Page 28 - 1875-11
P. 28
teligentii intrege, amagindu ai fanatisandu in modu ministrului EâtvOg. — Intr’aceste dinsulu primiea In Bucerdea granosa
numai lui convenabile pre unii representanti tierani si îndrumări confidenţiali dela guverniu, si provo
creduli. cări, ca in ce direcţiune se lucre in diecesea sa cu bunu de datu in arenda.
Pana acum’a a scapatu de multe acestu omu ocasiunea alegeriloru deputatiloru dietali (camera);
fara conscientia, acdsta fiintia in chipu de omu, a după ce inse Santiea S’a, câ bunu teologu, dâr’ Din partea fondului de institutiune gr. cath.
scapatu si de d 6ue acusatiuui pentru misielii in slabu politicu, n’a potutu se reâsa in diecesa după asia numitu alu PP-loru Basiliti din Blasiu, bunulu
cause de alegeri dietali, inse nu aciu pana candu poft’a regimului neci facia cu congressulu catholicu, din Bucerdea granâsa propriu acestui fondu se va
va mai scapă inca. Dâra candu va fi sositu ulti- neci cu alegerile de deputaţi (mai alesu in Satu- dâ in arenda pre calea licitatiunei publice, pre
mulu momentu, atunci va fi unu infricosiatu „Krach* mare), a inceputu a-si perde nimbulu, si guvernulu tempulu dela l-a Ia nu ar iu 1876 incependu, pre
si moralu si materialu. „Quisque faber suae for- alu ignorâ. 6 ani decursivi, adeca pana in Decembre 31
tunae est.* Desconsiderarea sentita din partea regimului
In fine fia amintitu, ca dela representantii in cele din urma a consternatu pe episcopu, si a- 1881.
scaunului si ai orasiului se astâpta cu totu drep- câsta i-a devenitu cu atatu mai amara, ca-ce fh Licitatiunea se va tienâ in Decembre 5
tulu mai multu zelu, mai multa energia si mai silitu a esperia si neincrederea diecesei sale, si se st* n. a* C* la 11 6re a. m. in cancelari’a sub
multa promptetia, de catu pe catu au doveditu pana p6te dice, ca aceste, si unele impregiurari familiari, scrisului Jurium-inspectoratu aici in curtea metro
acuma, pentru-ca tflte afacerile loru nu suntu jo- i-au adusu mârtea curenda, ca-ce in 6r’a de agoni- politana. —
carie. Este cam curiosu dâca presiedintii cu vre-o sare inca vorbiea totu de guverniu. Doritorii de a licită au se fia provediuti cu
doi, trei inşi trebue se aştepte- pana la saturare, Vedienduse din tâte părţile parasitu, in una
pana se aduna membrii de lipsa la aducerea con- din dilele amare, se planşe, ca in ce dilema a ca- unu vadiu de 550 fi. v. a. UOfl moflibe nfls nnu
cluseloru. Speru, ca la prossim’a constituire a res- diutu: „Romanii me considera de maghiaru, guver- Oferte referitâre inca se voru primi, dâr’ in
pectiveloru representantie treab’a se va cerne prin niulu de dacoromanu*; totu atunci enarâ confiden- diu’a licitatiunei si numai pana la 11 âre a. m., cari
ciurulu celu desutiu. tialu, ca ministrulu Eâtvbs trecundu odata prin trebue se fia subscrise înaintea aloru doi martori
Asemene este f 6rte de doritu, câ comitetulu Oradea mare, ei facil visita, si după ce lu măguli sciutori de scrisâre cu man’a propria, se cuprenda
representantiei scaunale se nu ne mai surprindia cu cu sentiemintele maghiare patriotice, si cu numele dechiaratiunea oferitoriului, ca conditiunile de lici-
lucruri, cu cari ne a surprinsu pana acum’a, ca-ci celu puru maghiaru, ei puse întrebarea: „asia e tatiune le-a vediutu, le cunâsce si le primesce, —•
si tempulu si banii suntu astadi pretiosi. Maria Ta! ca ar’ fi lucru de doritu si frumosu, câ
Bucurescii se apartiena de Budapest’a? („figy-e se fia provediute cu vadiulu de 550 fi. v. a. in
Mai adaugu, ca deputaţii romani la universi
tate suntu din orasiulu si scaunulu Sabesiu cei în mâltâsăgos ur! milly szâp âs ohajtandâ lenne, hogy bani gat’a, si se fia sigilate; — ci promisiunile
şiraţi, din scaunulu Mercurei, dd. Elia M ă c e l a r i u Bukurest Budapesthez tartozzâk?*) la ce eppulu i verbali pentru casu de promisiune asemenea voru
si I. H a n i a , protop., din scaunulu Oresthiei dd. respunse: „ba se lasamu pe Bucuresceni in Roma- avă preferentia. —
Dr. R a c u c i u adv. si P o p u Samuilu, concip. de ni’a, si noi se traimu aici in pace.* La ast’a de Conditiunile de lioitatiune dela 25 a 1. c. in
, adv. in orasiulu Oresthiei; sasii si romanii au alesu chiaratiune neaşteptata ministrulu fara câ se fia mai cependu se voru potâ vedâ in cancelari’a subscrisu
in armonia pre D. CI. V I a d u , secret, magistrat, vorbitu vreunu cuventu, se redicâ repentinu de pe lui Jurium-inspectoratu pana la licitatiune ori si
si pre unu sasu. Asia dâra 9 romani pentru 250 scaunu, -si luă pelari’a si se departâ.
