Page 12 - 1875-12

cari acitia poporulu la revolta contra legiloru essi- strămoşii sei, — se devena una parte amalgamisata crim’a de violentia publica, cari si fura condamnaţi
stinti: atunci vi e spunu, ca atari agitatori — nu la naţiunea cea mare si poternica maghiara. la inehisdre grea pe 4, 3 si 2 luni de tribunalului
sunt, celu pucinu intre noi Romanii nu essistu. Si Ce arata alta eliminarea A - b - c - d a r i u l u i , din Sibiiu. Romanii din Rosi’a ad. gr. or., avendu
apoi ca nu sunt, Dvostra tocmai asiâ de bine sciţi, compusu de pedagoguiu P e t r i , din scălele năstre cdrta cu preutulu, trecură mai toti la beser. gr. c.
casi mine; dr candu sustieneti ca sunt, Domnedieu poporale, intradicerea istoridrei, scrisa de professo- care le si tramise preutu se le faca servitiu; inse
ve mai scie din ce intentiune o faceţi. Pote ca o rele I. M. M o l d o v a n u , secuestrarea altei istorie,
faceţi ca se vi castigati ori popularitate intre popo­ întocmite de I. V; R u s u , ordenulu de a nu se baseric’a câ proprietate gr. or. fh reclamata de mi­
rulu maghiariu, ori dora aplausele maioritatii Ca- mai folosi in sc61ele sup. „ L e p t u r a r i u l u " feri­ noritate dela maioritatea trecuta la gr. cat.; ddr’
merii, ca-oi destulu de dorerosu e ca atari espep- citului A. P u m n u l u , — ce se însemne tdte a- numai cu resistintia violenta in contra officialului
toratiuni nefundate totu mereu se aplaudu din cestea, decatu una intentiune inimica a domniei li­ si a gendarmeriei, care ceruse chiaile pentru gr. or.
partea maioritatii acestei Camere. — Eu credu. berale de a ne nadusl invetiamentulu nostru sco­ câ se tiena servitiu ddiescu, se poth effeptul; si
Onor. Camera, ca d’ar fi atari agitatori, atunci de lariu si impedecâ emanciparea ndstra naţionale de acdsta violentia se pedepsi de tribunalu după lege.
buna sdma asi fi datu de ei pana acuma, după ce subjugulu nescientiei ?! Ce vrdu alta Biovairile an­
dela 1867 totu de a un’a s’a votatu atare suma si tagoniste, ce se stracdra, din nesce pene otrăvite si — Amiciti’a intre fraţii de unu sânge in tempuri
la tota ocasiunea ni-ati spus’o pe facia ori in as- romano-fage prin unele diuaria maghiardne, decatu desastru6se e anghir’a şalvarii existintii comune
cunsu, ca acea suma se intrebuintiedia numai pentru a îndemnă pre domnii noştri dela carma de a -si naţionali, si cei ce o turbura, cu totu respectulu
atare scopu. Si deşi dela 1867 ati spesatu acea continuă .facia de noi firulu liberalitatiei, inceputu libertatiei conscientiei, ei totu suntu duşmanii ei
suma in totu anulu, tutusi in asta privintia nici destulu de cu successu in acestu anu nefericitu alu responsabili si de o parte si de alta, — ddca nu
unu resultatu n’ati potutu se ni aretati. Ori d6ra pseudo-liberalismului ?! se sciu inaltia preste pornirile orbecatdrie ale ple­
ati prinsu si ati dejudecatu pre vr’unu atare agi- Pdte, ca unii cetitori ai „ G - a z e t e i * voru fi
tatoriu? — n’ati prinsu nici unulu, n’ati trasu pe auditu de latrarile prdspete ale unui corespondente bei, interitate de duşmanii străini, spre a casiuna
nici unulu naintea legii si n’ati dejudecatu pe nici anonimu alu diuariului „ K e l e t " din Clusiu, ce le scisiuni si ura intre fraţii de acelaşi sânge si de
unulu, ca-ci n’ati potutu pune man’a pe nici unulu, vdrsa cu totu foculu asupra unicului A-b-c-dariu, acelesi aspiratiuni comuni. „Divide et impera* alu
de ora ce nu essistu la noi atari agitatori. — Este ce ni mai remase neopritu — alu preotului I. P. dusmaniloru străini se nu mai afle intre romani
adeveratu, ca si guvernulu absolutisticu si celu pro- Papiu. — Se pdte, ca stapanii, luandu in buna neci catu de pucinu terenu neci pe campulu con-
visoriu au avutu atari fonduri de dispusetiune si socotentia si acestea vomari netemeinice, — voru fessionaie !!! —
au intretienutu spioni. D’apoi iertati-mi, ddea vi coti si preste acestu nefericitu A-b-c-dariu unu e-
spunu cu tota francbeti’a, ca acele guvernia au si xorcismu condemnatoriu! Si acdsta cu atata mai — (Cronica de scandale si omoruri.) Eră la
descoperitu conspiratiuni si conjuratiuni si pe cei vertosu, ca-ci candu audu amentendu-se si altu ordinea dilei mai eri enumerarea de totu genulu de
culpabili ii-au si trasu inaintea judecaţii; inse sciutu nume afora de „Unguru" — i prendu matricii con­ scandale si crime din Scaunulu Odorheicului secui-
este, ca intre cei culpabili nu s’a aflatu nici unu sumatori de stomachu si temeri de nemicire si pre- escu după cum se primiea dela Tergulu Muresiului.
