Page 15 - 1875-12

mutu de 300 milidne, ddr fiindu ca consortiulu conditiunea de mai înainte, inse nice atunci nu s’a iectu inse a intempinatu, ce e dreptu, mare opo-
Rothschild voiâ se ib Ungariei si pielea pentru potutu primi, asiâ a disparutu de acolo. sitiune, inse in fine totuşi a intrunitu maioritatea
de voturi si fu votatu. — Ddr fiindu ca desbaterile
aceşti bani, asiâ d-lu ministru s’a multiumitu d’o- Sum detoriu a enunciâ in numele dreptăţii, ca se intemplara in unu tempu, candu si complicatiu-
camdata si cu 40 de mili6ne, spunendu apoi lumei, d-lu ministru de culte si instrucţiune publica, care uile erau la culme, diurnalistic’a n6stra, care nu
prin positiunea sa este celu mai competente in
ca celelalte milibne le va contrege mai tardiu. Si cunoscea natur’a acestei afaceri, se apucă a o de-
asemeni cestiuni si care chiaru in urm’a positiunii
noi credemu, ca Ungari’a va mai contrage inca nunciâ sub cuveutu, ca subventiunea este contraria
sale cundsce mai bine drepturile besericeloru auto-
multe miliâne dela judani, dbr totu-odata credemu nbme, — nici-odata n’a propusu si n’a potutu pro­ statului, si asiâ provocă pre guvernu se o impedece
si aceea, ca in fine Ungari’a va plaţi acele milidne pune acbsta conditiune restringutbria. — Condi­ si oprdsca. (Finea va urmâ.)
judanesci nu numai cu pretiulu independintiei sale‘ tiunea acdst’a a descoperit’o omnipotintea comissiune
ci chiaru cu esistinti’a sa. financiar a din acelu tempu, ddr nu din motive di­ — Din Yien’a scrie „Der Osten", ca ministr.
dactice, ci din motive politice reu intielese, dra
camer’a, nefiindu informata cum se cade despre presied. ung. in camer’a din Pest’a a dechiaratu,
DI 8 C U R 8 C JL U starea lucrului, a acceptatu propunerea comissiunii ca Ungari’a a abnuntiatu legatur’a comuna vamale

deputatului romanu Parteniu Cosina, pro- financiarie. cu Austri’a, si numai atunci o va reinnof, ddca
Austri’a va renuntiâ la intentiunea de a mari po-
nunciatu in siedinti’a dela 3 Dec. a. c. a camerei Si cumca pre de o parte camer’a n’a fostu
Ungariei, cu ocasiunea diacussiunii speciali asupra bine informata despre starea lucrului atunci, candu sitiunile de vama si ddco va restitui Ungariei una
bugetului ministeriului culteloru si alu instrucţiunii a luatu conclusulu referitoriu la subventiunea gim­ parte a darii sale de consumu, ce vine dela con-
publice. nasiului romanu din Brasiovu, si cumca pre de alta sumentii ei. „Osten* apoi intrdba: „Unde silimu
Onorabila Camera! Mai înainte de tdte trebue parte beseric’a autonoma n’a potutu face alt’a, de­ noi lucrului Au pdte dissolutiunea acbsta lua di­
mensiuni si mai amenintiatdrie? Federalismului, care
se enunciu, ca sum’a preliminată spre scopulu in­ catu ceea ce a facutu, — voiu probă indata cu vre t6te regatele si tierele, tbte nationalitatile, fora
strucţiunii publice si aprobata si din partea comis- legea in mana. — Aici este, domniloru, statutulu osebire egalu indreptatite, ale incorpora in organis-
siunii financiarie nu numai o votezu, ci asiu dori organicu alu besericei gr. orient, romane, sanctio- mulu unitariu alu monarchiei devenite istorice, ei
chiaru se o mai immultiescu. Prevedu ce e dreptu natu de Maiestatea sa Domnitoriulu in 28 Maiu 1869. imputa duali8iii, ca elu, federalismulu, amenintia
ca prin acdsta enunciatiune me espunu obiectiunii, — Punctulu primu alu dispusetiuniloru generali imperiului cu descompunere, pe candu ei, dualistii,
cumca chiaru acum in er’a economisarii cu ori-ce din acestu statutu organicu dice urmatâriele: „Be­ au disruptu imperiulu in 2 parti, cari se apuca a
pretiu me vedu indemnatu a propune sporirea ero- seric’a remana gr. orientale din Ungari’a si Tran­ se macellarl in lupt’a fratidsca economica si astadi
gatiuniloru; pentru aceea voiu se observu, ca po- silvanii, câ beserica independenta si asecurata si au si ajunsu se redice intre sene barierele de vama.