mii romani, neci unu unguru, si toti ceilalţi suntu —. V 7- — Bar. Eâtvâs a fostu sufletulu si candu. —
sasi pentru vre-o 150,000 sasi din fundulu regiu. anim’a natiunei si a ministeriului ungurescu: cu B l a s i u 11 Novembre 1875. 2—3
Acum'a vomu vedâ, ce voru pune la cale. gur’a lui a vorbitu naţiunea si guverniulu ma Jurium-inspectoratulu Dominialoru
eluivn' C o r e s p . ghiaru. _ archidiecesane.
Asta bine se si-o însemne atatu cont. Bethlen,
eatu si „Ourieriulu Bucuresciloru. Q
O r a d e a in Novembre 1875. Pretiurile piacei
Foile unguresci centrali de Budapest’a, dechia- in 26 Novembre 1875.
ratiunile amicabili ale „Curieriului Bucuresciloru* Nontati diverse.
facia cu statulu si naţiunea maghiara, au fostu a- Pretiulu
pucatu a le aretâ lumei câ venite din seninu, si — Dela nou’a universitate Franciscu Josefiana Mesura Specia fructeloru fl. cr.
nu câ resunetu la articlulu cont. Bethlen, de unde din Cernăuţi se scrie, ca s’au formatu academicii
se si frementau a le stigmatisâ câ o reint 6rcere a si in corpuri singuratece naţionali. Rutenii (sub fla D fll j fruntea . 3 46
romaniloru la o politica ratiunale si sanetâsa, das- mura veneta-albu-rosia) făcu societatea „Lajus*.’ Granu > midiulociu 3 20
calindu pe romanii din Ungari’a, se asculte de fra Associarea „Dacia* (negru-rosiu-auriu) consta totu 10 de diosu 2 94
ţii loru liberi si luandu de bunu auguru încetarea eu Mestecatu • • 2 70
O
2
fromdsa
n 1
„Orientului latinu*, ca-ce, vedi bine, apunendu unu din israeliti germani; reunirea romaniloru sub nu t© Secara | de midiulocu 2 20
organu, si agonisandu si celelalte,. nu va fi cine se mire „Alba roşa* (venetu-rosiu) inca face corpu cam frumosu 2 50
inspire resistentia romaniloru, ci danduse legaţi va deosebitu, si apoi „Austria* (negru-galbinu-negru). *3 Ordiulu | de midiulocu 2 28
O '
ce
inflori pacea si cointielegerea in patri’a maghiara, Polonii voru a fi conductorii preste toti. Ce va se • »—* Ovesulu | frumosu todi 50
a
cugetară, ca au imbetatu lumea cu apa, si deja dica „Dacia* cu israelitii, e curiosu “a ei întreba. 00 a de midiulocu 1 44
94
2
tâte suntu bune sub corân’a S. Stefanu. ca Porumbulu • ♦
- --j ■ ■ In facultatea juridica sunt inscrisi 144, (A Meiu • • 2 20
Facia cu espressiunile presaei maghiare cont. — Bancnote austriaco de fiorinii falsificate se CD Hrişcă • • — —
Bethlen se p 6te convinge, ca elu nu representa o* }-4 Mazerea . • * •' 4 —f
CD
piniunea natiunei maghiare, ci numai părerile sale aflara de politi’a din Bratislavia (Breslau) in Silesia a ai Linteâioq u • • 6 66
1
88
Faseolea .