sufletu de romanu. De aceea credu, On. Camera, pedire. Multe siodenie mai vrdu a face pre cont’a
ca e pecatu a vorbi necontenitu totu de aceea ce constitutiunei si a principialoru de stătu!---------------------- Astadi se adauge din Cristurulu secuesuu unu siru
nu essiste, si astu-feliu in asta privintia ar fi f6rte Totu in acelu diuariu unguresou susu-numitu de crime de spargeri, aprinderi, adapari cu veninu,
bine se urmaţi dicalei latinesci: „de strigis, quae nasdravenulu corespondente anonimu, sufulcandu-si si furturi dese.
non sunt, mentio ne fiat.“ —-In 19Nov.a.c. si in Clusiu inaintea Collegiului
manecele pana in cotu, incepe cu un’a ironia amara
Ceea ce privesce inse insusi fondulu de dispu­ a scarmenâ fdi’a pedagogica „ S c d l V , aparuta de unitariu desierta unu maghiaru pusc’a asupra fdstei
setiune, , eu sum convinsu ca elu nu e spre binele curundu in Gherl’a. sale consdrte, de care traiea despartitu, si fh prinsu.
tierei, de ore ce elu servesce numai intru a laţi Din tdte cate vdrsa elu asupr’a acestei fdie, — In Orestia. Unu musicantu fh strapunsu
coruptiunea si nemoralea; după ce inse coruptiunea se vede a n t a i u : c a e l u e u n u n e c r e s t i n u (pa-
si asiâ e prd latita in tote straturile poporatiunii ganu, calvinu, reformatu — scie-lu Ddieu); a d d u a : de unu soldatu, pentruca ajută pe corporalu alu
— ar fi mare pecatu a o sustiend si a-i dâ nutre- ca aparenti’a acestei fdie, la noi unica in feliulu sc6te din cârciuma.
mentu chiaru si din pung’a statului. De aceea, seu, i ghîdelesce fibrele fine si nu-i vene bene, — In giurulu Alba-Iuliei, după o beţia de
servindu fondulu de dispusetiune numai intru a laţi ddca dmenii bene-semtitori facia de interesele ndstre vinu nou se incaierara beţivii si cadiura 3 romani
coruptiunea, eu din parte-mi nu-lu votediu. „A."
poporale-nationale, — făcu intreprerderi pentru re- morţi pe locu. In Straj’a se află unu copilu de 4
dicarea si desceptarea poporului, pentru desvoltarea ani mortu in cas’a crescatoriului prin puscatura. In
si înaintarea invetiamentului nostru scolariu.
De pe S o m e s i u l u d e d i o s u 29/11 1875. Taţ’a se puse focu in 26, in catu dearse tdta cas’a.
A stă la vorba cu unu astfeliu de omu, care
Cetiti si cumpăniţi! Consultandu pucinu isto­ impumndza pana si adeverurele cele mai primitive — se vede, ca moralitatea a degeneratu fdrte in
rica, oglind’a cea nemintiundsa, in carea se reflec- ale relegiunei creştine, — nu e lucrulu unui 1 omu poporu, mai multu decatu cere siguranti’a vie­
tdza evenemeutele omenimei din cea mai profunda cu mente! ţii. —
anticitate pana in dilele ndstra, si analisandu vidti’a — „Banc’a de Bucuresci,* câ societate ano­
populiloru, cari au esistatu si mai esista inca pre Destulu e, ca acolo mergu trebile, ca ddca si
rotogolulu pamentului, — vedemu, ca pucine genţi tu Romane vrdi a invetiâ carte, atunci rendga-ti nima, intra in viatia, aprobandu-i-se statutele in
s’au inregistratu in cadrulu ei, cari se fia induratu mai antaiu originea si treeutulu teu; desbraca-te 20 Nov. si de catra Domnitoriu. Durat’a societăţii
atatea loviture, pedece si suferentie intru sustenta- de moravurele si datenele tale italice si primesce e pe 40 ani, dr’ capitalulu ei e fixatu la sum’a de
rea loru câ cea romana. cele asiatece, striga in gur’a mare, ca numai unu 10 milidne, impartiti in 20 mii acţiuni, si serie
poporu e pre lume, — mare, cultu si poternicu si
Unu blastemu negru se pare, ca s’a lipitu de acesta e celu unguressu; i n c h i d e i s t o r i ’ a s i o mai multe, din cari prim’a e de 4 mii. impartita
sdrtea si destinulu acestui poporu, odata atatu de f ă d e m i n t i u n a dicundu; ca nu ai trecutu nece- in 8000 acţiuni, dr’ emissiunea restului se va face
falnicu si mare. Treeutulu lui tristu si intunecatu candu din Itali’a pre puntea lui Apolodoru, oi mar- successivu. Consiliulu de administratiune pe primii
de pana acum arata destulu de invederatu acestu turisesce, ca loculu nascerei -tale primitive nu-lu
adeveru, p r e s e n t e l e -lu intaresce, venitoriulu, scl, ca pre moşii si strămoşii tei nu-i cunosci, ci 7 ani se compune de princ. D i m i t r i e G h i c a ,
deşi unu misteriu, totuşi nece elu nu suride cu cea ce scl acum’a e: ca eşti „ U n g u r u " din cre- DD. M. Klein, St. Ioanide, Euioghie Georgieff, So-
multu mai placutu, decatu presentele decadiutu 1 .. lomonu Ascher et. Comp. si Avram Emanuel. Ope­
scetu pana in tălpi; — atunci dâra ti-ar’ fi bene?
