Page 4 - 1875-11

de prioritate, pemnu, servitute, au alte drepturi rangulu s’a efeptuitu santirea acestui edificiu după si se va complică totu mai tare. Pre langa aceea,
prin intabulari, insemnari si adnotatiuni ori con- ritulu greco-orientale cu pompa cuvenita, — sub ca si bulgarii agita din t 6te poterile intru rescola-
scrieri pemnorale judiciari, său pana la 1 N o e m b r e pontificarea d. administratore tractuale Daniele Ta- rea masseloru poporului bulgaru, vedemu acum si
1875 incaşi voru câştigă,, se provoca, aceste drep­ masiu assistatu de mai mulţi preuti. După cultulu pre colossulu de la nordu, ca se interessăza pre
turi din scopulu inscrierei loru in foi’a sarcineloru divinu s’a datu unu prandiu de on 6re ăspetiloru
corpuriloru funduarie pana celu multu 31 O c t o b r e assiatenti, la carele firesce toastele nu au lipsitu. facia de sărtea insurgentiloro. F 6i’a officiale din
1876 i n c l u s i v e cu atatu mai siguru ale insinuâ — Prea imbucuratări’a si multu cumpanitări’a pro- Petrupole esi dilele aceste cu colărea pre facia si
cu catu din contra dreptulu prioritatei câştigate missiune ad. N i c o l a u P o p u , ca pe anulu ve- intre altele dede espressiune urmatărieloru: Eveni­
mai inainte si-lu voru perde; precaudu din contra nitoriu are de cugetu a redecâ si una scdla comu­ mentele de pre peinsul’a Balcanu au aflatu pre
facandu insinuare la timpu cuvenitu, dreptulu de nale romanăsca in Bobohalm’a ei servesce de lauda Russi’a gafa, că in alianti’a cu alte dăue staturi
antaietate castigatu pana la 1 N o e m b r e 1875 publica. Ddieu sei ajute a redicâ si beseric’a cul- se faca totu ce se va potă intru interessulu păcii
voru remane in valdre facia si cu a cei câştigători turei! — Dă ceriulu, că mulţi romani cu stare ma­
si creditori ipotecari nuoi, cari au castigatu dreptu teriale se imiteze esemplulu d. N i c o l a u P o p u . europene. Inse Russi’a n’a sacrificatu acestei ali-
de proprietate său de pemnu după diu’a acum U n u ă s p e . antie simpatbiele sale pentru creştinii slavi din
mentiunata. Turci’a. Sacrificiele ce naţiunea rusăsca le-a adusu
4. Acelea pretensiuni, care se basadia pre pentru poporatiunea slava din Turci’a suntu asiă
deobligamintele urbariale, sau alte referintie de — Societatea de lectura „Julia* a auditori- de mari, incatu Russi’a se vede indreptatita, a-si
acea natura, regulate prin patenta din 21 Iuniu loru dela universitatea din Clusiu reconstituindu-se aretâ simpathiele, sale înaintea Europei intrege...
1854 edata in foi’a de legi imperiale, bucata LX. pre an. scol. 1875/6, si-a alesu oficialii in persănele In urm’a interventiunii Turci’a a promissu, ca va
Nr. 151 suntu eschise de la provocările edictale urmatoriloru: Presiedente: Claris. DomnuDr. G r e -
spre insinuare si demonstrare, precum si dela per­ g o r i u S i 1 a s i prof. de universitate, — alesu prin ameliorâ sărtea crestiniloru slavi ... D e c i i n
tractările obicinuite in urma edicteloru fore deose­ aclamatiune; vice presiedente: D. Jordanu Munteanu t o t u c a s u l u s t a r e a c e a t r i s t a a p o p o r a -
bire, fie acele in protocălele de localisare prenotate, jur. in a. IV.; notariu alu corresp. D. S. Crisianu t i u n i l o r u c r e ş t i n e d i n T u r c i ’ a t r e b u e s n e
ori ba. jur. in a. I. notariu alu intern. D. Ioanu Tanco a j u n g ă l a u n u c a p e t u . — Acăst’a este o a-
filos. in a. III.; cassariu: D. Absolonu Todea jur.
5. Terminii edictali prescrisi in aliniele pre- menintiare, ce inspira cele mai mari temeri si in-
cedinti, nu admitu neci prorogare, neci justificare in a. III.; controloru: D. Ioanu Lupăe filos. in grigiri.
ori innoire de processu. a. III.; bibliotecariu: D. Alesandru Popu jur. in
a. I.; vice-bibliotecariu D. J. Piposiu jur. in a. I.
