Page 18 - 1875-12

S a ş i , cunoscuţi in evulu mediu sub nume de cetitu si proiectulu de lege despre imprumutulu de acdsta cestiune se sulevă si ventilă si aici in ca­
Ospeti (Hospites). Din acele lupte secularie base- de rente, ce l’a contrasu ministrulu de financie mera la desbaterea bugetului de pre anulu acest’a,
ric’a orientale representata aici prin elementulu Szdll dela consortiulu Rothschild. Acestu impru­ si ddca mi-aducu bine aminte, acdst’a s’a intem-
platu in urm’a cererii d-lui deputatu Ugron, candu
romanescu, a esitu pentru totu-deauna invingatăria mutu este preste totu de 80 milidne, dintre cari apoi ministrulu de culte si instrucţiune publica
in Daci’a inferidre sdu Romani’a de astadi; din d’ocamdata se platescu numai 40 de mili6ne. dechiară in camera, ca cestiunea se afla in pertra-
contra, in Daci’a superidre a remasu invinsa si Propunerea d-lui deputatu romanu Parteniu tare si ca in curendu se voru luă mesurele neces-
subjugata. Poterea ambiloru patriarchi dela Rom’a Oosma referit6ria la subvenţionarea gimnasiului ro­ sarie in acestu respectu. Apoi precum scimu, me­
surele necessari s’au si luatu prin o ordinatiune a
vechia si Rom’a ndua s’a infrantu in aceşti munţi, manu de Brasiovu se tramise la comissiunea finan-
ministrului mentionatu, prin care s’a interdisu totu-
prin care se desparte Daci’a in ddue territdrie vaste. ciaria spre opinionare, care reportă camerei in sie­
roru sc61eloru, besericeloru si altoru corporatiuni
Doctrinele reformatiunei religidse aflara pe ambele dinti’a dela 10 Decembre si in urm’a acestui din intrdga tidr’a, că se mai primdsca ajutdrie dela
baserice mari fatigate si debilitate in gradu su- reportu camer’a respinse propunerea d-lui Cosma. staturi străine.
premu. Calvinii din Daci’a superidre, ajutati de Va se dica pentru invalidîi honvedi se potu primi Nu vreu se mi se spună astadi ca pentru ce
luterani si de antitrinitari, se prepară că se le dd 45 de mii de floreni in bugetu, dra pentru unu s’a luatu acdsta mesura proibit6ria; o sciu eu de-
lovitur’a de gratia. Gr. B ari t i u . gimnasiu romanu este cu nepotintia a se votă cinci stulu de bine si o scm tdta lumea. Asiu dorf inse
se ajutoru in catu-va, că se scotemu acdsta afacere
mii. Intru adeveru nu-i dreptate nu-i.
din starea creata prin asta dispusitiune si se se
Brasiovu 15 Decembre st. n. 1875. reducă la originea sa. Eu dorescu acdst’a din
motivu, fiinduca credu, ca de nu se aducea prin
Vidti'a publica'in totu cuprinsulu semi-statu- Egale îndreptăţire naţionale? Dieta cunoscut’a otarire: atunci gimuasiulu din
„Herm. Ztg.“ referdza, că despre unu eveni-
lui ungurescu este asia de monotona, asia de nă­ cestiune n’ar fi venitu in pusetiunea de necessitate,
mentu raru, ca, fiindu limb’a de pertractare in u-
buşită si posomarita, incatu i vine omului a crede, se ajunga a primi ajutoriu dela Romani’a; dra de
niversitatea natiunei sase cea germana, neci unu
ca popdrele acestui stătu suntu asia de vessate si nu eră subventiunea României: atunci nu s’ar fi
membru sasu n’a fostu contra, candu unu membru nascutu nici acea dispusetiune proibitiva. Asia ddra
de impilate, de nu mai potu aretă nice unu semnu
romanu propuse romanesce unu referatu romanescu noi suntemu causa causae et causati. Tocmai de
de vidtia, ci suntu mai multu nisce vii morţi, nisce
in siedinti’a din 6 Decembre 1875. „Acesta e aceea eu asiu dori se se reducă acdsta afacere la
turme fora de vointia libera si fora de aspiiutiuni. isvorulu seu si se se cerce vindecarea reului acolo,
primulu casu“ dice „H. Z.*, ca unu referatu ro­
Ori si in care parte amu aruncă privirea, nu aflamu unde se pote si unde cugetu ca se si afla mediculu
manescu, datu in scrisu, se pertractă in siedintia
decatu descoragiare, nemultiumire si chiaru despe- competentu.
