Page 9 - 1875-11
P. 9

m rn v M i














                      Gazet a  ese  de  2  ori:  Joi’â  si  Duminec’a,                                                       Se prenumera la poştele o. si r.^ si pe ia
                            J
                      Fdi's,  candu  conoedu  ajatdriale.  —  Pretiulu:                    ilsiLllkjik WMMM»                DD, corespondenţi, — Pentru sentT- 6 or.
                      pe 1 snu 10 fl., pe Va 3 fi. v. a. Tieri esterae 12 S.                                                 Tacs’a timbrala a 30 cr. de flaeare pu­
                      V. a. pe unu anu sdu 27ş galbini mon. sunatdria.                                                                     blicare.



               Ir. 76.                                                        Brasiovu 14|2 Novembre                                                                 1875.



                                                                   limb’a  propria,  pe  care  o  lasssera  numai  pe  sam’a    prin  vertutea  loru,  ci  prin  poterea  evenimenteloru
                          C a r e   p e   c a r e ?                suburbaniloru,  sateniloru  si  a  dascaliloru  cu  chic’a    europene.  Ai  noştri  se  loviră  cu  nasulu  de  pdrt’a

                                ( U r m a r e ) .                 pe  spinare.  Si  ce  a  potutu  face  pe  germani  câ    închisa  si  nu  mai  credu  ca  o  va  potd  deschide  ci­
                 Una  din  imputările  făcute  dacoromânilor  a  de   se-si  urgisdsca  limb’a  loru  naţionale  pana  la  gra-    neva.  Ei  înjura  mereu  pe  maghiari,  câ  si  tiega-
            catra  străini  este,  candu  li  se  dice,  ca  ei  fura.     dulu  acesta?  Educatiunea,  numai  educatiunea,  dra    nulu  pe  solgabirau,  de  care  se  temea  mai  tare  câ
            Asia  este  dieu  aceea,  unii  romani  au  furatu  si  mai     nu  si  vre-unu  jugu  tiranescu  impusu  loru  de  catra    de  imperatulu,  pentr'u-ca  acela  -lu  bătuse,  dra  nu
            fura.  Se  adunamu  inse  la  unu  locu  tdte  furturile    naţiunea  Franciei,  precum  s’a  impusu  romaniloru  cu   celu ce poruncea la jupanulu solgabirou.
            romaniloru  cate  ae  commitu  intr’o  societate  naţio­  armele.                                                  Dica  publiciştii  evrei  din  Budapest’a  ori-cate
            nale  de  9—10  mili 6ne;  se  le  summamu  inse  si  pe    Ddra  maghiarii,  maghiarii,  ce  rusîne  de  nesu-   voru  vrea  despre  poterea  de  vidtia  naţionale  a  ele­
            cele  commisse  intre  10  milidne  de  nemţi,  sdu  de   feritu  pentru  romani,  ori-candu  aude  pe  poporulu    mentului  maghiaru  si  despre  vocatiunea  lui  de  a
            totu  atati  ruşi,  ori  franci,  si  sum’a  furturiloru  ro-    celu  mai  trufasiu  după  spanioli  sfarmandu  la  nuci    domină;  de  ar’  fi  fostu  inse  acea  potere  inca  de
            manesci  de.  preste  anu  va  dispard  pe  langa  ale  al-    cu  limb’a  sa  zureitdria  câ  nisce  lantiuri;  ce  batjo­  trei-ori  atatu  de  mare,  ea  s’ar’  fi  nimicitu  de  multu,
            toru  pop6ra;  atata  numai,  ca  pe  ale  ndstre  le  nu-    cura,  candu  noi  nu  ne  potemu  falf  câ  ei  cu  cali­  ddca  acestu  poporu  nu  ar’  fi  fostu  luatu  sub  pro-
            mera  t 6ta  lumea,  noi  inse  suntemu  mai  nepăsători   tăţile  ndstre  naţionale!  Asia  yorbescu  acei  romani,    tectiunea  clerului  catholicu,  carele  in  evulu  mediu
