Page 10 - 1875-12
P. 10

romanica  era  intru  adeveru  sărăcită  si  asuprita       Armatu  bine  cu  datele  sale  statistice  oficiale,     „Mei  fetiori,  aceea  nu  merge  asia  cumu  vi  se
           preste  t6ta  mesur’a,  de  aceea  o  scutesce  din  nou,    Dr.  Fischhof  se  adressâ  catra  regimu,  catra  minis-    pare vdue."
           mai  alesu  de  darea  decimeloru  din  cerealie,  din    teriu  dicundu:  Vedeţi  de  midiulociti  pe  ori-ce  cale     „Da  de  ce  se  nu  mdrga  părinte,  ca  ddra  im-
           mustu,  legume,  oi,  porci  si  stupi;  dra  fiendu-ca  de­  veţi  sci,  desarmarea  generale  in  Europi,  dra  in    peratulu  are  vrasmasi  destui;  se  ne  duca  asupra
           cimatorii  nu  se  supunea  la  mandatulu  domnitoriului,   catu  nu  veţi  desarma  tocma  de  totu,  nutriti  pe    loru,  ca  pe  care  cumu  l’amu  ochf,  ar’  si  audf  can-

           in  14  Iuniu  1676  emitte  unu  decretu  amerintia-    soldaţi multu mai bine, câ se nu pâra de f 6 m e .   tandu  cocosiulu  dela  usi’a  raiului  si  pe  Sant-Petru
           toriu  asupra  loru.  De  alta  parte  inse  mitropolitulu     Ceea  ce  dice  francesulu  frappantu  —  lovitoriu,    venindu cu chiaile."
           Sava  II.  in  locu  de  a  salva  macaru  nesce  ruine     isbitoriu  —  aceea  suntu  cifrele  citate  de  Dr.  Fisch­  In  fine  preotulu  abia  ’i  capacitâ  ca,  „nu
           din  autonomi’a  basericdsca,  tocma  din  contra,  ajuDge    hof  in  acdsta  materia.  Densulu  descopere  lumei  cu     merge  asia,"  si  bieţii  fetiori  esira  cu  dorulu  in
           cu  anim’a  sfarmata  de  doreri  câ  se  mai  vedia  si     acele  cifre  unu  a l t u   deficitu  alu  imperiului,  nease-    sinu,  „de  a  se  bate  cu  ori-cine,  si  apoi  se-i  lase
           unu  altu  edictu  alu  lui  Apaffy  datu  la  cererea  lui     menatu  mai  periculosu  decatu  celu  de  bani,  unu     la părinţi."
           Tiszabecsi  in  14  Iuliu  1674,  catra  mitropolitu,     deficitu  terribile.  in  p o t e r i ,   i n   s a n e t a t e a   s i     Se ne intdrcemu la alte cifre.
           protopopi  si  preoţi,  prin  care  le  demanda  de  nou,     i n   v i d t i ’ a   l o c u i t o r i l o r u   acestui imperiu.  Dr.  Fischhof  reproduce  din  statistic’a  compa­
           sub  grea  peddpsa,,  câ  se  recundsca  supremati’a  epis­                                                   rativa  a  unui  francesu  eruditu  alte  cifre  si  mai  in-
                                                                       In  dilele  ndstre  este  adoptata  doctrin’a,  ca
           copului  calvinescu,  cărui  i  s’a  datu  dreptulu  de                                                       fricosiate,  despre  înmulţirea  popdraloru.  După  aceste
                                                                  mancarea  de  carne  dâ  cea  mai  multa  potere  la
           superinspectiune  preste  tdte  baseficele  romanesci,                                                        calculatiuni":  In  Norvegia  suntu  de  ajunsu  41,  in
                                                                  dmeni  m u n c i t o r i .   Acdsta  doctrina  este  sprijinita
           pentru  câ  se  îndrepte  errorile  loru  si  după  impre-                                                    Russi’a  48  de  ani,  câ  populatiunea  se  se  indoidsca;
                                                                  de  nenumerate  experimente  si  de  experientia  vasta.