deschisa, si lauda tienut’a maioritatii sase facia cu
ratiune. Sarcinele publice si preste totu greutăţile Inse Domniloru! Sub acesta afacere a gim­
acdsta incercare romandsca a minorităţii, la care a nasiului de Brasiovu. nu ge cuprinde numai gimna-
vietiei intru atat’a suntu de mari si de apesatdrie,
aderatu, apoi reflecta, ca „ar’ fi de doritu, că ase­ siulu superiore de 8 classe, ci totu de odata si
incatu este mare temere, ca rabdarea pusa la proba
meni dovedi de una egale indreptatire curata (ochte) scol’a reale de trei classe, scol’a comerciale de trei
a popdraloru se va gatâ, cdrdele intinse prd tare
se se intemple in praxea vieţii ndstre publice catu classe, si scol’a pentru fetitie de cinci classe, cari
se voru rumpe si din monotoni’a si posamaritiunea tote se afla in Brasiovu in unulu si acelaşi edificiu
de desu“. Nu scimu inca decursulu lucrului, inse
de astadi va isbucnf mane o furia nedumerita, si sub un’a si aceeaşi direcţiune si se sustienu prin
vorb’a de susu merita a fi luata in cunoscientia-
acdst’a se pdte intemplâ cu atatu mai usioru, cu un’a 8i aceeaşi comuna besericesca. După datele
Numai se nu fia cu reservare mentale (Vorbehalt), cele mai autentice, in aceste scole au fostu in anulu
catu dmenii dela potere par’ ca in adinsu abusdza
cum se exprimase cu alta occasiune analoga unu scol. trecutu 794 de şcolari, dr’ estu-tempu sunt
de pacienti’a popdraloru.
corespondente din Mediasiu, in caus’a alegerii unoru peste 800. Bugetulu anuale alu acestui gimnasiu es-
Cu t6te aceste inse in constitutionalulu stătu celinte este de 28,000 fi. v. a., ddr in venitele
romani, că representanti scaunali. Ddr’ alta si mai
ungurescu esiste totuşi unu foaulariu, unde se o- comunei bisericesci nu se potu acoperi din acestu
providenţiale si mai fratidsca si mai ecuitabile,
glinda in astfeliu de tempuri tdta vidti’a interna, bugetu, de catu numai 21,000 fl. v. a.; asiâ in-
DD-loru! Dedative a pleda si a sta împreuna pro
t6te planurile, tendintiele si aspiratiunile acestui stitutulu are la anu unu deficitu de 7000 fl. Si
aris et focis, că si universitatea naţiunii romane se după cum stau lucrurile astadi, comunei nu i este
stătu, si acelu foculariu esta adunarea deputatiloru.
fia readusa in vidtia, că asia universitatea sasdsca ertatu, că sum’a necessaria pentru acoperirea de­
Deci in faci’a amortielei din tidra se continuamu
inca se fia mai secura de a ei vidtia: Atunci va ficitului se o primdsca de unde i se oferesce voiosu,
a tiend in vedere activitatea din camere. Aici se dra de unde este indreptatita prin lege se recurgă
domina apoi perfect’a armonia si fratietate intre
discute despre pensionarea invalidiloru honvedi din după ajutoriu, nu i se da.
t6te nationalitatile cu universităţile proprie, care
48 si despre ajutorarea veduveloru si orfaniloru ce- N’aaiu fi sinceru, on. Camera, si nu mi-asiu
apoi va fi durabile si in bine si in reu! Transil­
loru cadiuti in lupt’a • pentru libertate portata in impleni detorinti’a de representante, — carea credu
vanii nu va potd fi fericita neci uua data sub su­
acelu anu, apoi despre urcarea dariloru directe si ca consiste si in aceea, că se nu indosesci reulu, ci
premaţie reu nărăvite, intielenite, invechite si pre­ se-lu areti cu sinceritate si se cerci a-lu vindecă
inchiarea noului imprumutu. Ceea ce d-lu Tisza
făcute in sânge, fora se pdta mistui perfect’a ega- pe cale constituţionale, — ba inca asiu arnagf
n’a potutu se ajunga că corifeu alu opositiunii pre
galitate a poporului suprematisatu din convicţiunea, chiaru pre guvernu si on. Camera prin aceea, ca
tempulu candu contele Andrâssy eră primu ministru nu asiu constata, ca acdsta dispusetiune proibitiva
ca atunci comun’a fericire si amiciţia va cumpăni
aceea a ajuns’o astadi, după ce sdrtea Ta facutu si a produsu impressiuni forte dorerdse asupra celoru
orce interesse reservate de egoismu. Universităţi
pre dinsulu primu ministru ungurescu. In anulu interesaţi; ca-ci intre tristele impregiurari finantiari
naţionali ddra si Transilvanii va înflori cu Unga­
1870 d-lu Tisza, pre care chiaru si unii deputaţi de astadi, candu statulu nostru nu e in stare se-si
rii cu totu; altfeliu nationalitatile din Turcii implindsca chiamarea sa nici chiaru pe terenulu cul-
romani voira atunci a-lu spriginl, se intrepuse in
voru deveni, după reformele cele n6ue date de turei — ea este calificata de a impedecâ imple-
camera cu t6ta partid’a sa pentru pensionarea in­ nirea missiunii de cultura a unui din cele mai esce-
Pdrta, mai fericite decatu nationalitatile Ungariei.
