Page 13 - 1875-12

6 A Z E T A T R A N S I L V A N I E I

Gazefa ose da 2 ori: Joi’a si Duminec’a, Se prenwnera Ia poştele c. si r., si pe h
F6i'a, eanda concedia 'ej?jt^&iale. — Pretiulu: Anala XiXVKl, DD. corespondenţi. — Pentru serie 6 or.
pe 1 cura 10 fi., pe.-*/* 3 fi. % adieri «teme 12 fi. Tacs’a timbrala a 30 or. da fia cere pu­
J
r, a. pe «nu anţrsda 2 /s galbini mon. sunatdria. blicare.

ir. 84. Brastovo 12 Decembre 30 Novembre 1875.

Baseric’a romanesca in lupt’a cu reformatiunea. Acea lupta desperata dintre mitropolitu si cal­ inchiata in 21 Aug. 1681 la Constantinopole intre
(Fragraentu liistoriou cititu in sied. societatei acad. romane din vini, care durase aprdpe 24 de ani, trebuea se se Const. Brancovanu, pe atunci agente diplomaticu
. 12,24 Sept. a. c.) termine odata intr’unu modu 6re-care. Ea se si (Kapu-Kiehaia) alu lui Sierbanu-Cantacusinu si in­
( U r m a r e ) .
termină, inse in modulu celu mai tragicu pentru tre doi magnaţi ardeleni refugiaţi, anume Yladu
Pana pe la a. 1668 turcii si tatarii arsera de mitropolitu, baserica, cleru si naţiune. Yediendu Ciacu f) si Christoforu Pascu, aceştia se obliga,
d6ue-ori monastirea, baseric’a si resiedenti’a archi- calvinii, ca pe cale drdpta nu mai potu resturna ca de -si voru ajunge scopulu (adeca de a resturna
episcopdsca din A. Iuli’a. Poporulu nu era in stare pe Sav’a II., care acumu era cunoscutu si in afara pe Apaffy), voru lucra pentru restaurarea drepturi-
de a le restaura, ca-ci se aflâ storsu pana la mă­ la curţile dela Yien’a, Moscu’a, Cracovi’a, Bucuresci loru basericei romanesci si reasiediarea mitropolitu­
duvă si totu-odata selbatacitu. Sava cerb in acelu Iassi, se punu pe intrige. Doi renegaţi, anume lui Sav’a II. in scaunulu si hondrea sa. Iu altu
anu permissiune dela Apaffy, câ se plece impreuna Yladu Szdkely consangdnu de aprâpe alu mitropoli­ documentu acelasiu Yladu Ciacu pune juramentu pe
cu frate-seu la cerşite in tierile orthodoxe cu scopu tului si Stefauu Nalatiu, dmeni rapaci, cari insetâ numele Sântei Treimi catra G. Brancoviciu, pe ca-

de a reedificâ Sionulu romanescu din Transilvani’a. după averea mitropolitului, conspira cu superinten­ re’lu numesce nepotu, ca va lucra pentru acelasiu
Ei se deciseră a străbate pana in interiorulu Rus- dentele calvinescu, si castiga pe unu blastematu de scopu cu elu, nedespartitu, pe vidtia pe mdrte.
siei. Trecbndu pe la Smolensk ajunseră la Moscua, popa romanescu din Yintiu-de-diosu, câ se marturi- Aici este de insemnatu, ca Georgie scapase pe a-