           g'iurari  se  le  guberne,  se  faca  prin  ele  v i s i t a t i u n i                                        in  Prussi’a  propriu  disa  populatiunea  se  indoiesce
                                                                  Acumu  se  vedemu  care  stătu  cumu  -si  tiene  arma-
           c a n o n i c e ,   cu  care  ocasiune  se  fia  obligaţi  a  se                                              in  restimpu  numai  de  ani  51;  in  ceealalta  Germa­
                                                                  t’a  sa.  Armat’a  austro-ungurdsca  e  tienuta  mai
           presenta  la  elu  toti  pe  cati  ii  va  cita  înaintea  sa,                                                nia  după  provincii,  in  cate  68,  72,  101  pana  la
                                                                  reu  decatu  ori-care  alfa  din  Europ’a.  Soldatului
           si nici-unulu se nu cutddie a resiste *).                                                                     109  de  ani,  in  Angli’a  camu  in  53  de  ani,  in
                                                                  Angliei  se  dâ  de  trei  ori  atata  carne,  soldatului
                 Ce  mai  potea  face  mitropolitulu  Sava  II.  facia                                                   Portugali’a  80,  in  Belgiu  77,  in  Greci’a  86,  in
                                                                  Franciei  si  alu  Italiei  de  doue  ori  atata  catu  celui
           cu  acdsta  nebuna  porunca  a  tiranului  paganu?                                                            Itali’a  84  de  ani,  in  Franci’a  in  165  de  ani,  in
                                                                  austriacu;  chiaru  soldatulu  rusescu  are  cu  49  grame
           Aristocrati’a  romandsca  trecuse  in  partea  ei  cea  mai                                                   alte  tieri  in  cate  70—80  ani,  dra  in  imperiulu
                                                                  si  celu  pemtiescu  cu  16  grame  carne  mai  multa
           mare  de  multu  la  calvinia;  chiaru  si  familii  roma­                                                    austro-ungurescu  populatiunea  se  pdte  indof  la  nu­
                                                                  decatu  celu  austro-ungurescu.  Ce  urmddia  de  aici  ?
           nesci  si  grecesci  emigrate  in  urm’a  revolutiuniloru                                                     meru  numai  in  cate  217  ani!  Vedi  acesta  este  unu
                                                                  Urmddia  firesce,  ca  dmenii  teneri,  suciţi  si  inver-
           din  Munteni’a  in  Transilvania  se  calvinisera;  cativa                                                    deficitu  din  cele  mai  spaimentatdrie!  Oausele  ace­
                                                                  titi,  manati  si  alergaţi  mai  t6ta  diu’a  sub  ceriulu
           protopopi  si  unu  mare  numeru  de  preoţi  era  cal­                                                       stui  reu  terribile  se  potu  afla  fora  mare  greutate,
                                                                  liberu,  simtu  totu-deauna  f6me  lupdsca,  ddra  nu  se
           vini,  dra  alţii  se  clatină  tare.  In  situatiuni  de                                                     si  atunci  nu  vei  avd  se  te  miri,  ddca  pangerma-
                                                                  satura  nici-odata,  prin  urmare’i  scadu  poterile  cu
           acestea  popdrale  atacate  chiaru  la  altariele  loru,                                                      nismulu  face  progresse  asia  enorme,  chiaru  fora  a
                                                                  atatu  mai  multu,  cu  catu  conditiunile  climatice  ale
           iau  recursu  la  ultim’a  raţiune,  adeca  la  arme.                                                         recurge  la  arme  fisice,  numai  prin  potersa  sa  pro­
                                                                  celoru  mai  multe  provincii  ale  imperiului  inca  pre-
           Acdsta  eventualitate  inse  era  prevediuta  prin  cativa                                                    ductiva.  Observaţi  bine,  ca  in  tierile  protestantice
                                                                  tendu  nutrementu  mai  satiosu  si  mai  bunu.  Pede-
           art.  de  lege,  si  anume  din  anii  1620,  1622,  1632                                                     populatiunile  se  inmultiescu  neasemenatu  mai  tare
                                                                  strimea  inca  sufere  de  f6me,  ddra  călăreţii,-  e  vai
