Page 7 - 1875-11
P. 7

o  stea  conducatâria,  si  mişca  acum  tdte,  pentru-câ    representatu  interessele  nepotu-seu  Alesandru.  Asta   A.  P u m n u l u ,   din  motivu  „ca  elu   m i s t i f i c a
            diet’a  ung.,  care  iu  1868  a  recunoscutu  prin  lege    ar’  intarf  si  dispositiunile  făcute,  după  cari  impe­  f a p t e l e   i s t o r i c e   s i   p r o p a g a   u r a   d e   r a s e
            art.  de  uniune  territoriulu  fundului  regiu  câ  terri-    ratulu  Russiei  in  decursulu  ernei  acesteia  e  se  vina    p r i n   t e n d i n t i a   s a   n e l o i a l a   s i   a n t i p a t r i o ­
            toriu  administrativu  deosebitu  si  nedespartitu  pe    in  Itali’a.  Ce  se  tiene  de  Austri’a,  ea  in  fine  se    t i c a . "   Yin’a  lui  Pumnulu  consta  dora  numai  intru
            basea  art.  de  1.  din  1791,  se  reguleze  acum  fun-    va  sacrifică,  precum  ast’a  si  fara  de  acea  se  scie."    aceea,  ca  totu  ce  a  scrisu  elu  in  aceste  lecturare,
            dulu  regiu  prin  o  lege  propria  pentru  elu,  care  se    —  Austri’a  inse  se  afla  in  caus’a  orientale  de  ac-    a  reprodusu  după  alţi  autori,  si  anume  a  reprodusu
            cuprindă  si  organisarea  si  drepturile  administratiu-   cordu cu poterile nordice.                       fragmente  istorice  din  diferiţi  cronicari  si  scrietori
            nii  in  semneloru,  districteloru  si  cetatiloru,  precum  si      In c a u s ’ a   o r i e n t a l e .    romanesci,  mai  departe  biografii  d’ale  barbatiloru
            cerculu  de  dreptu  alu  universităţii  naţiunii  sasesci,                                                  din  trecutn  si  din  presentu,  lucruri  dintre  care  cele
            care  se  se  sustiena  in  cerculu  de  activitate  după     —  După  amenintiarea  f 6iei  oficiale  din  Petro-    mai multe au trecutu deja in imperiulu istoriei.
            art.  XIII  1791.  Esta  e  scopulu  mişcării  si  tra-     pole  cu  cuvintele:  In  totu  casulu  starei  triste  a     Daca  in  aceste  scrieri  se  banuescu  si  se  tragu
            miterei deputatiuniloru sase la Mai. si ministeriu.   poporatiuniloru  creştine  din  Turcia  trebue  se  se     la  îndoiala  unele  passagie,  a  caroru  unicu  defectu
                                                                  pună  capetu,  se  scrie  acum  din  Constantinopole,  ca
                 Fiindu  ca  sasii,  precum  vedemu,  pasiescu  câ                                                       dora  consta  intr’aceea  ca  spunu  mai  multu  adeveru,
            naţiune  sasa,  âra  nu  câ  poporu  solidariu  alu  fun­  in  3  Nov.  ambasadorulu  rusescu,  generalulu  Igna-     de  catu  li  convine  strainiloru,  atunci  demnitatea
                                                                                                    2  Ore  la  sultanulu,
                                                                  tieffu  a  avutu  una  audientia  de
            dului  regiu  egalu  indreptatitu,  ceilalţi  se  afla  in-                                                  cere  ca  se  se  caute  unu  altu  campu  mai  corespun-
            grigiati  si  p 6te,  ca  si  ei  voru  paşi  la  locurile  mai     in  care  i-a  explicatu  sultanului  administratiunea  cea    dietoriu  pentru  o  asemene  lupta,  dara  nu  scOla,  in
                                                                  rea  din  imperiului  lui  si  nemultiumirea  supusiloru,
