Page 5 - 1875-11
P. 5

G A Z E T A  T R A N S IL V A N IE I












                     Gazet'a  ese  de  2  ori:  Joi’a  si  Duminec’a,                                                       Se prenwnera la poştele o. si r., si pe la
                     Fdi'a, caadn concedu ajatdriale. — Pretiulu:           jUugla IXXIBL                                   DD. corespondenţi. — Pentru serie 0 cr.
                     pa 1 acu 10 fi., pe  / 3 fi. v. a. Tieri ©steme 12 fi.                                                 Tacs’e timbrala a 30 or. de fiacere pu­
                                      1
                                       t
                                         1
                     v, a. pe tma anu sdu 2 /  galbini mon. sunatdris.                                                                    blicare.
                                           s
              Ir. 75.                                                 irasiofn 11 Novembre 30 Octobre                                                              1875.



                         C a r e   p e   c a r e ?                     Eu  credu,  ca  in  tempuri  nefaste  precum  suntu   este  acesta?  Au  nu  vedu  ei,  ca  acestu  modu  de
                Ne  aducemu  bine  aminte,  ca  înainte  de  14—    si  acestea  ale  ndstre,  „Gezet’a*  nu  ar’  veni  in    tractare  cu  dmenii  ii  face  pe  toti,  câ  se  fuga  de
           15  ani,  pre  candu  se  jocase  prim’a  proba  de  in-    conflictu  cu  vechi’a  sa  programa,  candu  ar  1   atinge  asemenea  dăscăli  arroganti  si  pedanţi  precum  si
          fratire,  din  partea  romaniloru  s’a  pusu  intre  alte     si  ea  acele  documente,  celu  pucinu  provocandu-se    fugu in adeveru.
          conditiuni  cathegorice,  inoa  si  aceste:  Legile  apro-     la  ele  si  dandu  prin  acdsta  ocasiune,  câ   6menii  iu­  Domnulu  meu,  una  din  problemele  vietiei  nd-
          batali  aduse  spre  infami’a  natiunei  romanesci  si     bitori  de  adeveru  se  le  caute  la  loculu  loru  si  se     stre  a  fostu  câ  se  ne  facemu  unu  studiu  din  ca-
          spre  omorirea  ei,  se  se  abr 6ge  prin  potestatea  le­  le  studiedie  asiâ  precum  merita  se  fia  studiate  de     racterulu  si  din  tdte  aplecările  poporului  nostru,
          gislativa;  existenti’a  ndstra  naţionale  romandsca  se     noi  si  de  toti  successorii  noştri,  cu  folosu  ne  ase-     atatu  in  tienuturi  locuite  numai  de  romani,  catu  si
          fia  asecurata  si  garantata  prin  legi  fundamentali,    menatu  mai  mare decatu perdiendu-si   tempulu   in  cele  amestecate.  Amu  inceputu  acestu  studiu  de
          care  se  fia  confirmate  prin  juramentu,  in  catn  ni­  scumpu  cu diatribe minutidse,   care nu   ne făcu  atunci,  decandu  caletorindu  pe  la  sc61ele  din  tidra,
          meni  se  nu  mai  cutedie  a  subminâ  sdu  pe  facia,    ondre  de  locu.  Romanii  au  perdutu  din  elementulu     vedeam  la  fia-care  comuna  cate  una  parechia  de
           sdu intr’ascunsu vidti’a ndstra naţionale.            loru  naţionale  in  cei  350  de  ani  din  urma  prin     furci,  dra  pe  alocurea  si  cate  una  tidpa  asiediata
                Dupace  ajunseramu  la  anii  1863—5,  aceia  la    forti’a  impregiurariloru,  prin  fortia  majore,  celu     alaturea  cu  furcile,  dra  in  faci’a  acestoru  represen-
