Page 6 - 1875-11
P. 6

ea  închisorile  suntu  poporate  de  mai  mulţi  romani    ddra  cu  ce-si  potu  spalâ  germanii  corruptiunea  loru  ?   a  acestui  articlu  de  lege,  nazarenii  voru  fi  obligaţi
             câ  de  alte  nationalitati,  ci  se  reflectamu  intre  al­  Cu  ce  voru  escusâ  ei  pe  acei  domnitori  naţionali  ai    a  si  inchiâ  actulu  căsătoriei  inaintea  auctoritatiloru
             tele,  ca  se  p 6te  usioru,  câ  din  maioritatea  tierei  se   loru,  cari  pana  eri-alaltaeri  facea  comerciu  formale   civili.  Totu  asemene  va  ave  a  se  procede  si  in
             âsa  mai  mulţi   6meni  stricaţi  câ  din  minoritate;   la  Americ’a  cu  dmeni  vendiendu-i  pe  bani,  cumu    acele  caşuri,  candu  se  va  inchiâ  unu  actu  de  căsă­
             in  fine  ar’  trebui  se  vedemu  si  noi,  ca  popdrale    se  vendu  negrii  din  Afric’a?  Si  cine  va  mai  şterge    toria  intre  unu  crestinu  si  1  judanu.  Intre  creştini
             privilegiate  au  avutu  —  celu  pucinu  pana  in  dilele    din  istori’a  Germaniei   h a r e m u r i l e   pe  care  le   se  admite  cununi’a  civile  numai  in  acele  caşuri,
             n6stre  —  mulţime  nenumerata  de  criminali,  furi,    tienea  principii  si  aristocraţii  loru?  Si  jus  primae    candu  dispensatiunile  ingreundza  cununi’a  sdu  o
             hoţi,  răpitori,  insielatori,  falsificatori,  perjuri,  tetiu-   noctis,  si  cate  sieptedieci  optudieci  de  bastardi  ai    făcu chiaru impossibile.
             nari,  adulteri,  ucigaşi,  mestecatori  de  veninu  si  alţi    unora  din  trensii,  pe  cari’i  numera  chronicele  loru     Fiindu  ca  vorbiramu  aici  despre  agendele,  ce
             criminali  mari,  privilegiaţi,  carii  adeca  sdu  nu  se    pana in tempurile n6stre.                       camer’a  deputatiloru  Ungariei  va  avă  se  delibere
             pedepsiea  de  locu,  său  numai  usioru,  pentru  ochii                     (Va ur m â.)                     in  tempulu  celu  mai  deaprdpe,  si  fiindu  ca  inre-
             lumei.  A  produce  aici  exemple,  ar’  insemnâ,  ca                                                         gistraramu  si  espectoratiunile  d-lui  Tisza  facia  cu
             vrei  se  cari  apa  in  mare.  Chiaru  inse,  candu  amu                                                     cestiunea  vamale  si  cea  a  bancei  naţionale,  se  ve­
                                                                                   fiSrasiova 10 Novembre st. n. 1875.
             voi  se  ne  folosimu  de  exemple,  nu  le-amu  luâ  pe                                                      demu  acum  ce  atitudine  mai  observa  diurnalele  ma­
             acele  dela  cetatile  cele  mai  mari  ale  Europei  si     După  o  pausa  de  siese  septemane  corpurile    ghiare  facia  de  aceste  grave  cestiuni.  Vechiulu
             Americei,  câ  se  nu  ni  se  impute,  ca  spre  a  închide    legiuitârie  ale  Ungariei  s’au  intrunitu  de  nou,  spre    diurnalu  deakianu  „Peşti  Naplo*  sustiene  tocmai
             gurile  adversariloru  noştri,  ne  aleseramu  tocma  punc­  a  vota  si  deliberâ  in  fug’a  mare  bugetulu  pre  anulu    contrariulu  dela  aceea  ce  dise  d-lu  Tisza.  Acestu
             tele  acele  centrali  ale  lumei,  in  care  -si  cauta  scă­  venitoriu  si  mulţimea  cea  mare  a  proiecteloru  de    organu  dice  intre  altele:  „Cestiunea  vamale  este
             parea  miile  de  ştrengari  vagabundi  si  criminali  din    legi,  anunciate  de  catra  diferiţii  miniştri.  La  tem-    cestiunea  imbunetatirei  stării  ndstre  materiali,  a  re-
             t6te  classile  locuitoriloru.  Asia  nu  ne  provocamu    pulu  seu  ne  vomu  ocupâ  de  totu  ce  se  va  petrece    stauratiunii  ecuilibriului  in  averea  statului,  a  refor­