            decatu  se  le  inregistramu  pe  ale  altora.  Ndue  abia    cari  câ  si  „Peleskei  notarius*  de  pe  steppele  Un­  fusese  omnipotente,  in  catu  elu  inaltiâ  si  ajută  pe
            ne  bătură  ceva  la  ochi  milidnele  furate  dela  arma-    gariei,  sdu  câ  Zold  Marczi  dela  Dobretienu,  nu  au    cine  voiâ,  trantea  la  pamentu  si  nimicea  pe  care
            t’a  austriaca  in  1859  (generalulu  Eynatten,  minis-    mai  vediutu  altu  poporu  europdnu  si  nu  scie  ca    cum  ii  placea,  impartiâ  tronuri  si  cordne,  fundă
            trulu  Bruck,  directorulu  Richter  etc.),  l  x /   milionu   afara  de  Ungari’a  mai  este  si  alta  lume.  Fia-ne    dinastii  ndue  si  destituea  pe  altele  vechi,  facea  do-
                                                       2
            din  1866  (vedi  Oesterr.  Aeconomist),  histori’a  cu    permisu  a  schimba  rolele  pe  unu  momentu,  adeca    natiuni  de  tieri  pe  care  nici  nu  apucase  ale  desco­
            Stoussberg,  cu  Offenheim,  colosalele  scandale  dela    a  presupune,  ca  maghiarulu  câ  maghiaru  ar’  fi  por-   peri  nimeni,  auctorisâ  pe  popdrale  catholice  câ  se

            Berolinu,  defraudatiunilş  de  sute  de  mii  si  de  mi-    tatu  jugurile,  care  au  apesatu  cerbicea  romanului,    extermine  pe  cele  necatholice,  facea  collecte  de  mi-
            lidne  pe  la  banei,  casse  publice  si  alte  speculatiuni    si  poteti  fi  incredintiati,  ca  pana  astadi  numele  de    li6ne  in  tdta  lumea  catholica,  din  care  distribuea
            marsiave  si  concursuri  frauduldse,  de  care  suntu    maghiaru  ar’  fi  devenitu  numai  reminiscentia  isto­  subventiuni  bellice,  ajută  chiaru  si  cu  corpuri  pon­
            pliDe  diariale  si  archivele  judecatoresci  ale  Germa­  rica,  câ  si  celu  de  hunu,  de  avaru,  de  gotu,  van-    tificali  de  armata.  Preste  acestea  clerulu  si  anume
            niei  si  ale  Austriei.  Ei  se  totu  lauda  cu  inalt’a    dalu,  longobardu,  bissenu  etc.  După  caderea  cea    călugării  catholici  ddca  nu  erâ  amici  ai  desvoltarei
            loru  cultura  scientifica,  cu  intelligenti’a  superidre.    cumplita  dela  Sîri’a  (Vilâgos)  ajunse  si  pe  maghiari   nationalitatiloru  si  ai  cultivarei  de  limbi  străine,
            Bine;  apoi  ddra  si  crimele  trebue  se  li  se  impute    biciulu  absolutismului  câ  unu  reu  necessariu,  ddra    fundă  inse  si  sustiend  la  popdrale  catholice  mii  de
            cu atatu mai greu.                                     prea  bine  meritatu.  Ati  uitatu  asiâ  curundu  ex-    scâle  si  universităţi  in   l i m b ’ a   l a t i n a ,   publică
                                                                                              1
                 Se  mai  dice,  ca  simtiulu  nostru  naţionale  ar’    trem’a  desperatiune  iri  care   cadiuse  mai  tdta  naţiu­  si  adună  cârti  cu  sutele  de  mii,  si  asia  spargea
            fi  prea  tempitu,  romanii  nu  ar’  fi  mândri  de,  ori­  nea  maghiara,  nu  după  secuii  de  subjugare,  cf  nu­  prin  barbari’a  asiatica.  Cu  protectiuni  de  acestea
            ginea  loru,  ca  nu-si  invdtia  limb’a,  nu  o  cultiva,    mai  in  diece  ani,  adeca  pana  după  Magent’a  si    erâ  usioru  a  desvoltâ  potere  de  vidtia  si  a  incor-