           si  1650,  prin  care  se  interdice,  anume  romaniloru,                                                     de  catu  in  cele  catholice,  cu  exceptiune  numai  de
                                                                  de  sufletulu  loru,  pentru-ca  ei  flamendiescu  si  mai
           portarea  de  orice  arme,  cumu  puşca,  lance,  tolba                                                       unele.  De  cele  orientali  nici  nu  mai  vorbimu.  Ma­
                                                                  tare.  Din  poteri  scadiute  urmedia  b61e  diverse,  chiaru
           cu  săgeţi,  sabia,  palosiu,  ciocanu  cu  manunchiu                                                         teria  ampla  de  meditatu  pentru  toti  patrioţii  si
                                                                  si  mdrte,  si  apoi  —  auditi  lucru  de  spaima!  Din
           lungu,  barda  si  ori-ce  alta  arma,  dra  prin  art.  9                                                    barbatii  de  stătu,  dra  mai  alesu  pentru  ai  romani­
                                                                  armat’a  austriaca  moru  de   t r e i   ori  atati  dmeni,
           din  23  Aprile  1638  li  se  interdice  si  calaritulu.**)                                                  loru.  De  aceea  f6rte  bine  facil  ministeriulu  Ro­
                                                                  cati  moru  in  proportiune  din  cea  germana.  Asia:
           Preste  acestea,  mitropolitulu  potea  se  scia,  ca  la  cea                                                mâniei,  ca  se  ocupă  de   r e o r g a n i s a r e a   biurou-
                                                                  din  240  mii  de  ostasi  austro-unguresci  moru  pe
            de  antaiu  încercare  de  a’si  apara  religiunea  cu                                                       lui statisfcu din Bucuresci.
                                                                  anu  circa  3600,  candu  din  acelasiu  numeru  de  os­
           armele, gubernulu era se chiame indata ajutoriulu                                                                  Preste  51  de  ani  Germani’a  va  avd  71  mil-
            luiiiikiiu otaiiuuaii iu Daualu. Diu priuoipatolo     tasi  nemtiesci  moru  numai  cate  1200.  Ddra  cu     lidne  de   locuitori,  adeca  ddca-i  va  incapd  tidr’a,
                                                                  b61ele  cumu  stamu?  Ecca.  In  a.  1872  la  238,772
           romanesci,  ajunse  si  ele  intre  anii  1660—1680  la                                                       dra  in  Austro-Ungari’a  după  acelasiu  periodu  nu­
                                                                  ostasi  au  fostu  434,105  caşuri  de  b61a;  cu  alte
           stare  f6rte  problematica,  nu  potea  se  aştepte  altu-                                                    mai  44  y   milidne,  adeca  ddca  acestu  imperiu  va
                                                                                                                                   a
                                                                  cuvente:  mai  toti  soldaţii  austriaci  mergu  de  cate
            ceva,  decatu  celu  multu  unele  subventiuni  materiali                                                    sta totu sub blastemulu de astadi.
                                                                  ddue  ori  pe  anu  in  spitalu.  In  acelasiu  anu  s’au
           destulu  de  modeste,  si  acelea  inca  numai,  ddca  nu                                                          întrebarea  cea  mare  ce  se  pune  acf  este:
                                                                  dimisu  din  armata  9446  fetiori  câ  bolnavitiosi  pana
           era  periculu  de  a  se  compromitte  tidr’a.  Atat’a  se                                                    Suntu  dre  populatiunile  austro-unguresci  neproduc­
                                                                  la  reinsanetosiare,  adeca  se  se  vindece  acasa,  la
           spune  in  vidti’a  lui  Sava,  ca  de  cateori  se  reintor-                                                 tive  din  natur’a  loru,  sdu  ca  nu  se  potu  propaga
                                                                  tata-seu  si  la  muma-sa,  dra  6332  au  fostu  dimisi
           cea  elu  sdu  frate-seu  Georgie  din  legatiuni,  in  care’i                                                pentru  cause  externe?  Unele,  pucine,  suntu  si  din
                                                                  cu  totulu  câ  dmeni  trupesce  ruinaţi.  Aci  Dr.
