Page 19 - 1875-12

Pentru a documentă aserţiunea mea din urma va nindu transactiunile comerciului; consideramu că la Indi’a cu cumpărarea actiuniloru canalului Suez.
fi destulu a cită, ca intre institutele ce se ajutora o politica intielâpta aceea ce se ingrijesce a ne pune Politic’a Angliei e, ca dâca poterile i voru cere
dela stătu este si scol’a reale superiore din Sibiiu. in contactu mai regulatu si mai strinsu cu cele­ garanţia, ca nu vre a-si insusi pusetiune de potere
Acâsta scola inse este tocmai asiâ de natiunale lalte naţiuni. politica la canalulu Suez, ea le o va da, inse nu­
sasâsca si tocmai asia de confessiunale luterana,
precum gimnasiulu din Brasiovu este natiunale ro- In ce privesce evenimentele, cari se petrecu mai cu conditiune, dâca neci Russi’a nu se va re­
manescu si confessiunale gr. or. romanu; apoi gu- in cea-alalta parte a Dunărei, positiunea nâstra ne stabili in Oonstantinopole; alta politica reservata e,
vernulu nu partecipa la denumirea professoriloru permite a păstră o stricta neutralitate, fara că se că dela cointielegerea Russiei cu Angli’a se dependa
dela acea scola reale, ci ei se denumescu tocmai uitamu ceea ce datorimu si nâua insine si puteri- mai multu resolvirea acestoru cause. Da-mi pace in
asiâ prin consistoriulu luteranu sasescu din Sibiiu, loru garante. Facundu urări caldurâse si sincere Egipetu, ca ti dau pace la Oonstantinopole, dice
precum consistoriulu archidiec. gr. or. romanu din pentru ameliorarea sârtei populatiuniloru creştine speculant'a Anglia in anim’a sa. —
Sibiiu confirma in posturi pre professorii dela gim-
nasiulu din Brasiovu. Er de vomu aruncă o pri­ de peste Dunăre, speramu, ca nimicu nu va venf Franci’a inse tanjesce tocma din punctulu a-
vire ori asupra stării culturali ce se nască in de- se ne distraga dela oper’a pacinicei nâstre organi- cestei specule. T h i e r s nu pâte mistui neci de
cursulu veacuriloru intre impregiurarile feudali, — aari interiâre. pentru care nu vomu crutia nici o cum, ca Angli’a s’a facutu proprietaria pe acţiunile
intr’o parte fayoritorie, intr’alt’a inse f6rte vitrege, silintia, si avemu convicţiunea ca, consolidandu in- canalului Suez. Elu a conferitu mai de multe ori
— ori asupra stării materiali ce se produse prin stitutiunile nâstre, vomu mari si forti’a de aperare cu princ. Orlof, repres. Russiei la Parisu, că se
totu aceleaşi referintie neegali de atunci: eu nu credu
on. Camera, se se afle aici sâu macar in intrâga a tierei. misce tâta pâtr’a, pentrucâ Russi’a se reclame in
tiâr’a v’runu atare omu, care cu sufletu liniscitu se Preocupaţi de interessele generale si convinşi, contra procederei Angliei, ca atunci Franci’a va sta
sustiena, ca Sassii din Ardealu ar avă mai mari ca prin o politica ferma si intielâpta vomu potâ cu Austri’a si Russi’a in caus’a orientale, precandu
lipse de ajutoriulu statului, decatu cum au Romanii totu-deauna se ne implinimu datoriile de represen- Angli’a va remanâ isolata si impotenta. Dela 1840
ardeleni. tanti leali ai tierei, vomu continuă a da guvernu­ consideră Thiers Egiptulu că unu ce de annexu si

On. Camera! Eu am espusu istoriculu acestei lui totu concursulu reclamatu de adeveratele trebu- acum ei casiona nu mai pucina dorere, decatu per-
afaceri cu tota sinceritatea, si speru ca mi-a suc- intie si aspiratiunile legitime ale României, care derea Elsatiei lotaringice. Situatiunea dâr’ s’a mai
cesu se aretu, — ceea ce asemene a fostu unu pururea are dreptulu se ne câra tâte afecţiunile complicatu. Poterile nordice voru se impedece pe
indemnu alu vorbirii mele, — ca institutulu de
sub întrebare n’a purcesu necorectu, ci s’a sprigi- nâstre si totu devotamentulu. Angli’a de a trage profitu esclusivu din canalulu
nitu pe lege, atatu candu n’a primitu ajutoriulu ce Se trăieşti Mari’a Ta! de Suez si totuodata a se opune la orce incercari
i dede statulu nostru pe langa cunoscut’a conditiune, Se traiâsca Mari’a S’a Dâmn’a! ale Kedivului de a declara Egiptulu independentu,
cată si candu primi subventiunea dela Romani’a; Presiedintele Adunarei, Dim. G h i c ’ a . (L. S.) dice „Standard; âr' Turci’a denâga legalitatea cum­
de aceea elu nu merita nici o suspitiunare, ci inca Vice-presiedinti: B. Boierescu, D. Cornea, 0. părării canalului. Ce pâte urma de aici pentru re­
chiaru din contra merita si pâte cu totu dreptulu solvirea causei orientale cu greu se pâte calcula.