sitiunea, ce voiu se o propunu spre primire, nu prin art. de lege 9 din 1868, -si va regulâ, E possibile, câ se mai remanemu in direcţiunea a-
este nice noua in bugetulu nostru, si nice nu este dirige si administrâ independinte afacerile sale be- cdsta? E unu desiuchiatu, cine crede acbsta. Nu
de natur'a, de a se potd elimină de acolo numai sericesci, scolarie si fundationali in tbte părţile sale vremu a numi nume, ca aceste su de aceasi valdre.
din punctulu de vedere alu economisarii; din contra constitutive după sistemulu de representatiune si Ddr’, cumca trebue se vina la carma alta politica,
ea a formatu si mai înainte o rubrica regulata in pre basea dreptului seu canonicu, fora câ se alte­ e lucru fora tdta indoibl’a. Cea de pana acum ne
bugetu, o rubrica, ce din punctulu de vedere alu reze si restringa dreptulu de suprema inspectiune a ruinatu, si de acea ea trebue se se retraga de
instrucţiunii publice este f6rte necessaria si care s’a alu Maiestatii sale.* — lilra punctulu alu duoilea pe scena.*
stersu de acolo din nisce motive, ce n’au intru ni- contiene urmatdriele: „Mai susu atinsii factori si
Se implinescu presto 2 ani cei 10 ani ai dua-
micu de a face cu caus’a instrucţiunii. Dela re­ parti constitutive ale metropoliei se voru ingrigf lismeloru, si se face diua de pe acum. —
stituirea constitutiunii patriei n6stre incdce, intre din bunu tempu de mediulbcele necessarie pentru
institutele medie, ce primescu ajutdrie din partea ajungerea scopuriloru besericesci, scolarie si funda­ In F r a n c i ’ a a d u n a r e a n a ţ i o n a l e a
statului, se vedea de regula figurandu si gimnasiulu tionali, si intru catu nice cu ajutoriulu collectiuni- desbatutu si a primitu in 30 Nov. l e g e a d e a -
romanu din Brasiovu, că o positiune fixa, pre care loru ce s’ar face in sinulu metropoliei si c h i a r u l e g e r e cu 632 contra la 87 voturi si in a trei’a
guvernulu constitutionalu o primise in bugetu dela 8 i a f a r a de acdst’a li-ar succede se accopere deliberatiune, dupa-ce a fostu primitu mai nainte
guvernulu de mai înainte dimpreună cu o mulţime spesele recerute, atunci au de a cere ajutoriu dela scrutiniulu după arondisemente. Gambetta cu t6ta
de alte positiuni, cari inca si astadi se afla acolo stătu.* poterea cuventului remage in minoritate. Acum
la loculu loru. Pana candu eră ministru de in­ Deci, precum binevoiţi a vedd de aici, bese­ drdpt’a facă una propuunere, câ alegerea de 75 se­
strucţiune fericitulu baronu losifu Ebtvtis, care ric’a gr. orientale romana este indreptatita, a primi natori prin adunarea naţionale se se faca in 13
pentru prim’a data a primitu in bugetu acdsta spre scopuri de cultura ajut6rie dela ori si cine, fia Dec.; denumirea delegatiloru auctoritatiloru muni­
positiune, nimenui nu i-a plesnitu prin minte, că din sinulu metropoliei sbu afara de acdst’a, fora câ cipali pentru alegerea senatoriloru din partea de-
se o scormondsca si elimineze, ci ea se votâ necon- drepturile sale autonomice se suferia prin acbst’a partamenteloru in 19 Ian. &. v.; alegerea deputa-