          a  caroru  adressa  sună  conditiunile  n 6stre,  -si  făcură    pucinu  atata,  catu  au  perdutu  slavii  din  Turci’a     tante  ale  libertatiei  batjocurite  câ  constituţionale,
          urechi’a  tdca,  ei  se  trasera  la  o  parte,  asteptandu     europdna.  Ddra  afirmatiuni,  cumu  este  si  acdsta,     pe  unu  altu  dealu  cruci  de  lemnu.  Amu  continuata
          alte  dile  mai  prospere  pentru  planurile  loru  cu  to-     ceru câ  se fia si adeverite   cu probe de   ajunsu.  acestu  studiu  pre  candu  -mi  cadiusera  mai  antaiu
          tulu oppuse drepturiloru ndstre.                       Deci ne  vomu incercâ si noi,   a relevă cele scrise   in  mana  collectiunile  de  legi  cunoscute  sub  titlu:
                Câ  de  optu  ani  incdce  au  esitu,  anume  in     de alţii in acdsta materia de interesau supremu.   Approbatae  et  Compilatae  constitutiones  regni  Tran-
          Transilvania  cati-va  publicişti  câ  Koos,  bar.  Orbân     P o t e r i l e   m o r a l e   a l e . p o p o r u l u i   r o m a ­  silvaniae,  in  care  citeamu  despre  naţio  tolerata,  in­
          Lâszlo  si  alţi  mai  mulţi,  cari  tienu,  ca  in  politica     n e s c   u .   i n   c o m p a r a t i | u n e   c u   a l e   a l t o r a .  sulte  asupra  episcopiloru,  clerului,  poporului,  ame-
          ori-ce  midiuldce  suntu  permisse,  si  ca  este  lucru     Pessimistiloru  noştri  le-a  casiunatu  câ  se  aduoa   rintiare  cu  furci  pentru  alu  doilea  furtu  de  obiecte
          ridiculu  a  pretende  si  a  caută  morala  in  politica.    pe  poporulu  nostru  in  desperatiune  nu  numai  des­  iu  valdre  de  doi  florini,  pre  candu  asistâmu  totu-
          Acei  dmeni  intdrsera  lucrulu  dicundu:  Ce  ve  totu    pre  venitoriu,  ci  si  despre  caracteru,  despre  simbu-    odata  la  executiuni  crudele,  cu  cate  25—50  de
          vaietati  asupra  maghiarisarii  ?  Noi  nu  facemu  mai    rele  seu  morale.  După  aceşti   6meni  fatali  pentru   beţie,  cu  nuiele  moiate  in  saramura,  cu  corbaciu  de
          multu  decatu  a  rechiamâ  in  sinulu  nostru  pe  acea    naţiunea  ndstra,  poporu  mai  miserabile,  mai  cor-    pele  din  trei  curele,  cu  punerea  in  falanga,  cu  în­
          mulţime  mare  de  maghiari,  pe  cari  ’i-ati  valachi-    ruptu  si  mai  lipsitu  de  poteri  vitali  câ  alu  nostru    chiderea  in  cotetiu  si  afumarea  cu  baligariu  uscatu,
          satu  voi.  Deci  ddca  noi  infiintiamu  scdle  maghiare    nu  este  altulu  pe  faci’a  pamentului;  Sodom’a  si    cu  ferecarea  de  pitidre  si  cotu  la  cotu.  Iti  aduci
          cu  banii  s t a t u l u i   si  cu  ai  comuneloru,  preste   Gomor’a,  Ninive  si  Babilonii,-  Corinthulu  datu  flaca-   amente,  cumu  suspinâmu  adesea  câ  juni  simpli  si
          totu  pe  unde  ajungemu,  nu  o  facemu  acdsta  că  cu­  riloru  de  Mumnius  si  Rom’a  Cesariloru,  Bizantiulu   naivi  dicundu  pe  ardelenesce:  Vai  de  mine  si  de
          ceritori,  ci  cu  dreptulu  innascutu  noue  de  a  ne  con­  greciloru  si  Parisulu  Ludoviciloru  n’au  intrecutu  pe   mine,  ddra  6re  asia  se  fia  de.  blastematu  neamulu
          serva  naţionalitatea  cu  limb’a,  de  a  converti  pe  re­  valachi  in  corruptiune.  Asia  spune  pessimistiloru    nostru,  in  catu  se  se  impla  temnitiele  aprdpe  nu­
          negaţii  noştri,  cari  locuindu  in  apropiarea  vdstra    fantasi’a  loru  cea  bolnava  câ  si  plumanile,  câ  si    mai  cu  romani?  Mai  tardiu,  dupa-ce  incepuramu  se