           tramitea  domnulu  Transilvaniei  la  domnii  tieriloru                                                       natur’a  loru;  ddra  cele  mai  multe  suntu  impedecate
                                                                  Fischhof  facil  si  una  tabella  de  morburi  dopa  na-
           vecine,  totu-deun’a  aducea  dela  aceştia  recomenda-                                                       in  propagarea  loru  numai  prin  influentie  externe,
                                                                  tionalitati,  in  care  arata,  ca  din  toti,  cei  mai  mulţi
           tiuni  pentru  baseric’a  orthodoxa  orientale  din  Tran­                                                    intre  care  la  loculu  antaiu  stă  lipa’a  de  adeverata
                                                                  suntu  romanii,  cari  se  bolnavescu  mai  desu,  de  unde
           silvania.                      (Va urmâ.)                                                                     civilisatiune  adeca  barbati’a,  fiica  a  despotismului
                                                                  elu  deduce,  ca  acestu  poporu,  câ  mai  pucinu  vigo-
                                                                                                                         si  a  impilarei,  de  unde  apoi  vene   s a r a c i ’ a ,   re-
                                                                  rosu,  ar’  trebui  mai  crutiatu.  Hei,  ddra  noi  cund-
                                                                                                                         presentata  prin  locuintie  puturdse,  lips’a  de  nutre-
                         Invetiatiira excefilenta despre          scemu  fdrte  bine  adeveratele  cause  ale  bdleloru  la     mentu  b u n u   si  de  ajunsu,  lipsa  de  imbracamente,
                             mortalitate sf nasceri.              fetiorii  de  naţionalitate  romana,  ci  pdte  fi  ca  le
                                                                                                                         munca  brutale  fara  nici  unu  sporiu,  lipsa  totale
                 Scienti’a  statisticei  este  inca  tenera,  ea  inse     vomu  descoperi  la  alta  ocasiune;  aici  intrebamu     de  crutiarea  sanetatiei,  beţiile  insocite  ds  omoruri,
                                                                  numai  câ  in  fuga:  Cundsceti.  voi  dorulu  de  parenti,
           si  pana  acuma  scdse  la  lumina  cateva  resultate,                                                        tienerea  miiloru  de  soldaţi  in  casemattele  cele  pe­
                                                                  de  fraţi  si  de  sorori,  de  munţii  si  valile  patriei  ro­
           care  punu  la  mirare  pe  omenimea  intrdga.  O,  ca-ci                                                     stifere  ale  cetatiloru  fortificate,  unde  se  ruinddia
                                                                  manului?  Acelu  doru  numai  se  simte.  întrebaţi  pe
           nu  tragemu  si  noi  invetiatura  mai  multa  din  sta­                                                      chiaru  poterea  loru  productiva;  desfrenarile  scarnave
                                                                  elvetianii,  pe  cari  lipsele  vietiei  ii  mana  in  frumds’a
           tistica.                                                                                                      pe  la  cetati  insocite  de  morburi  omoritdrie;  lipsa
                                                                  Itali’a,  ce  făcu  candu  ii  ajunge  dorulu  tierei  loru.
                 Renumitulu  Dr.  Fischhof  este  unulu  dintre                                                          totala  de  medici  buni  pe  la  sate  si  alte  cause  ne­
                                                                  Ddca  nu  potu  pleca,  innebunescu,  se  bolnavescu,
           publiciştii  si  politicii  cei  mai  ageri,  odeni6ra  mar-                                                  numerate.