ditionatu pre fia-care anu. Inse in anulu 1871 vre o scirbire sbu vetemare. Inse pre de alta parte tiloru la legislativa se se faca in 13 Fauru; dr’
intr’unu momentu nefericitu camer’a s’a sufulcatu si statulu este ingagiatu a-i dâ subventiune in activitatea legale a aduuarii naţionali presente se
si la propunerea comissiunii financiarie a legatu de caşuri anumite, si ddca va avd de cugetu se db înceteze in 4 Martiu si nduele camere se se intru-
acdsta positiune bugetaria nisce conditiuni asiâ de acestu ajutoriu, atunci se faca acbst’a in sensulu ndsca in Martiu a. viit. Adunarea naţionale votă
grele, pre cari o confessiune, care-si respectdza au- legii sancţionate intre limitele autonomiei, fora de urgenti’a acestei propuneri, incredienduse unei co-
tonomi’a sa, nu potea se le implindsca. a pretinde, câ in schîmbu pentru acelu ajutorii! său missiuni de 9 inşi. — Bonapartistii fir’ făcură o
Atunci s’a decretatu, câ gimnasiului romanescu subventiune beseric’a se renuncie la drepturile sale demonstratiune la Bellevile, unde Cassagnac tienh o
din Brasiovu numai sub acea conditiune se i se db autonomice. cuventare decisa in favdrea loru, si in contra re­
subventiune, ddca guvernulu va capetâ dreptulu se Este deci evidentu, ca acelu conclusu, prin publicai. —
partecipe la numirea p.rofessoriloru in proportiunea, care subventiunea recunoscuta de necessaria fu sup- Facia cu cumperarea actiuniloru canalului Suez
in care contribue la salarisarea acelor’a. Acbsta pusa la nisce conditiuni, ce lovesou in dreptulu de de Angli’a, Franci’a surprinsa vrd acum, câ admi­
conditiune la vedere pare a fi ecuitabila, inse in autonomia, nu s’a potutu aduce decatu numai cu nistrarea canalului se se concrdda unui sindicatu
fondu ea totuşi are partea sa grava, ce isbesce in ignorarea drepturiloru fundamentali sancţionate de internaţionale, câ sigurantia pentru comun’a folo­
drepturile autonomice, si pentru aceea, după păre­ Domnitoriulu la propunerea guvernului constitutio­ sire, si Angli’a nu se opune la acbsta; br’ Leseps
rea mea, o beserica ce -si are autonomi’a sa nice nalu; inse după parerea mea, o camera mai bine aprâba actionatulu Angliei. —
nu o p6te implinl. Nice beseric’a protestanta n’a informata p6te modificâ acelu conclusu si trebue Adunarea naţionale se ocupa de ultimele agende
primitu la tempulu seu cu pretiulu autonomiei sale se-lu si modifice mai vertosu acum, candu impre- ale disolverei adunării si ale ndueloru alegeri.—
unu beneficiu sbu o subventiune multu mai mare Igiurarile s’au schimbatu si afacerea a intratu in
dacatu acbst’a, si asiâ prin unu refusu justu si unu stadiu nou. In P e t r o p o l e , la serbarea festinului ordi-
justificatu si-a castigatu stim’a si respectulu lumei Denegandu-se in modulu acest’a besericei au­ nelui de cavaleri 8. Georgiu se va află si archidu-
întregi. Este de prisosu, credu, câ se mai spunu, tonome subventiunea, ce o primise in cursu de mai cele austriacu A l b r e c h t , care porni in 5 Dec.
