Page 17 - 1875-12

Gazet’a ese de 2 ori; Joi'a si Dumineca, Se prenumără la poştele o. 8i r. si j
f
Fâi's, candn eoncedu ajatârialg. — Proiiuiu; Aanln mim DD, corespondenţi, — Pentru serie 6
pe 1 asm 10 fi., pe Va 8 3. v. a. Tigri esteme 12& Taos’a timbrala a 30 Cr. de fiacare
i
v. a. pe unu anu sdu 2 / galbini mon. sunatâria. blicare.
i

Ir. 85, Br&siova 16|4 Decembre

In fine mitropoiituiu Theofilu vediendu, ca nu ca ar’ fi fostu inpossibile, câ bierarcbi’a Răsăritu­
Or e ş t i a 13 Dec. (dep. La mai este altu modu de a-si salva baseric’a de cal- lui, episcopi, arcbimandriti, hieromonachi si toti
alegerea de deputatu in scaunulu Orestiei pasaivis- vinia, si ne mai potendu suferi, câ protopopii ro­ barbatii cati se voru fi ocupandu cu studie theolo-
tulu A x e n t i u S e v e r u se alese de deputatu die- manesci se aduca pe episcopulu calvinescu in si- gice, se nu intre si ei in lupta spre a combate
tale cu 65 voturi in contra cont. Albertu Apponyi, nodu cu lectic’a, portandu-lu pe umerii loru, se doctrinele reformatiunei si a se apara de ele. Cu
care capetA 50 voturi! decise a primi unirea cu Rom’a pe temeiulu cuno­ tâte aceste, lucrulu s’a intemplatu tocma din contra.
scutelor patru puncte, ceea ce inse elu prevenitu Resaritulu nu a partecipatu mai intru nimicu la
prin mârte nu a mai dusu la îndeplinire. Dâra luptele religiâse din apusu, pentru-ca de pucinele
Baseric’a romanesca in lupta cu reformatiunea.
prin actulu acesta baseric’a si naţiunea ro­ scrieri, care s’au vediutu ici-colea esite in limb’a
(Fragmenta historicu cititu in sied. societatei acad. romane din
mana din Daci’a superiâre intră in unu stadiu nou grecâsca asupra reformatiloru sâu asia numitiloru
12/24 Sept. a. c.)
( C a p e t u ) . si epocale alu vietiei sale religiâse si politice. heretici, pe aceştia nu .’iau dorutu nici-decumu ca-
In scurtulu periodu dela 1680 pana la 1692, Din luptele religiâsa cate au decursu in Tran­ pulu. Unii voru se explice acea nepăsare a hye-
in care anu cas’a de Habsburgu luase Transilvani’a silvani’a, Banatu si Ungari’a pana la a, 1700 in­ rarchiei grecesci din ur’a secularia a ei catra hye-
in possessiune, au mai fostu patru mitropoliti in tre baseric’a orthodoxa si cea calvinâsca, s’ar potâ rarchi’a latina, care o facea se se bucure de cum-
Alba-Iuli’a. Acumu inse situstiunea se schimbase deduce mai multe corollarie instructive; dâra din plit’a strimtâre in care venise acâsta. Alţii atribue
cu totulu. Imperatulu Leopoldu ajutatu de regele acâsta mulţime de premisse pâte trage ori-cine con- tâta acea tienuta a greciloru facia cu revolutiunile
Poloniei si de alţi domnitori christiani, cu coman­ clusiuni, fora câ se aiba lipsa de reflexiunile mele religiâse din sec. alu 16-lea numai indolentiei re-
danţi buni, precum au fostu unu Carolu de Lotha- ulteriâre. S’a pusu de ex. adesea întrebarea, ca saritene si acelei molesiri de Fanaru, care astâpta
ringi’a, Ludovicu de Bavari’a, unu Stahremberg. pentru ce romanii din Daci’a superiâre suntu asia pana candu arde muculu luminarei la degete. Au
Yeterani, mai apoi Eugeniu de Sabaudi’a, după mai lipsiţi de familii aristocratice si patriciane. Totu potutu se fia ambele aceste cause; dâra se fimu
multe bătălii din cele mai crunte, sc6se pe turci acâsta întrebare se pâte pune poporului Bulgariei, drepţi ai se nu perdemu din vedere, nici impregiu-
din Bud’a si din partea cea mai mare a Ungariei alu Bosniei si alu Hertiegovinei etc. Respunsnln rarea, ca baseric’a Anatoliei se află pe acele tem-
pana in Banatu; in fine puse man’a si pe Transil­ se pâte da la momentu. Din vreo siese sute de puri in lupta de viâtia de mârte cu Islamulu, cu
vani’a; dâra câ se o p6ta tienâ, a crediutu ca este mii locuitori ai Transilvaniei, cati adeca trecu de fanatismulu si tirani’a mohamedaniloru turci si a-