            înalte,  câ  din  fundulu  regiu  se  nu  devină  unu                                                        care,  celu  pucinn  la  noi,  nu  se  face  politica.  Daca
            Saxenland  exclusivu,  ci  se  remanâ  după  natur’a     starea  decadiuta  financiaria  si  urgenti’a  de  a  se       este  odata  principiulu,  ca  o  carte,  care  mistifica
            lui  primitiva  terenu  comunu  cu  drepturi  egali  pen­  introduce  reforme.  Mai  lipsesce,  câ  si  gen.  Igna-  faptele  si  propaga  ura  de  rase,  se  fia  delaturata
            tru  toti  locuitorii  lui.  —  Intre  proiectele  de  1.,  ce     tipfu  se  pasiâsca,  cum  pasise  Mencicoff,  înaintea     din  scOle,.  apoi  dieu  nu  scimu  cum  ar’  pote  înfrunta
                                                                  divanului  turcescu  cu  notele  cearului.  In  cercurile
            se  voru  propune  la  diet’a  de  acum,  tocma  se  insira     turce  domnesce  mare  neodihna  acum,  din  causa,  ca      ac6stu  principiu  t 6te  manualele  de  Istori’a  Ungariei
            si  proiectulu  de  lege  despre  r e g u l a r e a   f u n d u ­                                            scrise  in  limb’a  maghiara  si  cea  germana,  care
            l u i    r e g i u ,   prin  urmare  ceilalţi  conlocuitori  ai    cu  midiulOcele  calculate  nu  se  potu  paciui  provin-     suntu  astfelu  scrise  in  catu  ori-ce  nemaghiaru  tre­
            fundului  regiu  voru  bate  si  ei  ferrulu  pana  ce  e     ciele resculate.                               bue  se  si  iasa  din  piele,  candu  le  cetesce.  Se  nu
            caldu, pentru egalitatea drepturiloru. —                    In  B e r l i n u   inca  esira  comunicate  officiOse    citamu  altu  esemplu  decatu  numai  modulu  cum  se
                                                                  totu  de  soiulu  officiOsei  din  Petropole,  ca  simtiulu
                 Universitatea  fundului  regiu  inca  e  convocata                                                      descrie  revolutiunea  lui  Hora  din  1784  si  comand’a
            pre  22  Nov.  a.  c.  si  s’au  si  inceputu  alegerile  de-     Europei  civilisate  trebue  se  se  inflacare  de  nou  si     lui  Jancu  din  1848.  Si  unulu  si  altulu  se  califica
            putatiloru  la  oonfluxulu  universităţii.  Tocma  pri-     se  sildsca  pe  regimele  conducatorie  Ia  paşi,  cari       de  bandiţi  si  de  conducetori  de  bande  talharesci.
                                                                  lesne  s’ar’  pote  îndrepta  in  contra  durarii  mai
            mimu presciintiarea urmat6ria din Sabesiu:                                                                   Sa  nu  vorbimu  de  Jancu,  pentru  ca  purtarea  lui
                                                                  departe a imperiului osmanicu.                         si  rolulu,  ce  la  jucatu,  nici  nu  pote  veni  in  com-
                                  S a b e s i u ,  in 1 Noemvre 1875.   Officialuln  „Wiener  Abendpost"  dice,  ca  art.   parati’a  ce  voimu  se  o  aducemu  aci.  Sa  remanemu
                 Asta-di  representanti’a  scaunului  a  tienutu    fOiei  din  Petropole  numai  explica  negotiarile  diplo­  numai  la  Horia  si  se-lu  aducemu  in  comparaţia  cu