ca gimnasiulu romanu din Brasiovu este confessionalu. mulţi ani si pre care i-o accordase si guvernulu prin Yarsiavia, si in 14 va resosi iu Vien’a. Cu
Pre acestu gimnasiu l'a infiintiatu pre la an. 1850 absolutu, — representatiunea gimnasiului, spre a acbsta ocasiune, se crede, ca se va defige si atitu­
o comunitate besericbsca gr. orientale de acolo cu potb sustienb acestu institutu s’a apucatu si pre dinea, ce e de urmatu in caus’a orientale, din ambe
ajutoriulu si concursulu comerciantiloru romani din basea acestei legi cardinali a imploratu pre calea parti, care pana acum inca nu potă reesi presto
Brasiovu, si acbsta comunitate besericdîca lu sustiene publicităţii ajutoriu dela t6ta lumea atatu din cu- dificultăţile cointielegerii.
după potintia pana in diu’a de astadi, dra dreptulu prinsulu metropoliei, catu si afara de acdst’a. In
In I t a l i ’ a camer’a deputatiloru se ocupa cu
de suprema inspectiune, afara de inspectiunea urm’a acestei implorări guvernulu statului vecinu reform’a electorale. După legea electorale de pana
suprema a statului, care este asecurata prin veni intru ajutoriulu besericei gr. or. romane din acum abia 500,000 au votu elect. in totu rega-
lege, lu-are consistoriulu metropolitanu gr. or. ro­
Brasiovu, câ patrânei gimnasiului, cu o subventiune tulu. Asia dep. din steng’a Cairoli propuse intro­
manu din Sibiiu. Acestu institutu se afla deci in de 15 mii lei, ce e neaperatu necessaria pentru ducerea votului universale pentru toti cei, cari sciu
mani solide si sta sub inspectiunea unei corpora- sustienerea acelui institutu.
tiuni morali, contra careia nu s’a facutu nici-odata scrie si cili si au 21 ani. De 21 ani se afla in
Si nice intr’o privintia vre-o esceptiune. Acdst’a s’a intemplatu in publicitate, la vederea tdta Itali’a 7,616,487 inşi, ddr’ intre ei nu sciu
Beseric’a autonoma, avendu in vedere legile lumei. Guvernulu nostru nu numai ca a avutu scrie si ceti 4,585,969 inşi. Alţi doi dep. propu­
sale fundamentali, n’a potutu consideră conclusulu cunoscintia despre acbsta subventiune, ci a fostu seră etate de 25 ani si reduceeea censului, după
care calculu ar’ veni nr. alegatoriloru la 1 milionu.
onorabilei camere de altu-ce, decatu de ce a tre- chiaru mediulocitoriulu ei, pentru ca guvernulu ro­
buitu se-lu considere, adeca de o denegare espressa manu tramitea subventiunea la loculu destinatiunii — Principele Humbert primi dela imperatulu Ger­
a subventiunii, si asiâ in locu se lase câ se i se sale pre calea ministeriului nostru de esterne. Asiâ maniei marea cruce a ordin. Casei de Hohenzollern.
scirbbsea drepturile autonomice, mai bine n’a pri­ a duratu acdst’a pana in anulu curinte. Semnu de bune relatiuni. —
mitu banii oferiţi sub conditiuni neacceptabile, ci Cu ocasiunea desbaterii bugetului pre anulu In H i s p a n i ’ a trupele regesci sub gener.
i-a lasatu in vistieri’a statului, unde dela 1871 se acest’a guvernulu romanu voi se asecure acbsta sub­ Quesada puseră pe g6na 12 batalidne carlisie si
fruptifica pana in diu’a de astadi. In anulu 1872 ventiune pre sam’a institutului odata pentru totu- după o lupta de 3 dile Pampelon’a fă liberata din
subventiunea gimnasiului romanu de Brasiovu s’a deun’a si asiâ a presentatu camerei din Bucuresci manile carlistiloru. După acbsta victoria carlistii
ivitu de nou in bugetu si s’a si votatu, firesce, cu unu proiectu de lege in acestu respecta, care pro- cu greu se voru mai reculege sub tempulu de brna.