              de  ex.  la  registrele  politiiloru  si  ale  procuroriloru    si  produce  in  sinulu  parintiloru  patriei  maghiare,    mei  dariloru,  a  independintiei  economice,  a  desvol-
             din  Budapest’a  si  Yien’a;  nu  vomu  reflectâ  pe  lec­  d'ocamdata  inse  venimu  a  luâ  notitia  speciale    tarei  diferiteloru  ramuri  sociali,  a  esistintiei  guver­
             tori  la  placatele  lipite  pe  păreţi  iu  cetatile  cele    despre  espectoratiunile  sdu  se  dicemu  chiaru  ase-    nului  si  a  viitoriului  natiunei.  Si  ddca  vomu  avd
              mari  ale  Germaniei  in  care  citesci:  Pazi-ti-ve    curarile  făcute  de  d-lu  Tisza  in  momentulu  candu    in  vedere  numai  interessele  economice  si  viitoriulu
             pung’a  si  horologiulu  *);  nici  ii  vomu  tra-     s’a  presentatu  camerei  deputatiloru  in  calitate  de    naţiunii  maghiare,  este  cu  nepotintia  câ  se  nu  ne
             mite  in  acea  suburbe  a  Berlinului,  in  care  lo-    primu ministru.                                     declaramu  pentru  unu  territoriu  vamalu  separatu  si
             cuescu  mai  totu  furi  si  asasini,  alu  cororu  cuibu     Camer’a  s’a  intrunitu  joi  in  4  Novembre,    independentu.  Si  guvernulu  nu  vrd  acdst’a,  cu  t  6te
             nu-lu  sparge  nici  chiaru  una  politia  cum  este  cea    candu  ministrulu  presiedinte  Tisza,  care  fu  primitu   ca  nu  ne  spune,  ca  din  ce  motivu,  de  buna  sama
             prussiana;  in  fine  se  nu  mergemu  nici  la  Parisu  si    cu  vivaturi  sgomotdse,  rosti  de  pre  fotoliulu  de    se  teme  de  complicatiuni  si  i  frica  se  nu-si  pre-
             Londonu,  pe  unde  se  afla  companii  de  asia  numiţi    primu  ministru  urmatdriele  cuvinte:  „Voiu  se  pro-    gatdsca  caderea,  cu  tdte  ca  aici  e  vorb’a  mai  multu
             garotteur-i,  adeca  sugrumători,  cari  pretiuescu  vid-   nunciu  cateva  cuvinte  —  dise  d-lu  Tisza,  —  inse    de  caderea  Ungariei,  decatu  de  caderea  unui  gu-
             ti’a  dmeniloru  catu  si  pe  a  puiloru  de  gaina.  Ger-    nu  câ  se  schitiazu  si  indigitezu  o  direcţiune  noua,    vernu  ...  Va  se  dica  Ungari'a  nu  se  p  6te  desface
             maniloru  le  place  prea  multu  se  se  numdsca  popo-    ci  numai  câ  se  lemurescu  doue  cestiuni,  si  anume    de  Austri’a,  dra  Austri’a  s’ar’  potd  desface  ddca  ar’
             rulu  celu  mai  civilisatu,  celu  mai  religiosu  si  mare    cestiunea  vamale  si  comerciale  si  cestiunea  bancei.    vrâ,  inse  ea  are  atat’a  minte,  incatu  se  mai  sus-
             moralistu.  Mergeţi  dâra  pe  la  satele  si  orasiele    Ou  privire  la  cea  de  antaiu  guvernulu  va  urmâ    tiena  acdsta  stare  de  lucruri  pana  candu  vulturii
             mici  din  Germani’a,  câ  se  invetiati  moralitate  si  se    pre  calea  ce  i-o  prescrie  legea,  si  urmandu  pre    ei  se  voru  mai  potd  saturâ  din  ficaţii  sangerandi
             ve  civilisati.  Acolo  apoi  veţi  aflâ,  de  ex.  in  par­  acdsta  cale,  guvernulu  este  de  firm’a  credintia,  lenga    ai  corpului  nostru  .  ..  Guvernulu  ungurescu,  câ  se
             tea  muntdsa  a  Bavariei,  ca  abia  este  domineca  la-    sustienerea  territoriului  vamal  u  comunu  câ  si  pana    nu-si  arete  goletatea  slabitiunii  si  impotintiei  sale
             sata  de  Ddieu,  in  care  se  nu  se  omdre  sdu  incai    acum,  dedrece  formarea  unui  territoriu  vamalu  se-    se  pronuncia  pentru  reînnoirea  conventiunii  vamali
             schilavdsca  cate  doi  trei  dmeni  in  urmarea  batailoru   paratu  ar  produce  o  lupta  inversiunata  pre  terri-    de  pana  acum,  asteptandu  câ  din  gratia  niscari
