Page 11 - 1875-12

aceste vinu mai cu sama dela dmeni si organe, publica si sum’a de 5000 fi. câ ajutoriu pentru tesauru publicu, care e unicu in t6ta Europ’a. Bu­
cari stau in soldulu guvernului si cari au detorin- gimnasiulu romanu din Brasiovu, adeca atat’a, catu curia generale casiunâ prinderea hotiului si aflarea
ti’a plătită, de a laudă o asemenea operaţiune fi- primescu d. e. scalele reali din Sibiiu. — Propu­ obiecteloru de auru (Closc’a cu puii). —
nanciaria mai înainte de a o vedd si cun6sce lumea nerea s’a facutu cu t6ta seriositatea, inse nu un­ „Monitorulu* din 3 Dac. n. aduce incunoscien-
cea mare, câ prin acdst’a se mai liniscdsca spiri­ gurii suntu cei ce s’o primdsca. Se vede, ca con­ tiarea direcţiunii posteloru din Romani’a, ca, circu-
tele si intru catu va fi cu potintia se le preocupe. tele Bethlen nu cundsce pre UDguri asiâ de bine latiunea pe calea ferata fiindu întrerupta, a orga-
Noi de asemeni operaţiuni financiari nice odata nu precum ii cundscemu noi, ca atunci n’ar’ mai dice nisatu servitiu de sânii pentru transportulu poştei
ne vomu bucură, pentru ca scimu, ca ele nu aducu ca dinsii voiescu a sustiend relatiuni de amiciţia cu usidre cu strainetatea, dr’ mesagerii si gropurile
in tidra nice unu bine, ci din contra aducu seracia poporulu romanescu. suntu oprite, pana se va restabili comunicatiunea
si sarcine nesuportabile. calei ferate; deci pana atunci numai corespondentie
Cea mai mare parte a diurnalisticei maghiare simple se se depună la posta. Ndu’a a inglodatu
se bucura de successulu acestui imprumutu câ si Bucuresci, 19 Novembre 1875. drumurile. —
candu ungurii ar capetâ sutele de milidne câ daru Suntemu in positiunea prea plăcută de a face Camer’a României se occupâ cu constituirea
si remuneratiune, dra nu câ sarcina grea, după care cunoscutu, ca si represenţantulu Germaniei dela noi interna si cu verificările. Presied. camerei se alese
sunt de a se plat! grele interesBe. Bucuri’a ast’a a declaratu officialu guvernului nostru, ca guver­ dr’ princ. Dimitrie Gr. Ghica. —
are inse doue motive; mai antaiu vistieri’a statului nulu germanu va recundsce dreptulu si priimesce
maghiaru a scapatu d’ocamdata din perplesitatea in principiulu de a negotiâ si a incheiâ cu noi unu
care ajunsese, dra pre de alta parte guvernulu a tractatu de comerciu. Discursuiu d. S. Borlea la fondulu
sciutu se arete operaţiunea sa financiaria câ unu Asia dta patru mari puteri ale Europei recu- de dispositiune î
actu, care da cea mai palpabila proba, ca Ungari’a noscundu-ne dreptulu nostru strabunu si suveranu
se bucura inca de mare creditu in lumea financiaria de a tracta, dreptu cadiutu in uitare de secuii, „Onorabile Camera! Eu de feliu nu doriam se
a Europei. Acdst’a este inse o slaba consplatiune; dreptu pe care si astadi unii se incdrca a ni-lu vorbe8cu la obieptulu de sub întrebare, ddr dlu
pentru ca scimu ca Turci’a inca s’a bucuratu pana contestă. referinţe si onorab. dep. Pavelu Szontagh au facutu
in tempulu din urma de mare creditu in Europ’a Austro-TJngari’a cea d’antaia, Russi’a apoi, ne la acestasi obieptu nesce observatiuni de astu-feliu
si totuşi creditulu seu celu mare, de care s’a sciutu recunoscură acestu dreptu, si începură negotiarile de natura, incatu ele ore-si-cum mai ca me siliră
folosi asiâ de bine, a adus’o in fine acolo, incatu cu noi. se recedu dela propusulu meu.