                                                                  moru.  Unu  exemplu  caracteristica.  Suntu  cativa
           tiru  alu  libertatiei,  contrariu  declaratu  alu  despo­
                                                                  ani,  decandu  pe  recruţii  unui  regimentu  din  Tran­
           tismului  de  ori-ce  natura,  alu  centralismului  câ  si
                                                                  silvania,  care  stationâ  in  Tirolu  si  pe  la  GOrz,
           alu  dualismului,  si  amicu  sinceru  alu  systhemei  fe-                                                                           Hrasiova 8 Decembre st. n. 1875.
                                                                  ii  ajunse  colo  in  Maiu  „dorulu  de  acasa."  Preotulu
           deraliatice  rationabili.  Vediendu  acelu  barbatu  sta­                                                          înalţii  barbati  de  stătu  si  celebrii  financiari
                                                                  regimentului  era  repaus,  pop’a  Ioanu  Dumbrava.
           rea  miserabile  a  finantieloru  imperiului  din-  ambele                                                    din  capitalea  Ungariei  au  mai  indeplinitu  unu  actu
                                                                  Una cdta de recruţi merse la preotu.
           sale  parti,  cumu  si  pucin’a  înmulţire  a  populatiu-                                                     de  mare  insemnetate  pentru  critic’a  stare  a  finan-
           nei  si  totu-odata  extraordinarii  mortalitate  in  ar­    „Părinte,  noi  in  astea  optu  luni  amu  invetiatu    cieloru  statului  ungurescu.  Registrulu  imprumuturi-
                                                                                                                         loru  de  stătu  se  inmulti  cu  unu  imprumutu  nou
           maţi  austro-ungurdsca,  se  puse  pe  unu  studiu  sta-    „mustr’a  fdrte  bine,  ca  nu  ne  damu  pe  soldaţii                                       floreni  v.  a.
           tisticu  comparativu,  pe  care  amu  dori  câ  se-lu  ci-    betrani.  Vedemu  ca  te  ai  bine  cu  dn.  Obrist  (Co-     in  mărime  de  t r e i   s u t e   d e   m i l i d n e
                                                                                                                         Dominec’a  trecuta  in  5  Decembre  st.  n.  d-lu  mi­
           tdsca  totu  romanulu,  pentru-ca  lucru  mai  instructivu   lonelu).  Fa  bine  rdga’lu  se  scria  la  inaltiatulu    nistru  de  financie  Colomanu  Szdll  subscrisse  in
           si mai folositoriu anevoia va citi in dilele ndstre.   imperatu,  se  ne  tramitia  undeva,  câ  se  ne  batemu,    Vien’a  contractulu  inchiatu  cu  consortiulu  Rothschild,

                                                                  fia  macaru  si  cu  draculu,  si  apoi  pe  cati  vomu  re-     care  va  da  statului  maghiaru  sutele  de  milidne  pre
                             *) Vedi tdte acestea documente latinesce si   mand  in  vidtia,  se  ne  lase  in  tidr’a  n  d  s  t  r  a,  ca     langa  6  percente  interesse  in  auru,  cari  corespundu
                   celu din urma unguresce in Archivu Nr. 29 pag. 572 5.  uita-te  părinte,  se  apropie  lucrulu  câmpului,  se  ne     la  7  V   percente  in  bani  de  harthia.  —  Preste  totu
                                                                                                                                2
                 **)  Vedi  Approbatae  Constitutiones  Edict.  XLIV.                                                    conditiunile  sub  cari  s’a  inchiatu  acestu  imprumutu
           si  Comes  Josephus  Kemdny  «Index  articulorum  diae-    vedemu  de  trdba,  ca  aici  numai  catu  ne  pdrta  tdta     de  rente  se  dicu  a  fi  catu  se  pdte  de  favorabile
           talium  etc.  in  Museulu  dela  Clusiu  si  in  una  col-     diu’a  in  susu  si  in  diosu,  câ  se  invetiamu  totu  aceea    pentru  statulu  ungurescu,  ceea  ce  inse  cu  atatu
           lectiune decopiata de Stef. Moldovanu.                 totu ce amu mai invetiatu, "                           mai vertosu hu se p6te crede, cu catu asecurarile
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15