Page 3 - 1875-11
P. 3

la  Bucuresci,  acesta  amiciţia  trebue  pregătită  si     2.   Asupra  formatiunei  cuvinteloru  cu  prefise            O p r o v o c a r e   l a   d u e l u .
           consolidata  dincăce  de  Buceciu.  Pana  candu  domnii    său compositiuni, cum: a p-p u n e r e, d e s-p u n e re,    Despre  multe  dueluri  am  cetitu  si  auditu,  iuse
                                                                  n e - f i e n t i a ,   i n - f a m u ,  etc.
           unguri  voru  caută  fericirea  loru  in  nefericirea  po­                                                   unu  duelu  de  natur’a  acestuia,  despre  care  venimu
                                                                       Pentru  fia-care  prefisu,  si  totu-dăun’a  in  com-   a  luă  notitia  aici,  nu  s’a  mai  pomenitu.  Foile  de
           porului  romanu  de  sub  supremati’a  loru,  pana  atunci
                                                                  paratiune  cu  limb’a  latina  si  alte  surori,  se  va  sta­  Bucuresci  aducu  soirea,  ca  maiorulu  Crainicu,  fiindu
           nu  păte  fi  vorba  de  o  sincera  amiciţia  intre  aceste
                                                                  bili  prin  numerăse  exemple:  a)  la  ce  genu  de  cu­  ofensatu  in  onărea  sa  de  omu  si  soldatu  de  catra
           doue  naţiuni,  Că  se  ai  amici  in  tempi  de  novoia     vinte se pune; b) ce transformări phonetice suferu;  d-lu  generalu  Florescu,  actualu  ministru  de  reshelu,
           si  de  fortuna,  trebue  se-i  câştigi  in  tempuri  bune    c)   care  e  intielesulu  generalu;  d)  cari  suntu  în­  a  demissionatu  din  serviciulu  militariu  si  a  provo-
           si  liniscite.  Scimu  bine,  ca  domnii  din  Bucuresci    semnările  speciali  si  derivate  ce  mai  păte  luă;  e)    catu  pre  d-lu  ministru  a-i  da  reparatiunea  de  onăre
           nu  voru  refusâ  nici-odata  amiţjiti’a  naţiunii  unga-     care  e  in  fine  diferinti’a  de  intielesu  a  unui  pre­  pentru  ofensele  ce  i-a  adusu,  adeca  cu  alte  cuvinte,
                                                                  fisu,  intru  catu  pare  a  se  atinge  de  intielesulu  al­  a  provocatu  pre  ministru  la  duelu,  Cu  tăte  aceste
           resci,  inse  scimu  si  aceea,  ca  in  momentulu  candu
                                                                  tui prefisu.                                          duelulu  nu  s’a  intemplatu,  pentru  ca  ministrulu  n’a
           va  fi  vorb’a  de  inchiarea  unei  legaturi  pentru  tem­
                                                                       3.  Asupra  formaţiunii  cuvinteloru  prin  compo-   voitu  se  bage  in  sama  acăsta  provocatiune,  ci  a
           puri  bune  si  rele  intre  poporulu  maghiaru  si  ro­  sitiunea  a  d 6ue  cuvinte,  cari  esprime  fia-care  unu   arestatu  pre  maiorulu  curagiosu.  Cu  atat’a  inse  lu-
           manu,  atunci  prim’a  dintre  conditiunile  ce  le-ar     conceptu  bine  definita,  cum:   c o d u - a l b u ,   b a t ­  crulu  nu  s’a  finitu;  consecintiele  potu  fi  funeste  si
           pune  domnii  din  Bucuresci  ar  fi,  „se  usiurati  după    j o c u r a ,   b i n e - c u v e n t a r e ,   l u c ă - f e r u ,    casca-  pentru o parte si pentru alfa.
           dreptu  si  dreptate  sărtea  fratiloru  de  sub  stepani-    g u r a ,   p e r d e - v ă r a ,   etc.,  cautandu  a  se  stabili    Pentru  mai  buna  orientare  reproducemu  la  vale
           rea-  văstra.*  Si  acăst’a  nice  n’ar  trebui  s’o  mai     prin  comparatiunea  cu  latin’a  si  alte  limbi  surori,    dăue  acte  tienetărie  de  acăsta  affacere,  cari  totu-
                                                                  pana  la  ce  gradu  limb’a  năstra  e  susceptibila  de    odata  potu  servi  de  documentu  in  mau’a  celui  'ce
           spunemu,  deărece  domnii  unguri  o  sciu  păte  mai
                                                                 asemenea  compositiune  si  care  a  nume  suntu  legile    se  va  ocupă  de  cestiunea  dueluriloru  in  tempurile
           bine  că  noi,  inse  noi  n’avemu  se  facemu  politica     si typii acestoru formaţiuni.                   năstre.