Europ’a sta se arunce acum sorti asupr-’a pielei sta­ Guvernulu nostru continua a lucră si pe langa Regretu forte, ca dlu referinţe n’a sciutu se
tului turcescu, care este cu totulu impotentu. Bine celelalte mari puteri pentru a ni se recundsce ace­ producă in motivarea sa nesce argumente mai de
se grigdsca ungurii se nu ajunga pre urm’a turciloru. domne-ajuta si mai. bune, de catu cum e acel’a, ca
raşi dreptu, si a se face acel’asiu esercitiu alu su­ pentru fondulu de dispusetiune s’ar pofti o suma
Nu vremu se dubitamu, ca d6ra politic’a fi­ veranităţii statului nostru.
nanciaria a domniloru dela potere n’ar’ urmă intre inca si mai insemn'ata, de ora ce asiâ cere puse-
Reesit’a politicei n6stre esteridre fii coronata tiunea geografica a Ungariei si natiunalitatile ei.
impregiurarile actuali calea cea mai salutari» pen­ de successu.
tru stătu, inse este durerosu, caodu trebue se con- Acestu argumentu nesocotitu are adeca cam acelu
statamu, câ unu stătu, care nu mai afla altu reme­ Pranci’a, de unadi, facil o declaratiune offi- intielesu, ca sum’a de sub întrebare nu numai ca e
diu pentru esistinti’a sa, decatu imprumuturele cele ciala pentru recundscerea acestui dreptu, care este de lipsa, ddr ca ar’ trebui se fie cu multu mai
onerbse, adeca banii jidaniloru speculanţi, atunci bas’a suveranităţii si independintiei ndstre naţionale. mare — pentru de a dumeri, sdu mai bine,
acelu stătu prin insusi acestu faptu devine dre- Germani’a, acumu, face aceeaşi declaratiune. pentru d’a apesâ pe natiunalitati. D’apoi ca dora
cumu pendinte dela creditorii sei si trebue se ser- Romanii ii suntu, câ si Franciei, fdrte recunoscutori sciut’am noi ca acest’a e motivulu, si nu erâ de
vdsca interesseloru acelora mai multu de catu in- pentru ndu’a putere ce se da nationalitatii loru prin lipsa se ni-lu mai bucine si dlu referinţe tocmai de
teresseloru civiloru sei. Intr’unu. asemene stătu mai recun6scerea acestui dreptu. pe tribuna.
vertosu ddca are nefericirea de a fi numai unu stătu Astufelu putemu inaugurâ chiaru de astadi, Onorabilele dnu dep. P. Szontagh inse ni
de agricultura, cu f6rte pucine industrii cu greu se ca timpulu nu este departe, candu si celelalte pu­ spuse, ca elu nu pote, sdu numai forte anevoia
mai p6te restabili ecuilibriulu in financie si dela- teri ale Europei, si mai alesu Angli’a si Itali’a, pote se cuprindă logic’a dlui deputatu G. Popu. —
turâ crisea de bani ce s’a lati'tu prin t6te arteriale ne voru recundsce officialu dreptulu nostru de |a D’apoi ca ast’a poţi se-o precepi forte usioru. In-
statului, dedrace in scurtu timpu se intorcu de unde tractâ, si voru si consimt! a intrâ cu noi in nego- tielesulu vorbirii dlui dep. G. Popu este, ca deşi
au venitu nu numai banii imprumutati, ci câ inte- tiari pentru regulare» atatorii interese vitale. Asia s’a facutu moda in asta Camera ca contra fie-carui
resse ale acestora si alţi bani ce se mai aflara in scrie „Pr.* deputatu natiunale, — ce-si casca aici gur’a se
tidra. —■ In casulu acesta urcarea dariloru si alte. Sinodulu „S. baserice autocefale ortodoxe ro­ insire grav^mlni intr’adeveru essistinti şi se vi arete
ndue imposite, ce se prescriu din partea statului mane* din Romani’a libera e convocatu de Domni- gresielele guvernului, — se se intrebuintiedie totu
pre sdm’a poporatiuniloru sale, servescu numai si toriu pe 15 Dec. a. c. mereu acea arma tempita, ca este „agitatoriu,* ceea
numai spre multiumirea creditoriloru, dra nice — D. ministru de cultu si instructiunş publica ce i se mai variedia in totu feliulu; si deşi e do-