6. Protocolele funduarie publicate se voru Cu acăst’a in legătură Societatea „ J u l i a * are
considera si conduce de la l-a uoembre 1875 in- onăre a satisface strictei s’ale obligaţiuni, dandu
cepandu că carte funduaria conformu § 321 din spresiune deplinei multiamiri, ce o datoresce ono-
codicea civile generale; deci inoepundu de la diu’a rateloru redactiuni: „Gazeta*, „Federatiunea*, Nr. 9254-1875. 3—3
menţionata, drepturi noue de proprietate, ipoteca „Transilvania*, „Albina*, „Convorbiri Literane*,
ori alte drepturi reali asupra bunuriloru nemiscatdre „Reform’a*, „Gura Satului*, „Oocosiu Rosiu* — Publicatiune.
introduse in ele, se voru potă castiga si transferi pentou favdrea manifestata in anulu decursu, prin
asupra altora, precum si a se şterge numai prin- gratuirea „Societatei Julia* cate cu unu esemplariu Officiulu legalisatoriu de mesurele metrice dis-
intabulare legale in acele cârti, fora de a deroga din prdpretiutele diuarie ce le redactdza, — luan- trictualu, infiintiatu pentru districtulu Brasiovului
inse pretensiunile aspura acestoru bunuri nemiscat 6re dusi totuodata indrasndla a-se adressâ catra Ono­ in liber’a r. cetate Brasiovu -si au inceputu in 19
mai nainte câştigate, insinuate si legitimate in ter- ratele Redactiuni cu rogarea: benevolidsca a nu-si Octobre 1875 activitatea s’a.
minulu edictale.
subtrage nobilea favdre indatenata si pre anulu
7. Prescriptele, după cari voru avă de a se curente, că astufeliu mai cu usiorintia se pdta Ceea ce se aduce la cunoscinti’a fia-caruia cu
îndrepta părţile si judicatoriele la implenirea si progresă tenera dar’ energios’a societate catra am- acelu adausu, ca acestu officiu ’si-are localulu aici
esecutarea trebiloru si afaceriloru oficiose, însemnate bitiosulu scopu, ce si-l’a prefiptu. lunga părt’a cetatii strad’a Vămii.
in acestu edictu, suntu cuprinse in procedura tran­ Clusiu, in 30 Octobre 1875. B r a s i o v u , 20 Octobre 1875.
silvana pentru cărţile funduarie, emisa cu ordina-
tiunea Ministeriului de Justiţia ddto. 5 Febr. 1870 Dr. Gr. S i l a s i m . p . , S i m e o n u C r i s i a n u , Magistratulu cetatii si alu districtului.
(Arcbivulu Ordinatiuniloru, anulu 1870 fasciora I. si II. presied. interim. notariu alu corresp.
9. Acei creditori, cari prin ore carea transcriere
aru suferi stricatiune cu privire la prioritatea pre- In editori librăriei SOCEC
tensiuniloru loru transcrise său transcriende, eseptiu- Comp. au aparutu urmatdriale 3 Calendare pe
nile si facia cu una a treia persăna le potu realisa anulu 1 8 7 6 : „Concurau.**
inca in siese luni după terminulu defiptu in punc-
tuiu 3, — adeca pana la f i n i t u l u l u n e i I . C a l e n d a r i u l u p e n t r u t o t i illustratu Devenindu vacantu postulu de notariu comu-
A p r i l e 1877 referăsca-se acele eseptiuni la vali­ cu mai multe gravuri in textu cu o materie «lăsa nalu in comun’a C u d s i r u , impreunatu cu salariu
ditatea pretensiuniloru, la incelarea, ori prioritatea atatu prosa catu si poesie, pretiulu 2 lei noui. anualu de 300 fi. v. a. cortelu liberu si lemne de
loru. — După decurgerea acestui terminu, facia cu II. C a l e n d a r i u l u a m u s a n t u cuprindiendu focu, pentru ocuparea provisoria a aceluia pana la
o atreia persona nu se voru mai p 6te realisă ase­ diferite articule amusante illustrate cu mai multe organisarea viităria municipale se escrie prin acăsta
mene eseptiuni. gravuri umoristice, pretiulu 1 leu 50 bani.