           inalta,  ci  politica  sincera.  —  Deci,  fraţii  unguri
                                                                       II.  C o n d i t i u n i :                            D-lu  maioru  Crainicu  si-a  alesu  de  martori  pre
           ar  face  multu  mai  bine,  dăca  s’ar  folosi  de  poterea
                                                                       1.  Marimea  operatului  va  fi  aproximativu  intre    domnii  Pantazi  Chica  si  Leonida  Sterea,  pre  cari
           ce  o  au  in  mana,  că  se  ne  câştige  cu  trupu  si                                                     i-a  tramisu  la  ministru  cu  actulu  de  dimissionare
                                                                 15—20  căle  de  tipariu,  formatu  octavu  ordinariu
           sufletu  pentru  dinsii,  ăra  nu  se  ne  înstrăineze  totu     cu litere g a r m o n d u .                 si  cu  insarcinarea  de  a  cere  reparatiunea  onărei
           mai  tare  prin  totu  feliulu  de  legi,  ordinatiuni  si     2.  Termenulu  concursului,  candu  manuscriptele    ofensate.  Aceşti  duoi  domni  au  adressatu  d-  lui  ge­
           proscrieri.  Castigandu-ne  pre  noi,  castiga  atunci    au  se  vina  in  cancelari’a  Societăţii  academice,  este     neralu Florescu urmatări’a scrisăre:
           si  pre  fraţii  noştri  din  Romani’a   l i b e r a . . .   Si  ăre   30 Iuliu 1877.                                „ D o m n u l e   g e n e r a l u l
           prin  ce  ne-ar  potă  câştigă?  ...  Că  se  nu  intramu     Cele  venite  mai  tardiu  nu  se  voru  luă  in  con-     Domnulu  maioru  Crainicu  tramitiendu-ne  demis-
           in  specialităţi  respundemu  in  scurtu,  ca  prin  nimicu    sideratiune.                                  siunea  D-sale  nerevocabile  spre  a  v’o  inmanuâ,  ne-a
           alfa,  decătu  prin  aceea  ca  ni-ar  da  ce  este  alu     3.  Manuscriptele  se  ceru  se  fia  scrise  curatu,    insarcinatu  cu  missiunea  de  a  avă  onărea  se  ve  ce­
                                                                 legibile  si  de  mana  străină  bine  legate  in  fascicule    remu  satisfactiunea  do  onăre  pentru  ofensele  ce  i-ati
           nostru;  si  noi  nu  ceremu  decatu  dreptate,  libertate
                                                                 si paginate.                                           adusu  si  pentru  cari  ii  detorati  o  legitima  repara-
           si  fratietate.  Yremu  se  fimu  astfeliu  indreptatiti,
                                                                       4.  In  fruntea  manuscriptului  va  fi  scrisa  de-     tiune.  Tramitiendu-vi  provocatiunea  d-lui  maioru
           incatu  se  sentimu  in  forma  si  fapta  ca  traimu  in     visa  său  m o t t o   in  ori-ce  limba  si  totu  de  mana    Crainicu,  ve  rogamu,  d-le  generalu  se  binevoiţi  a
           unu  stătu,  la  a  cărui  sustienere  contribuimu  si    străină.                                           ne  insciintiă  u n d e ,   c a n d u   si  l a   c e   ă r a   potemu
           noi  cu  averea  si  sângele  nostru;  vremu  se  fimu     5.  Pre  langa  manuscriptu  se  va  alatur’a  si  o     a  intelni  secondanţii  Dvăstra,  spre  a  regulă  con­
           liberi  in  intielessulu  strinsu  alu  cuventului,  adeca    scrisăre  închisa  in  plicu  sigilatu  cu  sigilu  fara  ini-     ditiunile acestei affaceri etc.*
           intre  altele  se  potemu  primi  ajutoriu  pentru  insti­  tialile  autorului,  adressata  catra  Societatea  acade­  In  locu  de  respunsu  la  acăsta  scrisăre  d-lu
                                                                 mica.  Pliculu  va  portă  pre  densulu  devis’a  manu­  ministru  a  arestatu  iudata  pe  maiorulu  Crainicu  si
          tutele  năstre  ori  si  dela  cine  vomu  capetâ  si  se
                                                                 scriptului,  scrisa  ărasi  cu  mana  straiua,  ăra  iu  in­  numai  după  a  dău’a  provocare  a  datu  urmato-
          invetiamu  in  sc61ele  năstre  după  manualele  ce  co-
                                                                 tru numele autorului.                                  riulu respunsu:
