Page 14 - 1875-12

Pessîmisinula la alte popora. in modu mechanicu; desperatiunea este calaus’a Brasiovu 11 Decembre st. n. 1875.
D-vâstra tieneti una, ca pessimismulu ar’ fi loru. Nicairi vreo stea pe horizontele negurosu. Adunarea legislativa din Budapest’a n’a gatatu
inceputu se se intinda si se strabata prin sânge Preste totu intunerecu, descuragiu, desperatiune. inca cu votarea miliâneloru, dâr nu este tocmai
câ si veninulu ce omâra cu incetulu, câ pe pop’a 6re inse avemu noi maghiarii causa justa câ tare departe de capetu. De insemnatu este, ca
Ganganelli. Amu negatu eu vre odata, ca pesai- se desperamu? Se intrâba deputatulu, apoi totu elu bugetulu ministrului de justiţia n’a provocatu mari
mismulu este acilea, si ca elu lucra inainte? Dâca -si dâ respunsulu, manendu pe lectori la diet’a tie- divergintie de păreri. Cu privire la acestu bugetu
l’asiu fi negatu, nu l’asiu combate la t6ta ocasiu- rei, in care, dice densulu, ca s’a incuibatu c a l a ­ atatu oratorii din opositiune, catu si cei din castrele
nea. Pessimismulu e desperatiunea, e renuntiarea m i t a t e a (a nyomorusâg), inemic’a cea mai peri- financiari si chiaru si ministrulu de justiţia s’au
la viâtia, este sententi’a de mârte ce-si face omulu culâsa, de care nu potemu scapa, pe care nu o po- intrunitu in unu punctu, si anume in punctulu, ca
insusi. Dâra acesta e poltroneria. Romanii dicu, temu scutura nici departa, ci ea -si cere victimele, justiti’a la noi este scumpa, dâr plina de defecte
ca le merge fârte reu, in Transilvania, in Unga­ câ unu Molochu, si ne apasa sufletele câ nisce vi­ si catu se pâte de rea. Din acestu motivu opo-
ria, in Bucovin’a. Eu adaugu: Nu se p â t e m a i suri grele de nâpte. Ori-ce facemu, acea fantoma, sitiunea nu vrii se voteze bugetulu, inse mamelucii
r e u . Si cu tâte aceste nu potu se suferiu aceste acea iasma afurisita, adeca calamitatea publica, se lu-votara sub cuventu, ca ministrulu de justiţia va
vaietaturi femeiesci. Candu ne-ar’ merge numai tiene pe urm’a nâstra. face totu ce i sta in potintia intru ameliorarea
nâue reu si fârte reu, calea-valea, asiu mai tienâ Tempulu gigantiloru nu mai vine. Semidiei justiţiei. Si ce e dreptu, ministrulu promise a face
p6te si eu „isonulu* cumu dicu cantaretii grecesci, nu se mai născu. Yreunu Moise nu mai appare, multe, inse numai dâca i se voru da bani de ajunsu.
cu reeu, reeu, reeu. Numiti-mi inse din imperiulu câ cu vergeu’a sa se d e s p i c e m a r e a r o ş i a , De aici se vede, ca miliânele din bugetu sunt de­
intregu unu singuru poporu, care se nu se. vaiere se trecemu pe uscatu in pamentulu promissiunei. stinate numai spre a sustienâ justiti’a asiâ rea si
mai amaru decatu cei mai desperaţi pessimisti ai Deputatulu ungurescu mai continua cu confes- defectuâsa si mai departe, câ se nu ajungemu odata
romaniloru. Mergeţi si petreceti in provincii, tie- siunea pecateloru adaugundu: Amu facutu familii se dicemu, ca erâ reu cu reu, dâr e mai reu fora
nuturi si comune locuite de cele dâue pop6ra care întregi fugatârie pe pamentu, incatu adi mane nu de reu.
au incalecatu preste celelalte optu; deschideţi o- voru mai sci unde se-si plece capulu. Mulţime Inse indata după bugetulu ministrului de ju­
chii, trageti cu urechi’a, pe necunoscute, câ se nu părinţi de familia incaruntiti in labâre, astadi a- stiţia a urmatu alu ministrului Bâla Szende, care
vi se para, ca ar’ jocâ vreo rola de faciaria; vedeţi runcati din funcţiune, -si petrecu nopţile fora somnu, se ocupa cu aperarea tierei, concrediuta nadragari-
si ascultaţi pe germani si pe maghiari, insemnati-ve din causa, ca mane nu mai au bucatura de parte loru roşi. Inse bugetulu honvediloru a provocatu
macaru numai înjuraturile si blastemele, care esu pentru copii. — De unde se faca acei funcţionari ne­ mari debateri. Deputatulu U e r m â n y i , care se
din gurile loru. Nu aveţi timpu sâu v6ia se faceţi fericiţi vreo economia, candu platisiâr’a loru ajun­ tiene de castrele lui Sennyey, a tienutu unu discursu,
asemene experimente? Luaţi dâra a mana diariale gea numai pe catu se nu pâra de fâme cu ai loru. prin care si-a aprinsu paie in capu cu toti cei ce
loru, diece, dâuedieci, o suta, cititi negru pe albu Noi (maghiarii) amu rapitu cea din urma bucatura credu, ca Ungari’a fora de honvedi este perduta.
