Page 16 - 1875-12

A n g l i ’ a , după „Pall-MalLGrazette" va mo- Abia numai cu I-ma Octobre a. c. se ivi in 1 Vasu de auru rotuudu, in forrn’a uuei far­
bilisa armat’a sa; âr’ după „Nat. Z,“ corpulu de Gherl’a, — la indemnulu unoru barbati benesemti- furii, prin pregiuru cu figuri scâse afara, si >n mi-
ingineri anglicu a si primitu mandatu a se afla pe tori si ingrigiati facia de crescerea tenerimei nâstre, diulocu c’o mica statua de auru, deslipita de vasu,
petioru gata pentru servitiu in oriente, intocma si — organulu pedagogicu „ S c 6 1 ’ a , “ sub redactarea una o c a , 247 dramuri;
officirii de infanteria. La Egiptu, unde tramisese d. Ales. M i c ’ a . 1 Colietu de gutu, de auru, cu dâue ace, îm­
pe cassariulu generale, pentru regularea finantie- Un’a intreprendere salutaria si la tempu, candu
loru egiptene, a tramissu acum in missiune speciale desvoltarea invetiamentului nostru e pusa sub c u c i tu, podobita cu dâue granate si alte pietre, 66 dra­
pe Storkes, guvernorulu accademiei militari dela — merita totu spriginulu caldurosu atatu din par­ muri ;
Woolwich fora indoiâla in eaus’a canalului Suez, tea clerului, catu si din partea invetiatoriloru; din 1 Bratiea de auru, in forma de belciugu, cu
ca-ce cumperarea actiuniloru dela Redifulu a pusu p a r t e a c l e r u l u i : c ă c i preotulu, vrendu a face iniţiale gotice, 211 dramuri;
in man’a Angliei poterea dispunet6ria, protectâri’a pre catechetulu bunu in scâlele nâstre va aflâ in 1 Idem multu mai subţire, fara iniţiale, 58
sâu celu pucinu conducatâria asupra folosirei lui ea c a t e c b e s e , demne de tâta valârea si consi-
„Republique Franqais", tiene, ca Angli’a prin acâsta deratiunea; din p a r t e a i n v e t i a t o r i l o r u : ca-ci dramuri;
cumpărare a datu semnulu impertirei orientelui si docenţele confusu in unele sâu altele cestiuni va 1 Lampa de auru in forma de sioimu, cu ca-
a incuragiatu si alte complicatiuni, ce se potu urmă aflâ prin ea dilucidare si indreptariu, âr’ cele uitate pulu ruptu, împodobite cu granate mari roşii si
in oriente. „Times" mai eri făcuse alusiune la i se voru reimprospetâ sâu substitui cu altele nâue! lantisiâre de auru atarnate la câda, 252 dramuri
una complicare, improspetandu, ca imp. Nicolae alu Ar’ fi dâr’ un’a mare dauna, câ acâsta intre­ 1 Ibis sâu pasere mai mica, împodobita cu
Rugsiei propusese Angliei unu tergu, câ ea se iâ prendere, la noi unica, se se lovâsca indata la in­ granate roşii si 5 lantisiâre de auru atarnate de
Egiptulu si Russi’a Constantinopolea, si acum or­ ceputu de murulu rece alu indiferentismului, ar’ fi
ganele politice din Europ’a nu stau locului de a-si dauna, câ se nu o aiba pe mâs’a sa de cetitu ori­ câda, 190 dramuri;
exprime ingrigirile pentru pacea europâua din in- care preotu si docente romanu; si accentuezu acâsta 1 Idem idem cu lantisiâre de auru, de cari
cidentulu Anglo-egipteanu, care presupune una pre cu atatu mai tare, cu catu vedemu, ca invetiamen- suntu atarnate cate unu micu margaritariu, 167
cauţiune a Angliei pentru casulu, candu poterile tulu nostru scolariu se afla sub secuestru politicu dramuri;
nordice s’ar’ apuca de resolvirea cestiunii orientelui si tâte ochirile inimice suntu îndreptate in contra 1 Gtrafu de auru, impodobitu cu mai multe
prin annexari si ocupatiuni din moştenirea bol­ crescerei bune si naţionale a tenerimei nâstre! granate roşii, 63 dramuri;
navului. Nu potu se trecu cu vederea cu acâsta oca- Preste totu 12 piese de auru si in greutate
siuue si se nu-mi esprimu bucuri’a facia cu una totala de 14 oca, 63 dramuri.