          respundu  educatiunii  si  culturei  năstre  naţionali,  ba
                                                                      6.  Manuscriptele  se  voru  censură  prin  secţiu­       „ D o m n u l u   m e u !
          se  fimu  in  mesura  drepta  ajutoraţi  pre  terenulu     nea  filologica,  care  va  propune  Societăţii  academice,    Am  primitu  demissiunea  d-lui  maioru  Crainicu,
          culturei  chiaru  din  partea  statului  etc.;  —  astfeliu     in  siedintia  plenaria,  premiarea  acelui’a  dintre  ope­  pe  care  o  voiu  supune  Măriei  Sale,  si  totu-deotata
          vomu potă se fimu apoi amici si fraţi.                 ratele  venite,  care  va  merită  premiulu  destinatu     voiu  luă  cuvenitele  mesuri  contra  acestui  oficieru,
                                                                 pentru acăsta lucrare.                                 care  nu  a  sciutu  a-si  tramite  demissiunea  pe  calea

                                                                      7.  Manuscriptele  nepremiate  se  voru  păstră  in   ierarchica, conformu cu regulamentele in vigăre.
                                                                 archivulu  Societatiei.  pana  ce  se  voru  reclamă  de     „In  catu  pentru  satisfactiunea  ce-mi  cere  prin
               SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA.
                                                                 autorii  loru,  alu  caroru  nume  remanu  necunoscute,    domni’a-văstra  si  d.  Leonida  Sterea,  ve  declaru,  ca
                          E. P r e m i u   Z a p p a .           fiindu  ca  plicurile  ce  le  voru  coprinde  nu  se  voru     nu  amu  avutu  nici  o  data  nimicu  personalu  cu  d-sa

                Nepresentandu-se  nici  unu  concurente  la  ter-    deschide.                                          si  că  ministru  nu  amu  a  respunde  de  actele  mele
          menulu  fixatu  prin  publicatiunea  din  anulu  trecutu,    8.  Premiulu  defiptu  pentru  acăsta  lucrare  din    de catu Domnitoriului si tierei."
          se  republica  concursu  pentru  cea  mai  buna  lucrare    procentele  fondului  Evangeliu  Zappa  este  de  lei     Semnatu generalu, ministru de resbelu,
          asupra  f o r m a t i u n e i   c u v i n t e l o r u   i n   l i m b ’ a     noui 2500.                                                            F l o r e s c u .
          r o m a n a   p r i n   d e r i v a t i u n e   s i   c o m p o s i -     F. P r e m i u C u z ’a.
          t i   u n e .                                               Secţiunea  istorica  a  Societăţii  academice  a  pro-    Fiindu  acestu  respunsu  unu  refusu  categoricu
               P r o g r a m’a                                   pusu,  si  Societatea  a  aprobatu  deschiderea  unui  con­  din  partea  ministrului,  numiţii  duoi  martori  au  luatu
                                                                                                                        procesau  verbalu  despre  decursulu  lucrului,  pre  care
                                                                 cursu  asupr’a  thesei  acestei’a:  I s t o r i ’ a   p e t r e c e -
               Tractatulu va coprinde:                                                                                  l’a  datu  apoi  d-lui  Crainicu,  că  se  usezo  de  din-
                                                                 r e i   R o m a n i l o r u   i n   D a c i ’ a   l u i   T r a i a n u ,
                a)  O  parte  generala,  in  care  prin  exemple                                                        sulu  pre  ori-ce  cale  ar’  crede  ca-si  va  potă  repară
          luate  si  din  alte  limba  in  legătură  de  cumnatia  cu     d e l a   A u r e l i a n u   p a n a   l a   a n u l u   1300.  onărea ofensata.
          a  năstra,  si  mai  alesu  din  limbele  clasice,  se  Yoru     C o n d i t i u n i l e  concursului voru fi:
          defini  si  explică  principiele  formatiunei  cuvinteloru    1.  Marimea  lucrarei  va  fi  de  10—15  căle  de
          atatu  prin  sufise  său  derivatiune  in  intielesu  strinsu,    tipariu,  formatu  octavu  ordinariu,  cu  litere   g a r ­  In urm’a ordinatiunei înaltului ministeriu reg.
          catu si prin prefise său compositiune;                 m o n d u ,
                                                                      2.   Termenulu  presentarei  manuscripteloru  la    ung. de justiţia d. d. 31 Augustu 1875. Nr.24,715
               b)  O  parte  speciale,  care  va  avă  de  obiectu                                                         in privinti’a mentionateloru operate de cârti
          formaţiunea  prin  sufise  a  cuvinteloru  limbei  roma-     concursu, 15 Augustu 1879.                            funduarie se făcu cunoscute urmatoriale:
                                                                      3.  Regulile  pentru  presentarea  manuscripteloru
          nesci si care se va intinde:
                                                                 la concursu voru fi cele obicinuite.                                        (C a p e t u.)