decatu intru ameliorarea sortii civiloru statului. Nu T i t u M a i o r e s c u , cu scopu de a înlesni studiulu rerosu ca acea arma atat’a de tare s’a tempitu prin
este loculu aici, câ se intramu in adenculn acestei botanicei, infiintiaza ddue gradine botanice, pentru des’a intrebuintiare, in catu cu ea nu mai poţi va-
cestiuni, inse si pe basea celoru premise putemu se cele dude universităţi din Bucuresci si Iassi in giu- temâ pe nime, ci celu multu pote servi de petre­
anuntiamu atata, ca cu ajutoriulu imprumuturiloru, rulu palateloru universitarie. A denumitu si di­ cere numai câ si o jucarea capilaresca: totuşi in
fara alte economii si fara crearea unoru ndue sur- rectori acestoru gradine, pe profes. facultatiloru de dilele trecute acelu cuventu resuna chiaru si din fo-
giuti de venitu, statulu ungurescu nu va scapă u- sciintie, Dr. Dim. Branza si Dr. Ch. Buicli. D. toliulu ministeriale.
sioru din perplesitatea sa finantiala, ci din contra ministru cu acdsta înlesnire la respectivulu studiu Dlu G. Popu deci ni spuse si intari in vor­
va intrâ totu mai adencu in crisa si se va apropiâ a documentatu solicitudinea de p ă r i n t e pe vastulu birea sa aceea, ca la noi nu-su agitatori; dlu P.
totu mai tare de catastrofa.. terenu alu acuisitiunii midiuldceloru, ce facilitdza Szontagh inse ni spune ca suntu. ]£r eu sum con-
Ddr se trecemu la altu obiectu, pdte mai pu- si perfectiondza institutiunea in patria. — vinsu, ca aci subversa o întrebare de precepere.
cinu ingratu câ celu precedentu. — Dlu Tisza Cei ce dicu ca la noi sunt agitatori si revoltanti:
„Press’a* din Bucuresci ne descopere dude
Kâlmân, vediendu ca se apropia anulu nou si din- furturi fdrte cutedietdria, ce ne cutremurară ani- aceia vorbescu adeverulu din alu loru punctu de
siilu inca nu are bugetu votatu si trecutu in potere vedere. Acei ce nega inse ca ar fi, de asemenea
P a s a r e a de catra 20
mele: Se calcă monastirea
de lege, a luatu dispusetiuuile necessarie, incatu hoţi la mediulu nopţii. Candu maicele erau in ba- au dreptate. (Ilaritate.) Si dta de ce:
camer’a deputatiloru din Budapest’a se intrunesce De pricepe cine-ve sub numirea de „agitatori*
acum de doue ori pre di la siedintie numai câ se serica si preutulu la altariu, hoţii intrandu descar- pe acei individi, cari intre marginile legii invetia
delibere odata bugetulu si se-lu tramita apoi si cara pistdle, intrara in altariu si luara cass’a cu poporulu intru a-si apprâ natiunalitatea, confessiunea
27 mii lei v. si se departara, dr’ doi officiali si
camerei boieriloru. Si ce e dreptu, acdsta mesura unu sergentu alergandu la sgomotulu auditu impus- îimb’a si tdte drepturile, si cari vi spunu grava-
va si duce la scopu, de6rece discussiunea se con­ cara unu hotiu si răniră pe altulu si in 2 dile minile intr’adeveru essistinti si vorbescu contra ne-
tinua acum cu mare celeritate. La desbaterea bu­ dreptatiriloru: atunci intr’adeveru, ca la noi sunt
getului ministrului de instrucţiune publica s’au ivitu fura toti prinşi si daţi justiţiei. — atari agitatori si — charu domnului ca avemu de
si unele scene, ce merita tdta atenţiunea n6stra. Altu furtu horrendu: „ T e s a u r u l u d e l a acei-a. Ddr ca se prindi pe agitatori de acesti-a,
Mai vertosu unii deputaţi din ceat’a renegatiloru P e t r d s ’ a d i n m u s e u l u n a ţ i o n a l e * fi) fu- n’ai lipsa de bani, ca-ci ei nu lucra pre sub mana
si apoi si secuiulu Orbân Balâzs cerura dela gu- ratu in ndptea de 29—30 Novembre! Furii îndră­ si in ascuusu, ci si-spunu convicţiunile publicu prin
vernu, câ nu numai cărţile romanesci se se oprdsca din ciţi sparsera tavanulu sdu plafonulu, intrara in bi- diuarie, in adunari si chiaru si aici in Camera.