unde tiarulu Alexiu Michaeloviciu tatalu lui Petru I. sdsca contra lui Sav’a, ca ar’ fi avutu a face cu cesta si pe mai mulţi boieri transilvani cu mari
celu mare ii coprense fdrte bene, si dandu-le intru uu’a muliere, -lu denuntia la principe si jura in sacrificia din captivitatea turcdsca.
ajutoriu pe boiariulu Artemonu Sergieviciu, le des­ capulu lui. Indata după aceea Thofeus midiulo- încercările de a resbuna martiriulu lui Sav’a
chise cale larga pentru câ se p6ta face collecte de cesce mandatu de arestu in contra lui Sav’a si a II. au remasu pentru atunci desierte, dra inemicii
bani, dra pe Georgie l’a pusu se sidda intre boiarii fratelui seu. Mitropolitulu era betranu si suferea au mersu înainte. La mandatulu superintendente-
imperiului, precum scrie insusi elu iu biografi’a greu de podagra in patu. Cu tdte aceste, inimicii lui ungurescu alu calviniloru se convocă sinodu mare
frate-seu, a metropolitului. aei -lu punu pe unu caru si’lu ducu dela A. Iuli’a
din protopopi si preoţi, câ se judece pe mitropoli­
Pe catu tempu metropolitulu Sava II. petre­ la Ernutu (camu cale de 1 di), unde petrecea prin­
tulu loru si se aldga pe altulu. S’a intemplatu si
cuse in Ruasi’a, superiutendentele calvinescu Micha- cipele Apaffy cu tdta curtea si cu consiliarii sei.
acumu intocma câ cu mitropolitulu Ilie Iorestu.
ilu Tbofeus se folosi de t6te midiuldcele si tdta in- Pe Georgie -lu dimittu, inse sub conditiune, câ se Sinodulu adunatu la comanda degradâ pe mitropo­
fluiuti’a sa ce avea la curte si la consiliarii prin­ descopere averile sale si ale frate-seu. Georgie se litulu Sava, dra in loculu lui alese pe I o s i f u
cipelui, câ prim’a persdna basericdsca a calviniloru, folosi de libertatea sa câ se alerge pe la magnaţii
B u d e a n u , pe care-lu si confirmă Apaffy totu sub
pentru câ de un’a parte se mai traga pre cativa tierei, câ ddra ar’ potd se scape dela martiriu pe
conditiunile specificate mai in susu, formulate in
protopopi la calvinia, dra de alfa se sc6tia dela frate-seu. Din combinarea linoru documente esse, 19 puncte, si’i luă juramentulu pe acele. Acea
Mich. Apaffy unu edictu, prin care metropolitului ca Georgie castigase pe mai mulţi magnaţi din op-
diploma de coufirmatiune pdrta dat’a din 28 Dec.
se’i fia interdisu a mai hirotoni preoţi fora permis- positiune in partea fratelui seu, nu inse pe maio- 1680 **).
siunea calvinului, se i se taie si un’a parte consi­ ritatea consiliariloru. Intrigele si cercetările îm­
Din una diploma a imperatului Leopoldu I.
derabile a venituriloru basericesci. La int6rcerea preunate cu tortura au duratu multu. De una
din 7 Iuniu 1683 aflamu, ca mitropolitulu Sav’a II.
sa metropolitulu se planşe lui Apaffy in contra parte tiranii cerea dela Georgie sume mari|de res-
pana in acelu anu se mai află in vidtia, pentru-ca
nâueloru mesuri tiranice; ddra nu potb scdte dela cumperare pentru capulu mitropolitului, dra de alfa
imperatulu -lu inaltiâ pe elu si pe frate-seu Geor­
elu mai multu, decatu susu memoratulu edictu din pe acesta ’lu fortiâ câ se’si abjure credenti’a se re-
gie la raugu de baroni; ddra din alta diploma
1673, si acesta inca abia după cinci ani. Numai ligidsa; ddra Sav’a, care era bunu theologu, se a-
imper. dela 20 Sept. 1683 se pare ca intr’aceea
dupa-ce superinteudentele calvinescu se apucâ se parâ cu sententie din S. Scriptura. In fine după
morise. Moşii noştri septuagenari ne spunea din
rest6rne cbiaru si eultulu diviuu alu basericei n6- ce Georgie scapă cu ochii scaldati in lacrime prin
cele ce sciâ si ei dela moşii loru, ca mitropolitulu
stre si anume se oprdsca servitiulu sântei liturgii passulu Yulcanu in Romani’a mica si de acolo
cu tdte celelalte parti ale cultului si alte datinei dreptu la Pdrt’a otomana, calvinii luara pe mitro­ Sava II. fusese batutu odata cu vena de bou in
curtea resiedentiei din Blasiu, care pe atunci era