            nu  o  apara  pe  vidtia  pe  mdrte,  precum  făcu  alte    Solferino?  Cititi  interessantele  discursu  de  recipien-   porâ  la  elementulu  propriu  totu  ce  erâ  mai  de
            naţiuni.  Se  p 6te  si  aedsta;  ddra  pessimistii  si  toti   dariu  alu  lui  Lad.  Arany  tienutu  la   6  Octobre   frunte  la  alte  naţiuni,  precum  de  ex.  in  Transil­
            despretiuitorii  caracterului  nostru  naţionale  se  ne    1873  in  academi’a  de  sciintia  dela  Pest’a.  Acestu    vania,  unde  maioritatea  celoru  mai  renumiţi   b ă r ­
            numdsca  ori-care  altu  poporu,  subjugatu  asia  pre­  academicu  citddia  cu  acea  ocasiune  mai  multe  ex-    b a ţ i   d e   s t ă t u    ai  tierei  si  scriptori  istorici  latini
            cum  fusese  alu  nostru,  care  sub  acelaşi  jugu  triplu    pectoratiuni  si  sententie  desperate  de  ale  fruntasi-    au  fostu  si  mai  suntu  de  origine  dacoromâna,  in-
            se  fia  facutu  mai  multu  pentru  salvarea  individua­  loru  maghiari.  Cateva  mii  din  ei  luasera  lumea  in    cependu  de  inainte  de  Corvinu  si  de  archiepia-
            lităţii  sale  naţionali.  Câ  se  nu  prea  lungimu  vor-    capu;  unii  nu  s’au  opritu  pana  in  Americ’a  sep-    copulu  primate  Nicolae  pana  la  cdt’a  respectabile  a
           b’a,  se  reflectamu  asta-data  numai  la  romanii  de    temtrionalo,  alţii  ajunseră  pana  in   A u s t r a l i ’ a ,   celoru  esiti  din  familiele  romanesci  Vas.  Mailatu,
            dinedee  de  Carpati.  A  fi  piedestalulu  unei  pira­  câ  se-si  caute  patria  ndua.  Corniţele  Stef.   S z e -   GHtia  (Georgie,  in  istoria  Gdczi),  Petroviciu,  Josika
            mide  cumplite  compusa  din  Ungari’a,  Austri’a  si    c h e n y i ,   regeneratoriulu  maghiarismului  ajunsese   (Joska-Josivelu,  Josivutiu),  Bethlen,  Candea  (Kendi
            Germani’a  intrega  (pana  in  a.  1866);  a  sta  facia    in  cas’a  nebuniloru.  Cumplitulu  br.  Nic.   V e s e l d -   et  Kendefy),  Zeik  (Zaicu),  Kemdny  Borcea  (Bar-
            in  facia  totu-deauna  cu   x /   milionu  de  baionete,  si   n y i   mori  de  anima  sfarmata.  Renumitulu  poetu    csai),  Nalâtzi,  Macskâsi,  si  mai  de  inedee  generalii
                                       2
            a  pretende  totuşi  manifestări  uimitdrie  de  vidtia    V O r d s m a r t y   dicea,  ca  dupa-ce  -si  perduse  tdte   Crai,  Duca,  Calliani,  barbati  de  stătu  Mehesiu,  Cos-
            naţionale,  insdmna  a  insultă  pe  celu  crucifiptu,  pre­  illusiunile,  ei  mai  remase  câ  se  blasfeme  pe  Divi­  tea,  Rusu,  Nopcea,  Vaida,  Sam.  Popu  si  mulţime
            cum  insultase  talhariulu  celu  din  stang’a  pe  Isusu    nitate!  Altu  scriptoriu,  B a j z a   intrebâ  pe  Dumne-   alţii. —
            Christosu.                                            dieu:  Ddmne,  ai  cadiutu  tu  din  omnipotenti’a  ta,     Maghiarii  striga  si  înjura  adesea  pe  germani;
                 Simtiu  naţionale,  manifestare  de  vidtia  si  vigdre   si  ajunse  Satan’a  domnu  alu  universului?   E r d d l y i   ei  inse  suntu  fdrte  ingraţi  catra  ceia.  Fdra  ajuto-
            naţionale?  Adeverate  minuni  a  facutu  naţiunea  ro­  nu  cerea  mai  pucinu  dela  Ddieu,  decatu  câ  se  pe-    riulu  energiosu  alu  ndmtiului,  maghiarii  ar’  fi  as­
            mana  pe  terrenulu  acesta,  pentru-ca  in  totu  tem-    depsdsca  pe  tdta  omenimea,  care  lasase  câ  maghia­  tadi  ori-ce,  numai  maghiari  nu.  Nimini  nu  ’i-ar’