manifestatiunile pessimismului si ale ultimei despe- de pane din gur’a copiiloru de contribuenti. Pe După convicţiunea d-lui Uermânyi honvedimea in
ratiuni. Nu care cumu-va se ve orbâsca si insiele agricultori ii spoliaramu de cea din urma vita cu organisatiunea sa actuale nu corespunde nice scopu­
lustrulu din afara, sub care se ascunde adesea mi- care ar’ fi mai potutu arâ. Pe professionisti lui militariu, nice celui nationalu. Unu esercitiu
seri’a, calamitatea, pecatulu si crim’a. Se-mi nu­ ’iamu lipsitu de midiulâcele vietiuirei. Spiritulu de optu septemani nu este de ajunsu spre a face
miţi unu singuru diariu mai de dâmne-ajuta din de intreprindere’lu sugrumaramu prin enormele dări din matahale soldaţi in intielesulu strinsu alu cu­
Vien’a, Prag’a, Gratiu, din Budapest’a, Presburgu, insupportabile aruncate pe venituri. Mai in scurtu, vântului, âra faptulu, ca ministrulu pentru aperarea
Temisiâr’a, Clusiu, Sibiiu, Brasiovu, nemtiescu sâu noi alergaramu (in aceşti optu ani) prin tiâra câ tierei tiene cavaleri’a de honvedi cate siepte luni
ungurescu, care se nu fia ingrecatu de veninulu si unu orcanu devastandu si resturnandu totu ce in arme, este cea mai flagranta calcare de lege.
pessimismului. Tâte -ti spunu cu voce tare, ca ne stete in drumu. Si pentru ce tâte aceste? Nu Tiâr’a nu pâte suportă luxulu ce se face cu intre-
tieranii germani si maghiari au ajunsu in partea mai câ se indopamu gur’a leului, care se numesce tienerea duoru armate, pentru aceea ar trebui câ
cea mai mare la sapa de lemnu; t6te -ti numera D e f i c i t u . toti recruţii se servâsca mai antaiu in armat’a co­
miile de professionisti deveniţi proletari, si nu e di Dâra sciţi voi, care va fi deficitulu celu ade- muna si numai câ soldaţi serviţi si bine instruiţi
lasata ee Ddieu, in care diariale cetatiloru comer­ veratu inca si pe anulu venitoriu 1876? Totu 30 se intre in armat’a pentru aperarea tierei.
ciali se nu-ti presente cathalâge de fallimente n6ue, (treidieci de miliâne), si nu mai pucinu, -si res- Aperatorii honvediloru dicu, ca acâsta institu-
si sume de moşii si case puse la toba prin execu- punde dn. deputatu. Se nu se insiele nimeni prin tiune, care este fal’a si decârea naţiunii maghiare,
tiuni de mii si sute de mii; nobili, baroni si grafi, maiestrit’a gruppare a cifreloru, ca-ci deficitulu va este necessaria spre a nu lasâ pre nemţi se impinga
aruncaţi afara din vechile loru patrimonii. Audi fi totu 30 de miliâne, adeca atata, pre catu acâsta desvoltarea dualismului in direcţiune centralistica,
acolo, grafi si baroni ajunşi câ se iâ lumea in capu, tiâra nu pâte supporta nici-odata. Dialectic’a de câ si candu, vedi dâmne, nemţii ar portă mare
se trâca in Americ’a pentru-ca aici le este ruşine advocaţi in parlamentu si frumâsele frase ale mi- frica de honvedi. Ba ministrulu Tisza fece lui
se se applice in calitate de conductori, de provi- nistriloru se nu ne seducă; ei suntu datori se vor- Uermânyi si obiactiunea, ca vrâ se despoia naţiunea
sori, de cocieri. La ce amu ajunsu, câ se vedemu bâsca asia cumu ii audimu vorbindu, ca de aceea maghiara de institutiunea cea mai scumpa.