idea totu atatu de salutaria pentru desceptarea po­
De pe S o m e s i u l u d e d i o s u 29/11 1875. porului nostru, acea a d. N e g r u t i u , Redact. — Aflamu, ca dintre tâte obiectele tesaurului
(Capetu.) „Predicatoriului," — candu voiesce a edâ dela 1 dela Petrâs’a susu menţionate, numai unu sfertu
Ianuariu „Cărţile Săteanului rom.", un’a scriere,
A d6u’a causa a reului nostru, amu disu, ca carea cetindu-o poporulu nostru, sâu aflandu-o dela din tav’a cea mare si colietulu nu s’au gasitu, de-
e i n d e f e r e n t i s m u l u detestabilu, ce-lu vedemu preotu, invetiatoriu sâu cantore, — se se animeze ârace, după mărturisirea furului, aceste dâue ob­
in ori-ce parte, dâr’ mai. cu sâma in — u n i i d i n — si se se aprendia si in anim’a lui zelulu spre sci- iecte au fostu aruncate de elu pe drumu, ne mai
i n t e l e g i n t i ’ a n â s t r a . avendu cum se le ascundia prin haine si pantaloni
entia si cultura.
Nece un’a bâla nu e asia de periculâsa pentru unde ascunsese celelalte obiecte. — „Pr.“
unu poporu câ i n d i f e r e n t i s m u l u . Caudu a- Incependu numai de diosu ne vomu potâ sul
cestu verme negru s’a pusu se râdă la radecin’a in susu!
arborelui C u l t u r e i s i L i t e r a t u r e i unui poporu, Deci — se ne grupamu cu totii sub stendar-
— acesta atunci nece-decatu nu p6te dâ probe de tulu P r o g r e s s u l u i , ca-ci altumodu nu ne merge
progressu si de viâtia, de aventu si propăşire; elu bene! Pretiurile piacei
devine retrogradu intunecandu-si viati’a si venito- Se sacrificamu din pucinelulu, ce avemu spre in 10 Decembre 1875.
riulu. înflorirea benelui poporului romanescu!
Si dorere! candu vede omulu i n d i f e r e n ­ Se spriginimu zelulu barbatiloru noştri bene- Mesura Specia fructeloru Pre 'iul a
ţ i s m u l u celu mare, de care e molipsita — o sentitori, cari, parte voiescu a se luptâ pre aren’a fi. cr.
parte din — intieleginti’a nâstra romana ciscarpa- periculâsa a publicitatiei, parte pre calea inflorirei
tina — facia cu ori-ce intreprenderi, de a promovâ invetiamentului, parte pre campulu literaturei nâstre 1 fruntea . 8 3 46
32
benele si prosperarea nâstra, — cauta se suspine basericesci! Granu > midiulociu 2 94
j de diosu
in sene, câ odeniâra fericitulu GL L a z a r u : E dreptu, ca „ c o n s t i t u t i u n e a " ni-a go- Gu Mestecatu . . . . 2 82
„ D â m n e ! p a n a - c a n d u a n i i b l a s t e m u l u i ? ! " litu amaru pungele, inse ne potemu aflâ mediulâce £ O 3 Secara j 1 fromdsa 2 30
18
Dâr’, de ce se se insire la cuvente, candu ajutorentia prin formarea reuniuniloru, casineloru si o de midiulocu # 2 54
2
. , 1 frumosu
faptele vorbescu mai elocentu? societatiloru de lectura! O Ordiulu | d0 m i(ii i . 2 28
u ocu
Ori-ce intreprindere diaristica, fia acea ori Se imprasciamu odata toti negur’a i n d i f e ­ ca 1 frumosu 1 54
f-i
00
u ocu
politica, ori literaria, apoi: basericâsca, scolasteca, r e n t i s m u l u i molipsitoriu, ca-ce petrundu in elu -4-3 Ovesulu f de m i,ii i _ 1 48
£3
2
economica etc., care ar’ tientf la înaintarea si scâ- — contrarii salta de bucuria! ce Porumbulu . . . . 2 80
20
c
terea poporului nostru de sub pondulu orbiei spi­ Preotulu aduca-si amente, ca nu are de a servi +3 e Meiu . . . . . —
CD Hrişcă............................................... —
rituali — nu p6te, câ, in data la inceputu, se nu numai altariului, ci si n a t i u n e i s a l e : prin des­ -*-3 Mazerea . ... 4 20
<D
se sdrobâsca de parietele celu grosu alu i n d i f e ­ ceptarea si invetiarea poporului, cea ce se pâte e- a Lintea . . . 5 ao
r e n t i s m u l u i n o s t r u ! Din diariale politice, din feptul numai prin promoverea intreprenderiloru pen­ Paseolea............................................ 2 —
34
7
pucine cate avemu dincâce de Carpati — parte dis­ tru C u l t u r ’ a s i L i t e r a t u r ’ a nâstra, din cari Sementia de inu ... — 8G
păru, parte tragana in agonia, sciendu, ca si loru -si scâte l u m i n j a s i s a r e a , cu care se lumineze Cartofi..............................................