            pulu  actiunei  sale  romanulu  a  fostu  legatu  de  mani    rulu  se  cada  atatu  de  reu.   S â r o s y   trasniâ  si   fi  exterminatu  in  sensulu  fisicu  alu  acestui  cuventu,
            de  pitidre.  Multe  alte  popdra  in  asemenea  positi-    fulgeră  in  contra  femeiloru  maghiare,  de  ce  j  6ca  pentru-ca  acestu  poporu  dupa-ce  se  mutase  de  ca­
            uni  s’ar’  fi  lasatu  câ  mdrte  si  ar’  fi  moritu  in  a-    si  nu  plangu.   T o m p a   scriâ  plangandu,  ca  ma­  teva-ori  din  tidra  in  tidra  câ  vai  de  elu,  in  fine
            deveru.                                               ghiarului  ii  este  interdisu  chiaru  si  a  plânge,  ca    avii  marele  norocu  câ  se  se  asiedie  intre  ddue  po­
                 Simtiu  si  mandria  naţionale?  Se  citamu  si  aici   elu  se  p 6te  asemenâ  cu  ebreii  ratecitori  in  desiertu,   pdra  hospitali  si  iubitdrie  de  pace,  adeca  intre  sla-
            exemplu  germaniloru,  cu  cari  ni  se  scotu  ochii  de    cu  poporulu  celu  exterminatu  din  Caledoni’a,  cu    vaci  si  romani,  pe  unde  erâ  locu  de  ajunsu  pentru
            atatea-ori.  Pana  pe  la  inceputulu  acestui  seculu    sclavii  de  galera,  cu  perirea  Ierusalimului,  cu  leulu    pascerea  cailoru,  pane,  carne  si  vinu  prisosu  pentru
            nu  numai  aristocraţii,  ddra  si  burgesi’a  nemtidsca    cadiutu  in  cursa,  cu  fdr’a  împuşcata,  cu  falconulu    dmeni  câ  se  manance,  se  bea  si  se  ddrma  bine.
            -si  despretimă  limb’a  in  mani’a  lui  Kant,  Klop-    (sioimu)  fara  aripe,  cu  drn’a  ghiatidsa,  cu  tdmn’a    După  aceea  pap’a  Romei  si  imperatorii  romano-
            stock,  Leasing,  Herder,  Schiller,  Gothe  etc.  si  par-    negur6sa,  cu  ndptea  fiordsa,  cu  stejarulu  putredu,    germani  au  aflatu  cu  cale  a-i  creştină  si  totu-odata
            liruiâ  francesce  pana  la  grdtia.  Ati  uitatu  asiâ    cu  fldrea  vescedita,  cu  ruine  pe  care  au  crescutu    a  formă  din  cateva  principate  mici  unu  regatu  sub
            curundu,  cum  dramaturgulu  Kotzebue  si  mulţime    buruieni  etc.  Asia  simtiâ  toti,  amblâ  cu  capulu    nume  de  Hungaria,  cum  si  a  pune  in  fruntea  ace­
            alţi  scriptori  nemtiesci  biciuira  stupid’a  gallomania   plecatu;  unii  si  mai  conspiră,  ddra’i  prindea,  pe    lui  stătu  pe  unulu  din  ducii  asiatici  baptisati,  care
            a  natiunei  loru?  „Bon  jo-ur  mada-md  von  Fichtel-    uni’i  spendiurâ,  cu  cei  mai  mulţi  implea  temnitiele.    apoi  se  submisse  papii  si  se  puse  elu  si  toti  suc-'
           heim.  Merci—danke  bo-co-up  Moun-si-eur,  comm-   Ecca  totu  atati  professori  ai  pessimistiloru  noştri.    cessorii  sei  la  dispositiunea  calugariloru  apuseni,
            ant  vo-us  port-ez  vo-us?  Ich—je  me  port  trdz    Dâra  bine  ca  incai  aceştia  nu  trecu  in  Americ’a,    cari  sciura  a  folosi  braciale  maghiariloru  câ  si  ale
            bien.“  Ddra  asia  miserabilu  de  reu  cum  vorbeâ  1   nici  in  Australi’a,  ci  se  vaiera  aci  acasa  câ  feme­  toturoru  popdraloru  de  ritulu  latinu  iu  luptele  ce
            francesce, totu le mai placea decatu se-sj vorbdsca   ile bocitdrie pe la morţi. Maghiarii seapara, nu       portă contra besericei răsăritene representata prin
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14