             barbare,  ce  se  producu  intre  ei  catu  din  beţia,  catu    torîulu  economicii,  ceea  ce  ar  causâ  mai  multa     concessiuni;  inse  se  scia  guvernulu  —  adauge  nu-
             din  vindicte  familiarie,  buna- 6ra  câ  in  Albani’a,  in   stricatiune  decatu  folosu.  Inse  de  sine  se  intielege,    mit’a  fdia  —  ca  interessele  patriei  ndstre  pretindu
             Dalmati’a  si  Oroati’a.  In  cele  mai  multe  parti  ale    ca  fia-care  parte  trebue  se  faca  concessiuni;  ddr     cu  urgintia  separarea  territoriului  vamalu,  dedrace
             Germaniei  fetele  dela  s a t e   se  mărită  parte  mare   guvernulu  maghiaru  s’a  chiarificatu  de  ajunsu,  ca    o  politica  vamale,  ce  ar’  potd  se  multiumdsca  pre
             numai  dupace  au  cate  unulu  sdu  si  doi  copii  năs­  pana  unde  are  se  mdrga  cu  concessiunile;  elu  si-a     deplinu  aceste  interesse,  nu  se  pdte  aflâ  decatu  pre
             cuţi  din  patu  nelegiuitu  (bastardi,  copii  de  lele).    pusu  o  stavila,  preste  care  nu  va  trece  nice  decatu     acdsta base.“
             Si  ddca  dv.  numerati  pe  robii  din  temnitiele  Da­  ca-ci  indata  ce  ar  trebui  se  trdca,  atunci  territoriulu    Cum  se  schimba  tempurile,  si  apoi  cum  se
             ciei  după  nationalitati,  mergeţi  de’i  numerati  si  in    vamalu  comunu  ar  incetâ  de  a  fi  mai  avantagiosu    mai  schimba  si  dmenii,  incatu  abiâ  după  nume  i
             Germani’a  si  trageti  proportiunile  după  populatiune.   si  s’ar  ivi  indata  necessitatea  infiintiarii  territoriu­  mai  poţi  cundsce  si  destinge!  Mai  eri  alalta-eri  cine
             Prinsorile  Germaniei  in  mani’a  miiloru  de  scdle  si    lui vamalu separatu.                             luptâ  mai  cu  înfocare  pentru  infiintiarea  bancei
             a  dieciloru  de  mii  de  dăscăli  si  docenţi,  suntu  ne-     Cestiunea  bancei  este  o  simpla  cestiune  eco­  naţionale  si  pentru  crearea  unui  territoriu  vamalu
             spusu  de  populate.  Se  mai  reflectamu,  ca  Germa­  nomica.  Dreptulu  Ungariei  de  a  infiintiâ  o  banca     separatu  pentru  Ungari’a,  dra  astadi  cine  este  mai
             ni’a  lapeda  din  sinulu  seu  pe  fia-care  anu  multe    naţionale  independinte  nu-lu  contesta  si  nu-lu  pdte     blandu  câ  d-lu  Tisza  in  acestu  respectu.  Chiaru
             mii  de  6meni  corrupti,  cari  trecu  in  Americ’a,  Aus-   contestă  nimenea.  Inse  cu  privire  la  acdsta  cestiune    si  deakistii,  cari  au  facutu  impacatiunea  cu  Austri’a
             trali’a,  dra  alţii  vinu  incdce,  la  Ungari’a,  Daci’a  si    guvernulu  n’are  intru  ajutoriu  nice  o  dispusetiune     sub  conditiunile  sustatdrie,  si  pre  cari  d-lu  Tisza
             se  impingu  pana  la  Oonstantinopole;  ca-ci  adeca    legale;  aici  elu  are  de  a  urmâ  după  bun'a  sa     ii  combateâ  cu  vehemintia  si  pertinacitate,  —
              nemţii,  cati  vinu  pe  la  noi,  nici-decumu  nu  aducu    chipsuire,  si  precum  in  tdte  lucrurile  sale,  asiâ     chiaru  si  dinsii  declara  a  fi  satui  de  acdsta  stare
             toti  diploma  de  moralişti  **),  ci  mai  vinu  si  câ  o-    nice  aici  guvernulu  nu  va  caută  conflicte,  ci  va     de  lucruri,  pre  care  inse  d-lu  Tisza  voiesce  a  o
              dinidra  g o ţ i i .   Ddra  funcţionarii  publici  din  Ger­  nisuf  se  mediulocdsca  o  asemena  resdlvere  a  acestei    sustiend  inca  vr’o  diece  ani.  Cam  curidsa  schim­
             mani’a?  Ori-cate  defecte  morali  se  aiba  funcţionarii   cestiuni,  incatu  creditulu  tierei,  care  si  asiâ  nu  se     bare  de  principie  si  idei,  inse  pana  acum  este  ade-
              de  naţionalitate  romana  din  tdta  Daci’a,  adeca  si    bucura  de  vr’o  mare  valdre,  se  nu  se  sguduia.  —     verata.