in curendu are se li bata âr’a mortiei din caus’a si sare; invetiatoriulu nu jâce numai pre nâimitulu • £3 Carne de vita . . . . 18
nesprijinului nostru! ci pre instructorulu demnu; implinâsca-si fia-care £ O 3 „ de rimatoriu , 26
10
„ de berbece
„ O r i e n t u l u L a ţ i n u " a incetatu, „ A l b i - detorentiele facia cu sene si f a c i a c u p a t r i ’ a , FM —
16 —
n’a" nu incâta a se vaierâ mereu asupr’a mortiei, câ se nu dicemu in urma cu lacrimele pre gene: A .3 Seu de vita prospetu
a ţj
CJ C3
„ F e d e r a t i u n e a " inca in dâg’a cea din urma­ „perirea ta din cene Israele!" O o „ „ „ topitu
şi âcca, preste pucinu nu vomu avâ luptători pen­ Sum in convingere, ca ori-care romanu ade-
tru drepturele nâstre calcate si strivite la pamentu! veratu, care voiesce: câ n a ţ i u n e a n â s t r a s e
Diaria eschisivu economice, — de care poporulu - s i s t â r g a o d a t a l a c r i m e l e t r e c u t u l u i
nostru are cea mai mare lipsa, — avemu unulu s i s e - s i i n n e c e s u s p i n e l e p r e s e n t e l u i — dtorswiril©
la Blasiu; inse si acesta ... me temu, ca unu ven- s p e r a n d u u n u v e n i t o r i u m a i d u l c e , —
tuletiu de recâla i va suflâ viâti’a. — va luâ in consideratiune drâpta aceste reimprospe- la bursa in 10 Decembre 1875 stă asia:
Diuaria basericesci după încetarea „Sionului tari, provenite din anima sincera si curatu roma-
rom.“ si a „Amvonului" — inca in an. trecutu nâsca! J u n i u s . Galbini imperatesci — — 5 fi. 33 cr. v. a,
aparii unulu sub numirea „Predicatoriulu Săteanu­ Napoleoni — — — 9 » 10 /io» n
5
lui rom." — De si diligenti’a de feru si prâ lău­ Augsburg — — — 105 ff 50 * n
dabile a Redactorelui acestui diariu nu a crutiatu O b i e c t e l e d e a u r u a l e t e s a u r u l u i d e l a
nece un’a ostenâla intru redigerea lui, dandu pre P e t r â s ’ a , c a r e f u s e s e r ă f u r a t e d i n M u s e - Londonu — — — 113 n 30 fi fi
langa opulu de predice si un’a „Foitia" separata, u l u n a t i o n a l u s i s ’ a u g a s i t u : Imprumutulu nationalu — 73 * 45 fi fi
in carea a publicatu articuli basericesci, scolasteci, Obligaţiile metalice veohi de 5% 69 * 35 fi fi
economici, igienici, precum si alte notitie interes- 1 Tava de auru, taiata in patru bucăţi, cu
sante si de folosu; totuşi C u r s u l u I alu acestui greutatea c i n c i o c a , 280 dramuri; Obligaţiunile rurale ungare 80 n 60 fi fi
diariu se finesce fora câ se fi potutu aduce t6te 1 Urna de auru in forma de ibricu, ruptu in n „ temesiane 80 * — fi fi
fruptele acele, cari le sperase cu doru Redactorele dâue bucăţi, una o c a , 132 dramuri; „ „ transilvane 79 V 50 fi fi
la inceputulu intreprenderei s’ale; ârasi din caus’a 1 Yasu rotundu de auru totu in forma de co-
„ „ croato-slav. 85 n — fi fi
recelei, cu care a fostu intempinatu! siuletiu, in diece coltiuri, impodobitu cu granate
De diaria scolastece, cari se ne inlesnâsca in- roşii si albe, una oca si 72 dramuri; Acţiunile bancei — — 924 tt — fi fi
naintarea invetiamentului nostru scolariu intre im- 1 Yasu rotundu de auru totu in forma de co- „ creditului — — 205 * 70 fi fi
pregiurarile critice, in cari se afla pusu acum’a, — siuletiu, in optu coltiuri, impodobitu cu granate
amu fostu pana acumu cu totulu lipsiţi. roşii si albe, una o c a , 355 dramuri;

Eedactoru resptmdietoriu Editiunea: Cu tipariulu lui
IAC O BU M U R E S I A N U . IOANE GOTT si fiiu HENRICU.