• •
individuali; trecutulu politicu si .tienut’a de acuma prussâsca; vr’o 10 persâne se si arestara confiscan- Sementia de inu 7 34
a contelui Bethlen suntu cause, cari nu-lu laşa se du-li se bancnotele falsificate si tablitiele tipariului. Cartofi — 80
se apropia de secretele guvernului actuale maghiaru, Trebue se fimu cu atenţiune si la daunele ce potu Carne de vita .
18
carele firulu esitu de pe .fusulu anului 1868 lu proveni din falsificare. '' /. AV a „ de rimatoriu , 26
târce mai departe. .ailebn iedniil nl« iiauiJ „ de berbece — 10
t
Ori-ce voru dice unele guri dulci, si sirene A.s SeU de vita prospetu 20 —
diplomatice, „Romanulu* este' corectu in observa- g S y> » n topitu " 1
tiunile sale, ca-ci pe fusulu maghiaru se îndruga Biîiliografla^'p 0 «
mari planuri — de si c a n u r i . . . Din dechiaratiu-
neâ unui barbatu de stătu, adu eminente, ai de a A esitu de sub tipariu: Atali’a, tragedie
pricepe mai multu decatu din o miie de articlii de Racine, traductiune in versuri de G. S i o n . Despsîflria©
politici de fondu. Acâsta opera va fi imediatu urmata de Ho la bursa in 26 Novembre 1875 stă asia:
Faptele trecutului suntu oglind’a venitoriului; ra t i u, tragedie de C o r n e i 1 le. Pentru intem- Galbini imperatesci — — 1
nu cugetu se vatamu sâu se compromitu, sâu pe pinarea speseloru necesiarii la tipărirea acestoru 5 fl. 37 /* cr.?. a,
unulu sâu pe altulu, dâca voiu impartasf o scena opere, traducatorulu a deschisu liste de subscrip- Napoleoni — — — 9 P 10 p p
decursă intre doi individi, deja morţi. Augsburg — —■ — 105 _
tiuni, cari s’au incredintiatu la mai mulţi amici ai P p p
Repausatulu episcopu alu Oradei mari Papp literiloru si la librari’a Socec. Prin subscfiptiune Londonu — — — 113 n 35 p
Szilâgyi, atatu după num 8, catu si după manier'a n
conversatiunei sale cu neromanii, trecea pe dinain ambele opere se potu capetâ cu 3 lei; după im- Imprumutulu naţionala — 73 p 85 p n
tea unguriloru si respective a guvernului maghiaru, pressiune fia-care va costă 2 lei. Subscriptiunea Obligaţiile metalice vechi de 5% 69 r 56 p i
de unu bunu patriotu, cu sentiri adeveratu ma este deschisa pana la finele lui Noembre curentu. Obligaţiunile rurale ungare 80 n 75
ghiare, (ca-ci vedi bine, după conceptulu maghiaru, In acestu intervalu, colectantii suntu rogati a tra- p p
neci ca eşti patriotu bunu, dâca nu aentiesci ma- mite traducătorului resultatulu bine-voitorului loru rV n>... jrjjvfcj temesiane 80 p 50 p p
ghiaresce) de si denumitu de eppu sub sistemulu concursu. La finele iui Horatiu se va publică nu „ „ transilvane 79 p 60 p p
provisoriu, adeca sub guvernamentulu contelui M. „ „ croato-slav. 50
Pâllfy, renumele celu bunu de maghiaru si lu-a mele subscriptoriloru. 86 p p p
sustienutu pana Ia unu tempu si sub regimulu con Diariale bine-voitâria literaturei, suntu rogate Acţiunile bancei — — 928 p — p p
stituţionale, ad. inauguratulu ministeriu maghiaru, a reproduce acestu anunciu. „Pr.* p creditului — — 196 p 25 n #
mai alesu după ce a intratu in congressulu catho-
liciloru unguri si a castigatu încrederea deplina a
Bedactoru respundietoriu Editiunea: Cu tipariulu lui
I A C O B O M U R E S I A N U . IOANE GOTT si fiiu HENRICU.