            adunare.  Desbaterile  au  tienutu  inainte  si  după    matice  actuali,  dâr’  nu  anuncia  nOue  fase  in  situa-    Dozsa.  Dâca  Horia  nu  a  fostu  condusu  de  nisce  idei
           amea-di  pana  tardiu.  Obiectele  au  fostu  numerose    tiunea  politica,  neci  vreo  schimbare  a  atitudinei    mai  nobile  decatu  Dozsa,  apoi  de  siguru  mai  infe-
            si  interesante,  Representantii  romani  s’au.  portatu    Russiei privitOria la nOu’a stare de lucruri.    rioru  de  catu  acesta  n’a  fostu  si  totuşi  Dozs’a  nu
           in  multe  cestiuni  barbatesce.  Scaunulu  a  alesu         „Times*  inca  scrise  dela  Mostar,  ca  consulii    se  numesce  banditu  si  nice  Curutii  lui  nu  se  cali­
           pre  dd.  Dr.  Stef.  P e c u r a r i u   adv.  si  J.  B o l o g ’ a    poteriloru  suntu  de  părere,  ca  pOrt’a  se  afla  in    fica  de  talhari.  Ei  bine  unde  e  logica  aci.  Pe
            consiliariu,  deputaţi  la  universitatea  din  Sibîiu.     nepotentia  de  a  innadusi  rescdl’a,  si  ca  spriginulu    unulu  se  Tu  terfelimu  si  pe  altulu  se  Tu  stracuramu
           Corespundinti’a  detaliata  va  urma  la  tempulu  seu,     poteriloru  s’ar’  pare  inevitabile.  Acum  se  mai    âcca  esia  numai,  câ  se  nu  dicemu  ca  nu  l’amu
           asceptandu inca adunarea comunităţii ndstre.           scrie,  ca  după  revist’a  trupeloru  ruse  dela  Kiew    pomenitu  in  istoria.  Istori’a,  dâca  vre  se  fia  drâpta,
                                                     0 o r e s p.  prin  Cearulu,  ele  fura  expediate  cu  drumulu  de    trebue  se  intrebuintieze  un’a  si  aceeaşi  cumpănă
                                                                  feru  spre  Fruntariele  Bucovinei  si  României  si  la    atatu  cu  S t a n u   catu  si  cu   I s t v a n .   Ori  ce
                                                                  Kiew  sosescu  alte  n 6ue  trupe  din  fundulu  Russiei   scriere  care  pe  I s t v â n   lu  inaltia  si  lu  glorifica,
                 In  numerulu  precedentu  vediuramu  resunetulu   provediute  cu  cele  de  lipsa.  Russia  dâr’  se  pre-    eara  pe  S t a n u   lu  tiresce  prin  t 6te  murdăriile  nu
           romanescu  la  ide’a  ungurâsca  a  contelui  Bethlen,     gatesce pentru ori ce impregiurari.                se  p 6te  subtrage  de  obiectiunea  „ca  mistifica  fap­
           relativa  la  infratirea  poporului  romanescu  cu  celu  ungu-    „La  Republique"  din  Franci’a  pune  mare     tele  istorice  si  ca  propaga  ura  de  rasa"  si  acesta
           rescu,  acum  se  vedemu  si  unu  resunetu  ungurescu,  la  o   gravitate  pe  dechiararea  officiala  din  Petropole,     obiectiune  se  pote  tipări  la  finea  mai  a  fia-carui
           idea  romanâsca.  —  Diariulu  „Trompett’a  Oarpatiloru"   asemenandu-o  cu  depesi’a  lui  Gorceacoff  din  1858,     manualu de Istori’a ungurâsca.
           vorbindu  intr’unu  articlu,  despre  bancrutarea  statului   tramisa  representantiloru  ruşi  din  strainetate,  inse     Dâra  se  nu  mai  pierdemu  vremea  cu  asemine
           turcescu  si  despre  daunele  ce  acâsta  bancrutare  le    asta  de  acum  are  caracteru  de  engagementu,  prin    deductiuni,  ca-ci  scimu  ca  nu  aceasta  e  causa  ade-
           aduse  statului  romanu,  recomandă  atenţiunii  legis-   urmare  campani’a  diplomatica  întreprinsa  supt  res-   verata  a  interdictului,  ci  asta  e  numai  unu  pretextu.