9. Judecatoriele indicate sub II in afacerile III. C a l e n d a r i u l u b a s m e l o r u si alu can- concursu, si concurenţii se provăca, a-si tramite su-
loru voru intrebuintia sigilulu judecătoriei respective. turiloru populare cu diferite basme, legende, cân­ plicele instruite cu documentele recerute in terminu
tece, proverbe, păcălituri, etc., pretiulu 1 1. 50 b. de 4 Septemaiie dela prim'a publicare a a-
C l u s i u , 20 Septembre 1875.
Ne abtienemu dela ori-ce recomendatiune; pu- cestui concursu in faci’a oficiăsa „Budapesti KMOny*
Direcţiunea r. u. de cârti funduarie bliculu care citesce dejâ aceste calendare de unu la subscrisulu magistratu.
pentru Transilvania. siru indelungatu de ani, le cunăsce indestulu si a
sciutu totu-dăun’a a le apreciâ si a le distinge. Oresthia in 3 Septembre 1875.
De vendiare la tăte librăriile din capitala si
— (Beserica si scdla). In comitatulu Cotatei districte pre aceleaşi pretiuri. 2—3 Magistratulu cetatianu-scaunalu.
de balta, nu departe de Sanmartinu si de loculu
principale Ernutu-Oipău, unde se afla si gara fe­ A esitu de sub tipariu:
rata, intre alvi’a Tarnavei mice si a Muresiului,
intre dăua dăluri, se afla situata comun’a curatu ro- C o n t e s s ’ a f a l s a , nuvăla, tradusa din lim-
manăsca Bobohalma. — Locuitorii acestei comune, b’a germana, pretiulu 2 lei noui. Curaurile
de altmentrea ămeni dilligenti se ocupa cu agricul­ B l o n d i n u l u d i n N a m u r s i P a s i ’ a dela la bursa in 3 Novembre 1875 stă asia:
tura, — dăra mai cu săma cu vinaritulu, pentru B u d a, dăue nuvele de Zschoke, traduse din lim-
1
ca avendu otarulu pusetiune mai delăsa, loculu e b’a germana, pretiulu 1 leu 50 bani. Galbini imperatesci — — 5 fl. 35 /, «r. Y. a,
menitu dela natura spre acestu ramu de industria. W e r t h e r , romanu de Goete, tradusu din Napoleoni — — — 9 . 0571 » *
— In acăst’a comuna locuescu numai romani curaţi limb’a germana, pretiulu 2 lei noui. Augaburg — — —
de ambe confessiuni la 250 familie. Editiune pe charthia velina, cu portretulu chal- 103 „ 95 „ *
Asiâ s’a edificatu in unu tempu fărte scurtu cograficu alu lui Goethe, pretiulu 4 lei noui. Londonu — — — 113 „ - „ »
unu edificiu divinu — un’a beserica pompăsa, —• P1 u t a s i u 1 u, naraţiune americana, de F. Imprumutulu naţionala — 73 „ 40 „
care ar’ face onăre romaniloru in orce orasiu. — Gerstâcber tradusa din limb’a germana, pretiulu 1 Obligaţiile metalice vechi de 5% 69 „ 65 „ »
Locuitorii avea numai 700 fr. la inceputu si leu 50 bani,
Obligaţiunile rurale ungare 81 » 50 „ t?
8dificiulu costă la 5000 fr. Tramisu dela D-dieu Aceste cârti se afla in depositu generalu la
in acea comuna, a foatu barbatulu naţionale N i - librari’a So cec & C-nie, strad’a Mogosăiei nr. 7 „ „ temesiane 81" „ 25 „ #
c o l a u P o p u cu stimabila-i familia, — care dela „ „ transilvane 79 „ — » tt
asiediarea lui in acea comuna pre caii legali, prin „ „ croato-slav.
una dilligentia asidua dămna de imitatu că a for* Mai nota. 84 „ — „ n
nicei, castigandusi una stare materiale destulu de Acţiunile bancei — — 929 „ - „ tt
considerabile a sacrificatu la redicarea acestui mo- Despre sugrumarea insurectiunei in Hertiego* „ creditului — — 196 „ — p p
numentu splendidu. In 24 Octobre n. a. c. in vin’a si Bosni’a nu p 6te fi inca vorba. Din contra
presenti’a unui numerosu publicu alesu si de totu se vede ca lucrulu va luă dimensiuni mai seriăse

Bedactoru respundietorîu Editiunea: Cu tipariulu lui
I A 0 0 B U M U R E S I A N U , IOANE GOTT si fiiu HENRICU.