indispensabile de a restabili catholicismulu si a în­ maghiari, celu mai pucinu dâue sute cincidieci de rabi, cari acum era domni in Constantinopole. Sute
frânge cornulu reformatiloru. Se proclamă si san- mii au fostu inainte cu dâue si multu trei sute de de mii de greci curaţi din Asi’a mica si milione
ctionă, cu adeveratu, egalitatea de drepturi a ce- ani romani curaţi; aceia inse după adoptarea dog- de alte popâra inainte cbristiane ortbodoxe, adopta­
loru p^tru confessiuni, se reserv^ inse si dreptulu meloru calvinesci si a ritului strainu s’au maghia- seră religiunea mohamedana. Tocma pre candu lu­
fia-careia de a face proseliti cati s’ar’ potâ mai risatu cu totulu. In catu pentru nobili, era una teranii si calvinianii lucră cu mai mare focu spre
mulţi. Atunci cardinalulu Leopoldu Collonich ar- lege, in poterea careia cei cari trecea dela calvinia a derima tâte institutiunile vechi ale ambeloru ba-
chiepiscopulu primate alu Ungariei, luandu in aju- anume la legea gr. resaritâna. -si perdea nobilita- serice mari, armele lui Suleimanu ocupaseră Bud’a
toriu pe iesuiti, se apucă de lucru cu mâneci res- tea si averea. Ecca socii beiloru şerbi turciti din si ajunseră sub murii Yienei. Totu atunci boierii
frante pana in cotu. In acelasiu tempu eluj invită Bosni’a! Mai avemu pana in diu’a de astadi unele bulgari si serbii se turcea neincetatu. Intre acele
si pe clerulu romanescu, câ se adâpte cele patru comunităţi rurali calvinite, ai caroru locuitori vor- impregiurari clerulu grecescu a potutu scutura ori­
puncte ale uniunei stabilite odeniâra in sinodulu bescu numai romanesce; dâra in dilele nâstre s’au ce lene si a lucra pentru apararea basericei sale
dela Florenti’a. Acuma se porni una diu luptele luatu cele mai energiâse mesuri spre a-i face se din tâte poterile, era i n s e p r e a t a r d i u ; conse-
cele mai inversiunate intre catholici si calvini; dâr’ invetie limb’a maghiara. centiele bostilitatiloru millenarie deintre cele dâue
poterea luptei curgea mai virtosu impregiurulu ba- Ceea ce bate mai multu la ochi in acele lupte baserice mari, apusâu’a si resaritân’a, nu se mai
sericei romanesci. Catholicii promitea clerului ro­ secularie este, ca romanii din Daci’a superiâre le potâ correge. Câ bolocaustu (jertfa) a bostilitatiei
manescu ceriu si pamentu, egalitate perfecta de portara pe acele de regula mai totu singuri singu­ a trebuita se cada baseric’a romanâsca si cu ea na­
drepturi, infrenarea tiraniei calvinesci, protectiune rei, neajutati de nimeni in lume, si cu atatu mai ţiunea din Daci’a superiâre. Barbati santi, inspi­
valorâsa din partea imperatului, donatiuni de moşii, pucinu de baseric’a cea mare a Răsăritului. Con- raţi, erudiţi si determinaţi la ori-ce sacrificiu, câ
institute de cultura. Catholicii -si propuseră, câ statamu acâsta impregiurare, fara a inculpa pe ni­ Yasile celu mare, câ ambii Grigorii, câ Ioan Gura-
inainte de tâte se traga la se-ne pe romanii cei meni ; remane inse adeveru, ca luptele religiâse si de-auru, sub despotismulu bisantinu dispăruseră din
calviniti definitivu, adeca pe nobilime, si se desfi- naţionali ale romaniloru din Daci’a superiâre au baserica. Lips’a de solidaritate, de scientia multa
intiedie episcopi’a calvinâsca, care se află in distri- fostu multu ignorate, pana la caderea totale a ba- si energia apostolica la clerulu Anatoliei o au sim-
ctulu Fagarasiului, apoi se incâpa si cu poporulu. sericei loru sub calvinia. Pre candu catholicii au titu partea natiunei romanesci locuitâria in Daci’a
Calvinii necumu se câda in punctulu acesta, dâra inceputu propagand’a loru p’intre romani, ’iau aflatu superiâre mai multu decatu ori-care altu poporu.
