alt a: data.
j.
go
trinele reformatiunei, dra pe preoţii si călugării Ddra dre in aceleaşi tempuri nu se mai aflâ După mai multe framentari, încercări si ama-
catholici ii sc 6sera din midiuloculu loru. Pana in in Transilvani’a si in Ungari’a inca si vreuna alta nari sidinti’a comunităţii ndstre s’a tienutu in 13
1542 t 6ta sasimea se decise pentru doctrinele lu­ Baserica christiana, care se fia partecipatu la miş­ Novembre, la care au luatu fdrte pucini membri
therane, pe care Ioanu Honterus din Brasiovu, câ cările religidse din secululu alu 16-lea si alu 17-lea parte.
unulu care stetese in relatiuni amicabili cu Luther, si se merite câ histori’a se se ocupe de ea? Se aflâ După terminrea altoru lucrări curente s’a pur-
le propagă cu zelu si perseverantia admirabile, prin cesu la votisare si s’au alesu representanti ai ora­
fundare de typographia, mâra de charteia, sc61e si 2 ) Ca fundatori ai religiunei unitariane ratio- siului la universitate dd. Ioanu D e a c u , protop.
predicatori decişi a mori pentru nouele invetiaturi. nalistice se numescu, eruditulu barbatu Michailu romanu aici si I. Y. R u s u , protop. romanu in
Intre acestea progresse ale lutheranismului au Şervet din Spani’a, care scapatu de inquisitiunea Sibiiu.
petrunsu si doctrinele mai severe a le lui Ioanu Cal­ din patri’a sa, mori totuşi arsu pe rogu in Itali’a. La acdsta alegere, alu cărei successu este meri-
vinu. Atunci maghiarii le adoptara pe acestea, câ Doctrinele lui le propagara mai virtosu doi italiani, tulu inteligentiei romane compacte, trebue se ob-
Leliu Socinu dela Siena si dr. de med. Georgiu servu, ca cunoscutulu craiu alu furniceloru si craiu
x ) Art. de lege 54 alu dieiei dela Bud’a din Blandrata, carii scapara de rogu in tieri străine si in alte lucruri, prea cunoscutu aici câ omu de
a. 1523 decretase mâr te si confiscare de averi prin fuga. treburi, si asta data a inscenatu spre deplin’a sa
asupra toturoru lutheraniloru. *) Unguresce Maros-Vâsârhely. blamare si marcare, operaţiunile sale in contra in-