basericesci, adeca abia după siepte ani dela rein- politulu Sav’a si-lu bătură infricosiatu. Micb. Cserei,
proprietate a ddmnei Anna Bornemissa soci’a prin­
târcerea mitropolitului din Russi’a, Apaffy prin e- unulu dintre cei mai buni chronicari ai acelei epoce,
cipelui. M. Apaffy, unde acesta petrecea bucurosu
dictulu seu de dato Alb’a-Iult’a 30 Decembre 1675 de si boiariu calvinu si elu, totuşi descrie acelu
din caus’a aerului si a vinului bunu. Atunci mar-
subscrisu de elu si de secretariulu seu Ludovicu casu cu pdua irritata si camu cu aceste cuvente:
tirulu Sava scolandu-se dela pamentu a disn cuven­
Lugasi, unulu dintre renegaţii dela Banatu, mai Principele câ omu simplu ce era, crediă tdte. Pe
tele aceste: Dumnedieule alu parentiloru noştri, fă
infrenâ cevasi fanatismulu popiloru calvinesci prin Georgie -lu tramisera câ se mai adune din Roma­
câ pamentulu acesta pe care se varsa sângele meu,
cuventele: „Noi nu amu datu pana acum’a nimerui ni’a trei mii de taleri bani de rescumperare, dra
se ajunga in proprietatea romaniloru! După 58 de
volia câ se impedece (pe clerulu romanescu) in u- vediendu ca numai vene, scdsera pe bietulu archie-
ani resiedinti’a dela Blasiu si dominiulu ce'i appar-
sulu libertatiloru câştigate dela antecessorii noştri reu n e p o t i n t i o s u s i i n n o c e n t e numai in
tiene, era alu statului, dela care trecb pria diploma de
de glori6sa memoria;* apoi mai la vale demanda camasia si ismene, apoi atata -lu bătură cu biciulu,
donatiune imperatdsca, in possessiunea unei mitro­
strinsu, câ „basericele romanesci orientali, preoţii pana candu se rupsera de pre elu camasia si isme-
polie romanesci cu monastire, la care successive se
si protopopii se nu se smulgă dela scaunulu base­ nele si’i cădiţi carnea de pre siediutu, diu care
adausera diverse institute naţionali si religidse, pre­
ricei orientali, de acumu si in viitoriu,* dra veni­ causa nu-si mai potd tieud nici necessitatile firesci,
cum seminariu de clerici, scdle primărie, gimnasiu,
turile lui cele usitate, adeca cate unu bietu florinu ci le facea sub elu, pana ce in fine trebui se mdra
liceu, scdla pedagogica, sc61a de fetitie s. a. Piâs’a
dela fia-care preotu, se nu i se mai micsioredie, si de acele batai, dra averile lui le impartira intre
posteritate venerddia acele cuvente a le lui Sav’a
se fia lasatu in pace câ se’si pdta restabili, baseri­ ei Yladu Szdkely si Stefanu Nalatiu. „Neaudita
câ profeţia împlinita.
c’a si monastirea, si in fine, cele răpite din veni­ crudelitate fiordsa si pagandsca, adauge Cserei, apoi
(Y a u r m â.)
turile mitropolitului se i se restitue etc. inchiaie spunendu, ca Sierbanu vodă din Romani’a
Acestu rescriptu domnescu a trebuitu se in- fusese decisu a nu laşa lucrulu acela neresbunatu,
tiepe reu pe superintendentele calvinescu, de aceea si ca elu nuntiase principelui Apaffy, ca de Par’
se pare, ca si-a pusu petiorulu in pragu, câ se costa pana la una suta de mii de taleri, va midiu- *) Strabunu alu familiei Comitiloru Csâki diu
pdrdia pe Sav’a. Numai asia ne potemu esplica loci la sultanulu detronarea lui; ddra nu se facă dilele ndstre.
esirea diplomei din 24 Octobre 1679, prin care nimicu din partea lui Sierbanu *). In conventiunea **) A se vedd acdsta diploma in Acte si
Apaffy confirma de nou pe Sav’a II. in scaunulu Fragmente pag. 60 et seqq., insocita de notele
dlui Cipariu. Aceeaşi diploma se retipări si in
mitropoliei, cu dreptulu de a’si pune elu preoţi si
*) A se vedd Chronic’a lui Micb. Cserei, a Arcbivu nr. 32 din 5 Febr. 1870. Lectoriulu va
protopopi. Este invederatu, ca Sav’a II. vedien-
cărei parte mare se publică si in „Transilvania* face f6rte bene, ddca o va citi pe acdsta la locurile
du’si scaunulu subminatu, a facutu totu ce a sciutu din a. 1869 dela arii 3—24, anume despre Sav’a citate, uude va vedd si pretidsole not9 ale d lui
pentru câ se’si câştige coufirmatiune ndua. la nr. 16. Cipariu,