-si apară cu ambele bracia jurisdictiunea nu numai mai multu calvini decatu orthodoxi, sâu vorbindu Pana la reformatiune, celu din urma stadiu si ter-
preste popii si romanii cei calviniti, ci si cea usur- mai oxactu, nu catholici in sensulu Simbolului Niceno- minu in care Rom’a vechia apusâna si Rom’a ori­
pata in modu tiranicu preste mitropolitu si cleru Constantinopolitanu. entale -si dâ in capete pe terrenulu religiosu, ade­
catu mai remasese in credinti’a vechia. Despre Dupa-ce cunoscuramu starea deplorabile si tra­ sea si pe celu politicu, au fostu Carpatii Daciei.
acea resistentia cerbicâsa a calviniloru ne remasera gica a basericei romanesci din Daci’a superiâre cu Pe acestu territoriu călugării apuseni se luâ de
d6ue documente fârte interessante. Mitropoiituiu mai multe peripeţii si episâde ale oi, s’ar’ parea, peptu cu cei resariteni. Aici regii Ungariei Bela,
Theofilu denumesce in 9 Aprile 1697 pe pop’a Carolu Robertu, Ludovicu I., Sigismundu, chiaru si
I o a n u de protopopu la Hunedâra; dâra noulu pro- Fragmente pag. 253. Ne lipsesce spatiulu spre Matheiu Corvinu provocaţi de patriarchulu Romei
a-lu reproduce aici intregu; dâra spre a-i cunâsce vechi, se incereara se extermine prin legi si prin
topopu nu p6te intră in officiulu seu fara confir­
caracterulu, fia de ajunsu numai aceste expressiuni
marea dela superintendentele calvinescu. Acesta -lu arme tâte urmele jurisdictiunei patriarcbului Romei
adressate preoţiloru si poporului romanescu: „Kegyei-
confirma, inse cu conditiune, câ se merga se-i de­ meteket azon kârem ’s egyszersmind p a r a n c s o - nâue (tâta hyerarchi’a grecoresaritâna). In vaîile
p u n ă l u i j u r a m e n t u ; cu acea ocasiune apoi l o m , bogy engedelmeskedgyetek a megis emlitet si câmpiile de sub acei munţi s’au adusu successive
avă inpertinenti'a de a se subscrie si elu, precum Popa Iuvounak mindenekbe, mert valaki nem en- colonişti de religiune r. catbolica diu diverse parti
se subscriâ si antecessorii sei, adeca: (L, S.) Y e s z - gedelmeskedik, a censurât el nem mulattya. Akkor ale Germaniei si din Holand’a, in favârea caroru
osztan fel jOvân, megis eskelyiik a Generalis elâtt s’au inaltiatu in acea parte a Daciei ce se dice
p r â m l I s t v â n , erdâlyi reformatus magyar âs olâb
etc.“ Adeca episcopulu calvinescu alu unguriloru
Piispok m. pr.% romanesce: (L. S.) Stefanu Vesz- Transilvani’a, baserice monumentali, cu collecte fă­
inpunea clerului resaritânu protopopi de care-i
pTâmi, episcopu magbiaru si romanescu din Tran­ placea lui, ii confirmă elu, âra nu mitropoiituiu cute in tierile europene si cu diverse ajutârie date
silvani’a, m. pr. *). romanescu, apoi ii cită inaintea sinodului generale loru dela statulu Ungariei. Acele colonii germane
calvinescu si in faci’a acelui’a le luă jurameniulu, aparate si îngrădite cu privilegia extraordinarie,
*) Documentulu acesta tofcu la Cipariu Acte si câ se remana credentiosi basericei calvinesci.