usulu scolariu, ci câ statulu se pretindă dela inve- bliotec’a senatului si pe fune se demisera in sal’a Apoi ve rogu se nu gândiţi ca ei lucra cu cugetu
tiatorii poporali, câ se creeze din tiner’a genera- museului, furara de aici: C l o s c ’ a d e a u r u c u reu, candu vi spunu publice si cu sinceritate tote
tiune nu numai cetatieni culţi si destepti, ci ma­ p u i i si tdta acea pretidsa colectiune antica, fal’a plansorile si gravaminile; ba eu vi o spunu ca ei
ghiari adeverati in forma si in fapta, in sentieminte museului! Furii să făcură nevediuti, ddr’ in fuga făcu ast’a tocmai din cugetu curatu, ca se faca aten-
si in limba. Contra acestoru esageratiuni ai-a re- perdura capulu closcei de auru si unu cosiuletiu de tu pe guvernu la gresielele sale si se-i arete vin­
dicatu cuventulu d-lu deputatu romanu Sigismundu auru. Catu tesauru rapitu! Ddca politi’a nu va da decarea, prin carea se se pdta inaugurâ acea armo­
Borlea, pledandu pentru dreptu si dreptate. preste furi, si nu va restitui acestu tesauru mu­ nia si fratietate, ce este fdrte de lipsa si de doritu
Aceste s’au intemplatu in siedinti’a dela 3 seului naţionale, acesta sufere daun’a cea mai in- se se efeptuîesca intre diferitele natiunalitati ale
Decembre, candu si deputatulu romanu Parteniu fricosiata: Obiectele admiratiunii pentru cercetăto­ patriei nostre comuni. Noi Romanii recunoscemu
C o s m a pronunciâ unu interessantu discursu pentru rii museului! — si credu ca si Dvostra intielegeti, ca interesele bine
subvenţionarea n e c o n d i ţ i o n a t a a gimnasiului Tocma ne aduce „Pressa* imbucuratdrea scire, pricepute ale Romaniloru si ale Magiariloru pretindu
romanu din Brasiovu. Acestu discursu, compusu ca „Tesaurulu dela Petrdsa* s’a aflatu totu. Unu tare, ca noi se no intielegemu intre o lalta, ca
cu multa finetia, tactu si studiu, lu avemu la dis- puugasiu de meseria, cunoscutu politiei, fii urma- asiâ se potemu trai fratiesce in acdsta patria comune
pusetiune in copia după diariulu camerei si in nu- ritu si prinsu intr’o casa din Otietari, unde ascun­ a nostra. Ye rogu deci se nu ve indatenati a
merii prossimi nu vomu intrelassâ a-lu publică in sese saculu cu tesaurulu, „Closc’a* si collectiunea. pricepe cuvintele nostre totu pe dosulu, ca-ci noi
totu cuprinsulu seu. Cu acdsta ocasiune mai amen- Elu mărturisi tdta procederea furtului, — câ susu, vi le adresamu intr’adeveru din anima curata.
timu inca, ca propunerea d-lui Cosma este, câ se — si ca n’avh neci unu complice la furtu. Pan- Ddr de pricepe dlu P. Szontâgh altucum nu­
se primdsca in bugetulu ministrului de instrucţiune tazescu-Popescu e criminalulu nume alu farului de mirea de „agitatori,* adeca pe individi de acei a,