                1.       Asupra  formatiunei  cuvinteloru  prin  sufise    4.  Premiulu  ce  se  va  acordă  opului  celui  mai
          s6u  dirivatiune,  cum:  m o r - a r i u   (din  măra),  f e r r -    bunu, va fi de 3000 lei noui.                2.  Mai de parte tăte persănele, cari;
          i c a r e   (din  feru),   s t r i m t - o r e   (din  strimtu),                                                   a)  pe  realităţile  înscrise  in  protocălele  fundu-
          v a c - u t i a   (din  vaca),   p a r e n t - e s c u   (din  pă­                                            are  după  detiermurirea  prea  inaltei  patente  de  avi-
          rinte).                                                     —  P r o c e s s u l u   f r a t i l o r u   M  a n t s u ,    cari   ticitate  din  29  Maiu  1852  si-au  adusu  in  valore
               Pentru  fîa-care  sufisu  se  va  stabili  prin  nume-    dela  caderea  in  concursu  si  pana  astadi  au  ptrecutu    dreptulu  de  avicitate  său  de  rescumperare  pemno-
          r6se exemple:                                          aprăpe  unu  anu  si  optu  lune  in  jnchisăre  preven­  rale,  au  sub  altu  titlu  legitimu  si-au  insusitu  dreptu
               a)  La  ce  genu  de  cuvinte  se  afige;  b)  dăca    tiva,  —  s’au  decisu  astadi  in  3  Novembre.  Per­  de proprietate, său caroru:
          are  o  singura  forma  său  mai  multe;  c)  care  este    tractarea  finale  a  duratu  numai  o  di  si  diumetate     b)  după  otarirea  aceleiaşi  patente  de  aviticitate
          intielesulu  ceîu  mai  generalu  alu  lui;  d)  cari  suntu    si  astadi  la  11  ore  si  20  minute  din  di  s’a  pu-    li  se  cuvine  terminu  mai  longu  spre  realisarea  drep­
          însemnările  accidentali  ce  mai.  păte  luă;  e)  in  ca­  blicatu  sentinti’a,  prin  care  fraţii  Mantsu  Teocharu    tului  de  rescumperarea  pemnorale  prin  asta  se
          şurile  in  care  intielesurile  unui  sufisu  păru  a  se    si  Constantinu  suntu  condamnaţi  la  5  ani   -inchisăre   provăca  aceste  pretensiuni  pana  celu  multu  la  30
          atinge  cu  intielesulu  unei-a  său  mai  multoru  sufise,    grea,  înăsprită  cu  o  di  de  postu  pre  fiacare  septe-     I u n i u   1876  inclusive,  spre  incunjurarea  urmariloru
          care  e  diferinti’a  care  le  distinge;  f)  cari  din  su­  mana.  Bucatele  de  postu  in  inchisăre  constau  nu­  de  dreptu  amintite  mai  in  susu  sub  punctulu  l-mu,
          fise  suntu  romanice,  cari  nu;  ăra  la  acele  cari,  de    mai  din  pane  si  apa.  —  Minunatu  e  joculu  sortii  1     a  le  insinua,  si  in  casulu  amintitu  sub  a)  procesulu
          si  romanice,  păru  prin  transformările  phonetice  ce    Cu  duoi  ani  mai  înainte  fraţii  Mantsu  treceau  in     de  dreptu  pendente,  spre  adnotare  in  protocolulu
          au  potutu  luă  in  limb’a  năstra,  a  so  departa  de    piati’a  Brasiovului  de  cei  mai  mari  bancari,  ăra     funduariu,  său  dreptulu  recastigatu  prin  calea  legale
          corespundietăriele  loru  in  celelalte  limbe  romanice,   astadi  justiti’a  i  pedepsesce  că  pre  unii  dintre  cei     spre  transpunere  in  acelaşi;  er’  in  casulu  b)
          se  se  demonstra  cu  probe  indestulatărie  acele  trans­  mai  mari  in'sielatori.  Nefericirea  si  calamitatea     dreptulu  de  rescumperare  pemnoralu,  ce  li  se  cuvine
          formări;  g)  in  fine  atatu  in  respectulu  formei  catu    generale  i-a  trasu  si  pre  ei  in  nefericire.  —  Se     inca,  spre  însemnare  in  protocolulu  funduariu  a-lu
          si  alu  intielesului  se  voru  compară  sufisele  roma-    păte  că  in  urm’a  recursului  se  se  mai  scada  anii     legitimă cu documinte autentice.
          nesei  cu  cele  corespundietărie  din  limb’a  latina  si    de pedăpsa.                                          3.  Asemene  tăte  persănele,  cari  pe  bunurile
          din alte limbi surori.                                                                                        nemiscatăre inprotocolate său si'au castigatu dreptulu
   1   2   3   4   5   6   7   8