           latoriloru  si  juristiloru  romani  si  străini  urmatdriele   c61a  din  Hertiegovina,  care  se  parea  închisa,  âr’  e    Caus’a  cea  adeverata  e  faptulu,  ca  se  scie  lips’a  de
           idei  respective  întrebări:  N’ar  fi   6re  cu  dreptu,   redeschisa.                                      manuale  ce  esistu,  si  asiadara  o  trasetura  de  con-
           câ  Romani’a  se  platesca  pre  venitoriu  numai  diu-     „Montenegrulu"  a  intratu  cu  P 6rta  in  nego-    deiu,  unu  simplu  v e t o ,   suntu  in  stare  a  causa
           metate  din  tributulu  seu  ce  l’a  platitu  pana  acum     tiari,  câ  se  -lu  lase  in  nedependintia  pentru  totu     mii  de  dificultăţi  si  a  face  desvoltarea  intelectuala
           Turciei?  Cu  ce  dreptu  părţile  locuite  de  romani     deuna  prin  ajutoriulu  poteriloru.  P 6rta  ar’  înde­  in  scOlele  nostre  aprope  imposibila.  Asta  este  caus’a
           formâdia  astadi  parti  intregitOrie  ale  Turciei  ?     plini  pretensiunile  Montenegrului,  dâca  acesta  se     cea  adeverata  ce  a  datu  ansa  la  asemeni  dispositii,
           Pentru  ce  s’a  ruptu  dela  corpulu  României  Borseculu    va  decide  ai  procura  vreunu  contingentu  pe  tempulu    cum  vedemu  ca  dela  unu  timpu  incâce  se  tienu
           si  valile  Carpatiloru  pana  la  Mehadi’a  ?  Cu  ce  dreptu    de resbelu.                                lantiu.
           se  vendii  Basssarabi’a  la  Russi’a  si  Bucovin’a  la     In  Ş e r b i ’ a   e  conchiamata  pe  30  Novembre    Noi  dicemu  una  si  buna,  ca  asemine  mesuri
           Austri’a?  —  Respunsulu  diuriului  „Kelet"  la  aceste    scupcina  si  se  aştepta  dela  spiritulu  ce  domina     nu  -su  nici  de  cum  compatibile  cu  misiunea  ce  au
           întrebări  este  cam  acest’a:  Poftimu  domniloru,  cer­  acolo  a  face  asemene  pretensiuni  de  nedependentia,    institutele  de  invetiementu.  Sciintiele  au  de  a
           caţi  a  si  realisâ  aceste  idei  si  apoi  veţi  vedâ  cum     dâca nu de extenderea granitieloru.        respandi  civilisatiunea,  si  cei  ce  făcu  dispositiuni,
           bagamu  in  Dunăre  cu  unu  batalionu  de  honvedi                                                          câ  cele  discutate  mai  susu,  se  vede,  ca  nu  au  atatu
           t6ta dstea romana.                                                                                           interesu de sciintie, catu de politica.
                Precum  se  vede,  turcii  nu  vreau  se  dâ  cre-     Cărţile romanesc! soli interdictuln              Fiindu  asia,  n’avemu  decâtu  se  ne  unimu  eu  escla-
           diementu  asecurariloru  de  pace  făcute  de  guvernulu                                                     matiunea  unui  barbatu  ilustru  pe  terenulu  invetie-
           romanu.  Precum  cetimu  in  diariele  romane  si                ministrului ungurescu.                      mentului  „ca  sciintta,  ce  se  dcgradiaza
           străine,  concentrarea  trupeloru  romane  pentru-  ma­     CurîOse  aparitiuni,  remarcabile  prin  drastici-    a  deveni  tereitorea  politicei,  ’si
           nevrele  de  tOmna  a  datu  ansa  guvernului  turcescu     tatea  loru,  s’au  ivitu  pe  terenulu  invetiamentului     pierde misiunea sa civilisatoria.“
           de  a  ordonă  in  porturile  dela  Galaţi,  Brail’a  si     —  nisce  aparitiuni,  care  trebue  se  traga  atenţiunea                                       P-
           Giurgiu  cate  unu  vaporu  de  resbelu.  RidiculOse     fia-carui  omu  de  litere.  Pe  neromanulu  se  ’lu
           dispositiuni  aceste  pentru  evitarea  unui  periclu  asiâ    frapeze,  eara  pe  romanulu  trebue  se  ’lu  imple  cu
           de  mare.  Dâca  din  intemplare  ingrigirile  turcesci     mâhnire.                                                                     S i b i i u 2 Novembre 1875.