validiloru dela 48, inse atunci elu nu poth străbate linti institute; apoi ei, acei interesaţi, traiescu
Si atunci? — Atunci ne ar’ ros! obrazului —
eu planulu seu pentru ca Andrăssy n’a voitu se in convicţiunea fundata, ca fia cine e indreptatitu,
faca demonstratiuni facia de Austri’a, n’a voitu se că pe cale morale se dd ajutoriulu seu pentru sco­
mai sterndsca si impr6spete rauele acelui anu ne- © s s c i m s u j L U puri culturali acolo, unde este lipsa, precum apoi
fastu. Astadi inse camer’a din Budapest’a a votatu deputatului romanu JParteîiin Cosma, pro- fia-cine e indreptatitu se primdsca ajutoriu, de unde
nunciatu in siedinti’a dela 3 Dec. a. c. a camerei i se dă; si in urma, ca-ci acei interesaţi nu potu
la propunerea d-lui Tisza, 45 de mii pentru aju­
Ungariei, cu ocasiunea discussiunii speciali asupra pricepe se fie vr’o deosebire essentiale intre aceea,
torarea invalidiloru honvedi din 48, a veduveloru b igetului ministeriului culteloru si alu instrucţiunii ca capeta acelu ajutoriu dela vr’unu stătu strainu,
si orfaniloru celoru ce au cadiutu atunci in lupta. publice. ori vr’o societate potinte ce 8e afla in unu stătu
— Foile maghiare califica acestu faptu alu guver­ (F i n e.) strainu si are intre membrii sei chiaru si capete
nului de unu triumfu si de unu actu de pietate. Observai deci, ca diurnalistic’a maghiara, ne- incoronate, cum buna ora este societatea „Gfustav
Inse in ce consta mai vertosu acestu triumfu? $cca cunoscundu afacerea subvenţionării gimnasiului ro­ Adolf", si tocmai de aici ei tienu tare, ca „quod
manu din Brasiovu de catra statul u romanu, a uni justum, alteri aequum.“
in ce: Mai antaiu ungurii vreau se le arete nemti-
provocatu pre guvernu, că se opresca acea subven- Mai voiescu inca se amintescu un’a. Pote ca
loru in facia, ca dinsii sciu se onoreze si remune­ tiune. Eu inse nu aflu motivata acdsta provocare sunt mulţi, cari sustienu, ca legile in vigore astadi
reze sacrificiele de vietia si avere, pre cari fii na­ nice prin faptulu accordarii subventiunii, nice prin la noi oprescu că se dd vre unu ajutoriu scdleloru
ţiunii maghiare le-a adusu pre altariulu patriei, primirea ei, de6rece pre de o parte beaeric’a din cofessiunali. Asta părere aste inse ratecita; eu
luptandu-se contra neamtiului impilatoriu, centra- Brasiovu a fostu indreptatita se primesca ajut6rie maeturisescu ca nu potu se-mi esplicu asiă ceva
lisatoriu si monopolisatoriu, apoi pre do alta parte dela ori-cine, fora se fi avutu cineva dreptulu d’a din legile astadi in vigăre si in specie, nici din
o suspitionâ, dra pre de alta parte scimu, ca sen- liter’a, nici din spiritulu articl. de lege 38 din
ei vreau se ne faca si pre noi a intielege si a
tiemintele de amiciţia ale guvernului din Bucuresci 1868. După ce pote fi vorb’a numai de l e g e
semtî, ca au ajunsu pana la acelu gradu de potere, facia de tidr’a si guvernulu nostru sunt cunoscute. l a t a , d r n u d e l e g e f e r e n d a , apoi credu ca
incatu potu se se arete cu pietate si recunoscutori Ddr din nefericire aceste se intemplara tocmai candu am aretatu din destulu, ca legea e pe partea mea
facia de martirii libertăţii, distribuindu veduveloru diurnalistii dela noi erau forte iritati contra natio- si ca ea nu numai nu opresce o asemene subven-
si orfanii romani, ai caroru soci respective părinţi nalitatiloru, parte prin desbaterile ce se petreceau tiune, ddr inca o si doresce, după cum ardta pras-
in camera asupra affaceriloru besericei serbesci si sea, ca acestasi gimnasiu capetă subventiune necon-
au cadiutu in acea lupta înjunghiaţi de spad’a
asupra legei electorali pentru‘Transilvani’a, si parte ditiunata in decursulu de trei ani, si după cum
ungurului. — Ei, ddr acestoru veduve si orfani nu
mai alesu prin cunoscut’a cestiune a gimnasieloru se vede si pana astadi, ca sunt scole confesiunali,
li se cuvine ajutoriu, pentru ca n’au luptatu pentru slovace; pentru aceea ei dedeau crediementu la tdte cari primescu subventiuni dela stătu fora de a se
libertatea ungurdsca, ci pentru libertatea romandsca. scorniturile nefundate, pre cari le luau de bani cere dela ele implenirea de conditiuni, că si cum
In siedinti’a dela 8 Decembre ă camerei js’a buni. De aici proveni apoi si impregiurarea, ca e si cea ce se puse gimnasiului din Brasiovu.