Si ddca se intrdba omulu pre sene, ca ce p6te .............ddr’ destulu in punctulu acesta! raţiunile societăţii se estendu câ ale orce altei
se fia caus’a acestui reu, ce ne coplesiesce pre noi (Ya u r m ă . ) bance, si la formarea de societăţi, cu scopu a des-
romanii, mai cu sdma pre ceşti cis-carpatini, — volta industri’a si agricultur’a in Romani’a.
indata -si afla elu insusi respunsulu. — Intielege
adeca, cumca caus’a reului isvoresce din ddue fon- Montat! diverse.
tane: din e l e m e n t u l u c o n t r a r i u , care, dom- Csaffsafltfli©
nindu-ne voiesce a ne absorbf si amalgamisâ; si — „Telegrafulu Romanu" publica in nr. 93
din i n d i f e r e n t i s m u l u c r a s s u , ce-lu aratamu a. c. in frunte, provocarea cu nr. 114 C. A. tp. la bursa in 7 Decembre 1876 stâ asia:
presto totu, si cu deosebire pre calea i n v e t i â - Galbini imperatesci — — 5 fi. 317a cr, 7. a.
m e n t u l u i s c o l a r i u s i e d u c a t i u n e i p o p o ­ 19 Nov. 1875, subscrisa de archiepiscopulu si metr.
r a l e , acestoru conditiuni vitale, fora de cari unu M i ' r o n u R o m a n u l u si de secr. Dr. D. Racuciu, Napoleoni — 9 P 04 P p
poporu nece decatu nu se p6te numerâ intre pop6- prin care se indruindza Redactiunea, ca aflanduse Augsburg — — — 104 P 90 n P
rele civilisate si culte. Ddr’ se anali samu pucinu in statutulu org. normata competinti’a forului pen­
Londonu — -r 1 113 P 10 p p
fontanele acestui reu! tru orce certe, escesse sdu nelegiuiri, ce se potu
I. Precandu invetiamentulu nostru scolariu si ivi in sinulu metropoliei respective, se nu dd locu Imprumutulu naţionala — 73 P 46 p P
educatiunea poporale începeau chiaru acum’a a se in coldnele acestui organu alu metr. si archidiece- Obligaţiile metalice vechi de 5% 69 fi 46 p p
desvoltâ inca in fasia, -— pre atunci domni’a libe­ Obligaţiunile rurale ungare oo O P 70 p fp
rale de astadi nu incdta a ni le sugrumă, eschi- sei la certe, acuse sdu suspitiuni in contra persd-
diendu-ne din scâle tdte cărţile cele mai bune pen­ neloru sdu corporatiuniloru besericesci resp., dela- » fi temesian9 80 P — p P
tru de a invetiâ tenerimea si desceptâ poporulu. turandu orce ar’ potd fi îd stare a produce încor­ n fi transilvane- 79 9) 60 p p
Domnii poternici cu sil’a voiescu a ni renegă dări intre creştinii resp., a turbura pacea din intru p 19 croato-slav. 84 n 50 p p
originea năstra, si mai cu sdma a o indosf acdsta a basericei. — —
inaintea generatiuuei tenere, pre carea voiescu a ni — Pe column’a ultima a aceluiaşi nr. publica Acţiunile bancei 929 p — p p
o cresce si deprende in nesce invetiature si convin­ 3 creditului — — 208 p 50 p p
geri cu totUlu false si contrarie adeverului istoricu, „Tel. R." după „H. Ztg.“ pertractarea finale in
câ asia cu tempu, —. nesciendu despre moşii si contra a 6 tiereni din Rosi’a lenga Sibiiu pentru

Editiunea: Cu tipariulu lui
Redactorii respundietoriti
IOANE GOTT si fim HENRICO.
I A C O BII M U R E S I A N U .