           ar  avâ  vre  unu  temeiu,  atunci  dieu  dicemu,  trei     Cum  se  nu  se  mahneasca  romanulu,  candu  vede,
           simple  vapâre,  nu  ar’  potâ  impedecâ  unu  asemene    ca  in  midiuloculu  romaniloru  se  ridica  institute  su-     In  31  Octobre  a.  c.  petrecuramu  la  locasiu-
           periculu.                                             periore  străine  eara  institutele  romanesci  suntu  ame-   rile  eterne  pre  unu  iubitu  confrate  si  amicu  alu
                Diurnalulu  italianu  „Rome"  trage  diosu  o  per­  nintiate  cu  distrugere?!  Cum  se  nu  se  mahneasca    nostru,  pre  d.  I o a n e   T u l b a s i u ,   fostu  secretariu
           dea  de  pre  cointielegerile,  ce  au  avutu  imperatulu     romanulu  candu  vede,  ca  in  Clusiu  s’a  infiintiatu     la  direcţiunea  regia  de  aici,  carele  după  unu  scurtu
           Wilbelmu,  candu  cu  visit’a  făcută  in  Milanu,  cu     o  universitate  maghiara,  in  Cernăuţi  una  germana,    si  greu  morbu  de  plumani,  repausâ  in  29  Octobre
           regele  Italiei  Yictoru  Emanuele.  „Rome"  desco­   si  se  sustienu,  anume  cea  din  urma  mai  numai  cu    a.  c.  in  etate  de  59  ani.  Pierderea  acestui  bar­
           pere  din  fontan’a  unui  diplomatu  ca:  „convorbirile    bani  romanesci,  pe  candu  invetiamentulu  de  prin    batu  de  caracteru  solidu  si  nobilu,  activu,  zelosu
           ambiloru  suverani  n’au  avutu  de  obiectu  politic’a     scâlele  nostrese  dificulteaza  cu  felu  defelu  de  dispositiuni    si  conscientiosu  in  officiulu  seu,  o  deplangemu  cu
           besericâsca,  ce  va  se  o  urmedie  Itali’a.  Acumu  re­  arbitrare?!  Intemeiarea  universitatiloru  străine  deja   totii,  cari  amu  avutu  ocasiune  alu  cunâsce  mai  de
           cunoscu  cei  dela  Berlinu,  ca  Itali’a  are  aceasi  tie-     calificata  ca  o  espeditiune  morala  pentru  desnatio-    aprdpe.  Lacun’a  causata  in  corpulu  naţionale  prin
           nuta  si  ca  considerandu-se  unele  dificultăţi  nu  se     nalisarea  romanului.  Ce  vomu  dice  dâra  candu     pierderea  aceluia,  intre  impregiurarile  actuali,  inca
           p6te  cere  dela  acâsta  potere  păşire  energica,  care     alaturi  cu  aceste  espeditiuni  îndreptate  in  contra     este  greu  de  a  se  pote  repară.  Cortegiulu,  ce  i-a
           ar’  potâ  strică  scopului.  Inse  cestiunea  ce  au  de     romanităţii,  vedemu  si  alte  manopere  deprimetoare    petrecutu  remasitiele  pamentesci,  pana  la  mormentu,
           urmatu  in  politic’a  orientale  s’a  discutatu  intre  su­  pentru  noi  cum  este  mai  antaiu  oprirea  subventiu-     a  fostu  unulu  dintre  cele  mai  alese  si  mai  nume-
           verani,  dâca  nu  cumva  s’a  si  fipsatu.  Prusi’a  adeca     niloru,  ce  le-au  avutu  institutele  năstre,  apoi   in­  r6se.  Protopopulu  I.  P.   R u s u   câ  pontificante  la
           in  cointielegere  cu  Russi’a  vrâ  a  miscâ  pe  Itali’a,     terdictul!! pusu asupra cartiloru romanesci.  acestu  actu  tristu,  a  pronunciatu  la  mormentulu
           câ  se  se  alature  la  politic’a  loru  sdu  celu  pucinu     Constatamu  cu  durere  ca  numerulu  cartiloru   prea  amatului  confrate,  unu  discursu  funebrale  pe-
           se  remana  neutrala,  cu  scopu  de  a  isolâ  pe  Fran-    puse  sub  interdictu  s’au  maritu  prin  recent’a  oprire   trundietoriu,  carele  a  storsu  lacrime  de  dorere  din
           ci’a  si  Angli’a.  Prin  urmare  uncbiulu  Wilbelmu  a  a celoru patru tomuri din cartea de lectura de       ochii  tuturoru  acelor’a,  carii  au  cunoscutu  pre  re-
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12