          si  aflandu-se  in  comunicatiune  de  t 6te  dilele  cu  voi,   ficaţii  si  rinichii  loru.  Se  fimu  inse  bine  incre-    ne  mai  edeemu  si  noi  prin  etate,  lectura,  experien-
          au  trecutu  in  castrele  vdstre.  Foiletonistulu  celu    dintiati,  ca  provedinti’a  si  geniulu  acestui  poporu    tia,  caletorii  in  tieri  străine,  dra  mai  vertosu  dupa­
          din  „Hon*  despre  care  se  vorbise  si  in  anulu  tre­  va  da  de  minciuna  pe  toti  profeţii  de  calibrulu  a-    ce  ne  saturaramu  de  lectur’a  nenumerateloru  insulte
          cutu,  merse  cu  inpertinenti’a  si  mai  departe  di­  cestora,  precum  dedese  Jehova  pe  hebeuculu  de  pro-   aruncata  in  faci’a  poporului  nostru  anume  de  catra
          cundu  :  Partea  cea  mai  mare  a  locuitoriloru  Molda-   fetu jidovescu, care se retacise pe la Ninive.   historiografii,  geografii,  publiciştii  si  barbatii  de
          viei  au  fostu  maghiari,  carii  apoi  s’au  valachisatu,     Ce  credi  Dta,  dre  au  profeţii  noştri  de  ran-    stătu  ai  unguriloru  si  ai  sasiloru,  perdiendu-ne  si
          adica  după  elu  maioritatea  fii  inghitita  de  catra    gulu  lui  Vileam  vre  o  programa?  Eu  nu  credu  se    noi  patienti’a,  simtiramu  necessitatea  câ  se  ne  pu-
          minoritate.                                            o  aiba,  sdu  ddca  si  voru  fi  avendu  vreuna,  trebue    nemu  pe  studiu  comparativu,  se  pornimu  adeca
               Noi  nice  pana  acuma  nu  amu  prea  tacutu     se  fia  scurta  de  cdda,  spre  a  potd  fi  executata  de    cercetare  catu  se  pdte  mai  exacta  nu  numai  asupra
          ori  candu  amu  datu  preste  propagande  si  strata­  joi  pana  mai  apoi.  Unu  individu  ori-care,  inca  pe    caracterului  romanescu,  ci  totu-odata  si  asupra  na-
          geme  de  natur’a  celoru  atinse  aici,  pre  catu  reuta-    atatu  de  geniale  dotatu  dela  natura  cu  facultati    turei,  educatiunei,  instructiunei,  iustitutiuniloru,  le-
          tidse,  pre  atata  si  absurde,  care  calea  in  pitidre    eminente,  voindu  a  face  parentii  lui  cumu  se  dice    giloru,  datineloru,  applecariloru,  caracterului  altoru
          intregu  adeverulu  istoricii.  Mie  inse  -mi  vene  a    Omu  din  elu,  are  trebuintia  de  20—25  de  ani    popdra  conlocuitdrie  in  Daci’a  si  in  Panoni’a;  după
          crede,  ca  ori-catu  ne  vomu  apară  pe  terrenulu  a-    pana  se-i  pdta  dice:  acumu  dragulu  tatei  mai  ve-    aceea  ne-amu  adoperatu  a  ne  castigâ  informatiuni
          cesta,  nici-odata  nu  ne-amu  aparatu  de  ajunsu.    di’ti  si  tu  de  capulu  teu.  Ddra  aceşti  dăscăli  ai    si  despre  alte  popdra  europene,  inse  asia,  ca  amu
          Observaţi  bine,  ca  ei  repetu  sub  diverse  forme,  la    noştri  ce  voru  ei?  Câ  in  duoi,  sdu  fia  si  in  duoe-    tienutu  totu-d’auna  din  aintea  ochiloru  nostrii  con­
          t6te  ocasiunile,  acelasiu  neadeveru,  cu  scopulu  in-    dieci  de  ani,  se  dea  educatiune  unui  poporu  de  mai    ditiunile  sociali,  politice,  eclesiastice,  intre  care  se
          vederatu  de  a  seduce  pe  potestatea  legislativa,  pe    multe  milidne,  si  ce  educatiune?  după  capritiulu  si    afla  fia-care  din  ele.  Resultatulu  observăriloru  nd-