pe biât’a baronâssa mergundu pedâstra dela unu suntu ministii unguresci; adeverulu inse este, ca Diariulu „Peşti Naplâ* este inse si mai vio-
sătu lă aitulu, cu cişmele in mana, câ se nu le vomu fi siliţi a ne inchina Yienei si a renuntia la lentu; elu numesce partit’a lui Sennyey „negru-
strice prea tare pe drumulu celu tinosu, âra pe multe jocarii de ale nâstre, care sunt fârte scumpe, galbena*, âra pre Uermânyi lu face chiaru aliatu
dâmn’a vice-spanâsa de odeniâra tramitiendu la le­ intre care la loculu antaiu este si institutiunea mi­ alu lui Helfert, care publică dilele trecute o bro-
lea Ilân’a, câ se-i dâ d6ue litre de lapte la mămă­ liţiei territoriale (Honvâd). siura contra unguriloru. $cca ce dice acestu diariu
ligă ce o ferbe si mesteca ea cu man’a sa. Noi Aceste expectoratiuni dorerâse le citimu asta- despre partit’a conservativa: „Acâsta partida insulta
strigamu neincetatu, ca nu avemu teatru si avemu data, nu in vreunu diariu de cele mari, ci iu unulu aspiratiunile cele mai indreptatite ale naţiunii nu-
dreptate, aruncaţi inse ochii si in teatrele loru, din cele mai modeste, care pana acilea nu prea cu- mindu-le „idei de predilectiune;* ea este pericu-
odeniâra indesuite, âra astadi desierte, .si sărma­ tediâ se scria asia, precum scriâ buna-âra com. M. lâsa, pentru ca vrâ se ajunga la potere, inse nu
nele loru trupe de actori peregrinandu câ vai de Lonyay in organulu seu „Reform* inainte cu 2—3 prin increderea maioritatii patriotiloru, ci cu aju-
ei, flamandi si golani, câ si cumu ar’ fi scapatu ani; le-au ajunsu inse la toti ap’a la gura si pum- toriulu strainiloru; ea -si cauta amici si aliaţi in
din captivitatea tatariloru. Ascultaţi tiepetele de nariulu in câsta *). Yien’a in sinulu partidei militari si alu celei pre-
dorere esite din gurile deputatiloru dela Galiti’a, Ei, bine, si apoi dâca „ d o m n i i * au despe- utiesci, adeca in sinulu reactiunii. Inse dâca totuşi
Moravi’a etc. in parlamentulu austriacu asupra ti­ ratu, trebue âre se desperamu si noi? Departe se vrâ se ajunga la potere si fora voi’a naţiunii, atunci
raniei usurariloru. Vedeţi cumu hidr’a pauperismu- fia. Au mai dusu părinţii si moşii loru de nenu- ea n’are spre acestu scopu altu mediulocu, decatu
lui impresâra palatele Yienei. Numerati, dâca po- merate-ori tiâr’a pe .marginea abissului, au mai lovirea de stătu, ajutoriulu austriacu si scutulu
teti, sinuciderile cate se commitu pe fia-care luna. fostu si falimente de stătu, unde poporulu din 10 militariu. Dâr acestu mediulocu n’are curagiu a-lu
Ungari’a e plina de hoţi, tetiunari si asasini, de au luatu 2, si 20 din 100, unde âmenii se trân­ aplică, pentru aceea ar fi mai bine se taca.“
executiuni prin legea stataria. Chiaru paricidiulu tea de pamentu si femeile bocindu-se -si smulgea Cestiunea împrumutului, despre care amu vor-
nu mai e raritate; fetiorulu omâra pe tata si pe perulu din capu (1811); cu tâte aceste, âcca-ne, bitu in numerulu precedentu nu este tocmai asiâ
mama, barbatulu pe femeia si femei’a pe barbatu. noi totu aci suntemu, nu amu disparatu de pe a- de curata, precum ni s’a presentatu la inceputu.
Priviţi la ruinele intreprinderiloru industriali si cestu territoriu, pentru-ca totu ne mai remase unu Se vede ca ministrulu de financie in adinsu a voitu
proletariatulu fugatoriu pe pamentu. capitalul alu br aci a l o r u . Spoliaţi din nou, ne se îmbete lumea cu apa rece câ asiâ se scape mai
Dâra ce ne perdemu tempulu prin descrierea vomu apuca ârasi de lucru, precum ne apucaramu usioru cu imprumutulu celu micu ce l’a facutu nu­
calamitatiei altora, candu se potu reproduce cuven- după selbâtecele devastatiuni, arderi de atatea co­ mai câ se occopere, asiâ dicundu, esegintiele mo­
tele unuia din vechii deputaţi ai dietei unguresci, mune, spoliatiuni de districte întregi, prefaceri in mentane ale statului, si totuşi se faca pre lume se
carele intre alte multe dice: Ori-unde ne intârcemu, cenuşia a suteloru de miliâne representate prin no­ crâda, ca creditulu Ungariei este inca asiâ de mare,
damu preste desperatiune absoluta. Tâte illusiunile tele Kossuthiane in 1849. incatu i se imbiia sutele de miliâne aprâpe fora
cate ni le facuseramu, au disparutu si au remasu interesse. Iuse după cum s’a descoperitu mai tar-
numai întristarea omoritâria de suflete. Ocupatiu- diu, lucrulu nu sta tocmai asiâ. D-lu ministru
nile nâstre diurne decurgu fora conseiinti’a de sine, *) „Marmaros" din 20 Novembre nr. 93, Szâll a voitu, ce e dreptu, câ se faca unu impru-