              cei  din  Romani’a  propria,  si  ori-catu  se  fia  func­  Cu  privire  la  celelalte  cestiuni  guvernulu  n’a  pro-
              ţionarii germani superiori   in sciintia, puşi inse   misu  nici-odata  ca  va  face  minuni,  ci  a  promisu,
                                                                                                                                Activitatea  sasiloru  in  caus’a  arondării  fundu­
             intre  aceleaşi  impregiurari  si  conditiuni  acolo  in    ca  va  lucră  din  respoteri  intru  delaturarea  treptata
                                                                                                                           lui  regiu  după  basea  defipta  de  universitatea  sasa
              patri’a loru, nici   catu unu  grăunte   de macu nu   a reului esistentu."                                   din  an.  1873  si  de  maioritatea  scaunului  Sibiiului
             suntu  mai  buni  decatu  cei  dacoromanesci,  si  aceştia    In  siedintiele  ce  s’au  tienutu  dela  redeschiderea    din  sied.  tienuta  in  Octobre  cresce  mereu  in  pro-
             nu  suntu  mai  rei  decatu  ceia.  Aici  inca  amu  potd    dietei  incdce  nu  s’a  ivitu  nimicu  mai  momentosu;    portiune progressiva cu oportunitatea tempului.
             produce     mii de  exemple,  care se   culegu acolo   de  insemnatu  este  numai,  ca  se  ocupa  secţiunile      Representanti’a  scaunului  Sibiiului  in  siedinti’a
             la faci’a   locului.  Romanii  inse ar’   potd fi mai  camerei  cu  discussiunea  loru.  Intre  aceste  proiecte     din  4  Nov.  a.  c.  inca  a  decisu,  câ  se  tramita  una
             stricaţi  decatu  alţii,  ar’  avd  inse  cuventulu  se  se    suntu  in  prim’a  linia  ale  lui  Tisza  referitdrie  la     deputatiune  la  Maiestatea  Sa  si  la  ministeriu  in
                                                                                                                           Buda-Pest’a,  câ  deodata  cu  celelalte  deputatiuni  din
             escudie  cu  desastrele  ne  mai  audite  ale  patriei  loru,    reform’a  legei  municipali  si  a  celei  comunali,  despre    cercurile  fundului  regiu  se-si  redice  vocea  pentru
             cu  tirani’a  străină  ce  apasase,  si  in  unele  tieri  mai    cari  amu  vorbitu  in  numerulu  precedentu.  Intre     dreptulu  de  intregitatea  territoriale  si  ordinea  mu­
             apasa  cerbicea  loru,  cu  corruptiunea  sisthematica    celelalte  mai  suntu  de  memoratu  proiectele  de  legi    nicipale  deosebita  in  fundulu  regiu,  care  dreptu  e
             infiltrata loru totu de străini cu scopu de a-i perde;  despre  conventiunea  comerciale  cu  Romani’a  codi­  baseatu  pe  legi  si  tractate.  Minoritatea  comissiu-
                                                                    cele  penalu  si  proiectulu  de  lege  despre  introdu­  nii  prin  d.  adv.  Preda  propuse  trecerea  la  ordinea
                                                                                                                           dilei,  ca  tramiterea  deputatiunii  nu  e  in  interessulu
                                                                    cerea  cununiei  civile.  Ce  se  atinge  de  proiectulu
                  *) „Es wird vor Taschendieben und Uhren-                                                                 întregului poporu, ci numai alu sasiloru.
             abzwickern gewarnt.* Die Polizei.                      din  urma,  elu  este  mai  multu  o  imitatiune  a  legii     Deputatiunea  totu  se  alese  si  stă  din  4  sasi
                                                                    despre  cununi’a  civile  din  Austri’a.  In  prim’a  linia
                   **)  „Deutschland  stdsst  aus  tlberfulle  an  Be-                                                     aleşi:  Gustavu  Kapp  dep.  dietale,  Dr.  W.  Bruck-
             vdlkerung  so  und  so  viei  Tausende  jăhrlich  als     se  reguldza  cununiele  sectei  asiâ  numitiloru  naza-     ner  adv.,  Georgiu  Haun  si  Mathias  Holzinger  tie-
             Ausschuss  von  sich.“  (Reise-briefe  aus  Deutschland   reni,  la  cari  cununiele  suntu  identice  cu  concubina-   reni.  Saşii  se  folosescu  de  promisiunea  min.  Tisza
             von Dr. Ad. Sielberstein 1873).                        tulu.  De  aici  înainte,  resp.  dela  intrarea  in  vidtia  din 2 Martiu, ca se va tiend numai de legi câ de
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11