          curte  si  opiniunea  publica  din  Europ’a,  câ  in  fine    gărgăunii  loru,  si  cu  methodulu  invetiatu  dela  das-    stre  de  45  de  ani  a  fostu,  ca  amu  vediutu  si  ve-
          acesteia  se-i  fia  mila  si  pomana  de  strănepoţii  le-    calulu  de  romanesce  alu  fericitului  Const.  Negrutiu,   demu  destule  popdra,  mai  multu  sdu  mai  pucinu
          gislatoriloru  din  Aprobate  si,  se  dd  preste  nasu  va-    sdu  mai  bine  dela  dăscălii  din  secululu  trecutu,    înaintate  in  arte  si  scientia,  sdu  cumu  se  dice,  mai
          lachiloru,  se  pedepsdsca  pe  mielu  pentru  imperti-    dintre  carii  apucasem  si  eu  pe  unulu,  carele  ve-    civilisate  in  sensulu  modernu,  decatu  suntemu  noi  ro­
          nenti’a, cu care s’a portatu catra lupu.               diendu,  ca  unu  lalau  de  18  ani  nici-decumu  nu    manii,  nu  cundscemu  inse  nici-unu  poporu,  care  se  aiba
               Minunate  si  de  nespusu  pretiu  suntu  numerd-   potd  sillabisâ  asia:  Dobro-Az-Rîtia—Dar,  Lude-Az-   respectu  mai  mare  de  l e g i l e   m o r a l e i   s i   d e
          sele  documente  adunate  in  acdsta  materia  de  catra    Tverdo=Lat  etc.,  apucă  ce-i  veni  mai  la  indemana,    p r e c e p t e l e   r e l i g i u n e i ;   din  contra,  cundscemu
          betranii  noştri  pana  in  dilele  ndstre,  adeca  pana  la    adeca  din  intemplare  o  furca  de  feru  si  inceph  a-lu    destule  popdra,  care  tocma  in  acestu  putfctu  stau
          A c t e l e   s i   F r a g m e n t e l e    si  pana  la  A r c h i -   blanl  cu  ea,  pana  ce  sari  o  preotdsa  curagidsa  si-i    mai  pre  diosu  decatu  poporulu  nostru.  Ou  alte
          v u l u   publicate  de  catra  celu  mai  eruditu  barbatu   smancl  furc’a  din  mana.  A  esl  in  midiuloculu  pia-    cuvente:  ori-cate  defecte  se  avemu  noi,  pe  care  nu
          venerabile,  din  cati  au  avutu  si  au  iubitu  naţiunea    tiei  si  a  strigă:  Mei  dmeni  de  nimicu,  trădători    le  potemu  ascunde  si  nu  trebue  se  le  negamu,  ddra
          ndstra  aici  in  Transilvania;  ddra  tocma  pentru  a-    miserabili  toti  dela  vlădică  pana  la  opinca,  voi  pi­  suntu  alte  popdra  ce  au  neasemenatu  mai  multe  de
          cdsta  se  nu  incetamu  a  trage  attentiunea  lectoriloru   tici  corrupti,  voi  idiotiloru,  nebuniloru,  slugoi  bla-    catu  noi,  care  inse  totu  nu  despera  câ  pessimistii
          catra  acelea  collectiuni  scumpe,  se  facemu  câ    stemati,  veniţi  incdce,  se  ve  damu  noi  educatiune,    nostrii.  Se  nu  ne  insiele  nici-decumu  acelu  lustru
          ele  se  ajunga  averea  toturoru,  dra  nu  se  remana    se  ve  facemu  dmeni  de  omenia,  se  ve  corregemu    alu  civilisatiunei,  sub  a  cărui  masca  se  comittu  a-
          cunoscute  numai  in  cercuri  mărginite.  Din  acele    noimoral’a,  se  ve  ducemu  la  scâl’a  ndstra  de  poli­  tatea  milidne  de  fara-delegi,  crime  diabolice  de  care
          documente  se  vede  câ  la  lumin’a  sdrelui,  care  fu­  tica  superidre;  mai  in  scurtu,  se  facemu  naţiune    noi  nu  avemu  nici  idea,  si  la  a  caroru  audire  ti-se
          sese lupulu si care mielulu.                           din  o  ciurda  de  vite  ce  sunteti,  —  ce  metbodu  fac9 perulu măciucă; nici se ne spariemu vediendu,
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10