aşteptă ajutoriu din partea statului nostra, ca-ci A. Brailoiu, C. Nanu.
este unu gimnasiu, care se ocupa cu crescerea a Secretari: N. Moscu, Petru milu, N. Nicolescu, T u r c i ’a se incârda din respoteri a face totu,
800 teneri, si care in ori ce privintia — despre B. St. Christopolu, Gr. Caruso, Al. Riosieanu, A. ce cere securanti’a sustarii sale, vediendu inse, ca
ce mo provocu la mărturisirea barbatiloru compe­ Oelebidache. viscolele se imultiescu, Pârt’a otomana iea mesure
tenţi, cari lu cunoscu, — considerandu ori poterile Chestori: N. Gr. Tataranu, Al. Tulceanu, G. de armare pentru tâte eventualităţile. Sultanulu
invetiatoresci, ori succesele didactice, pdte emulă cu Yarnavu, D. Letiu. a asiediatu una comissiune spre a suplini tâte de­
ori ce gimnasiu confessiunale din Ardealu.
Inaltimea S’a Domnitoriulu a respunsu: fectele armatei si a o pune in starea cea mai com­
Eu nu vreu inse se essagerediu, si deşi lips’a plinită , forturile la Mohfaru se se armeze cu tu­
este mare, totuşi nu ceru se se acoperia intregulu D o m n u l e p r e s i e d i n t e ,
deficitu prin ajutoriu dela stătu, ci me indestulescu D o m n i l o r u d e p u t a ţ i , nuri de ale lui Krupp, intocma si forturile si ba-
cu catu ajutoriu se dă si altui institutu confessiu­ teriele portului din Breta, pentru ca si grecii
nale din Ardealu si anume cu catu se da scâlei Primescu cu o plăcere atatu mai mare adress’a nutrescu agitaţiuni in favârea fratiloru loru de sub
reali din Sibiiu, carea primesce că ajutoriu 5000 fl. Adunarei Legiuitârie, cu catu ea afirma si mai tare turci. In Thessalia si Epiru pucinii turci cerura
Pentru de a preintempinâ inse unele reflesaiuni armoni’a ce domnesce si acumu intre representatiu- arme si muniţia dela regimu pentru aparare si s’a
ce dâra mi s’ar face, constatu, ca din acelu punctu nea tierei si guvernului Meu. tramisu la Ianina Hussny-pasia că gubernoru gene­
de vedere, din care se puse gimnasiului de Brasiovu Acâsta armonia este de cea mai mare impor-
cunoscut’a conditiune intre scola reale si gimnasiu tantia in impregiurarile de facia. Unirea face pu­ rale, cărui se tramitu unele regimente pentru aceste
nu pote fi nici o deosebire; dâr’ de altu-mentrea rurea tariea unei tieri, ea ne-a permisu pana acum provincie.
scola reale se afla si langa gimnasiulu din Brasiovu. In Bosnia se crede că lucru decisu, ca in pri-
de a privi cu linişte dâr’ nu si cu nepăsare cele
In manele dvostre este deci, dloru, sortea uni­ mavâra Austro-ungaria va intreveni si va occupa
cului gimnasiu gr. or. romanu. Banevoiti a decide ce se intempla in vecinetatea nâstra. Simtiemen- Croati’a turcâsca si territoriulu pana la riulu Yerbas,
in asta privintia, după vederile dvostra, spre inde- tele ce esprlmeti le impartasiescu si Eu; ele voru âr’ din Dalmaţia, unde e acumulata multa armata
stulirea generale. Numai de un’a ve rogu, că in inspira si pe guvernulu Meu. austriaca, va occupa valea Narenta ; Serbi’a va primi
deslegarea acestei afaceri ponderose se binevoiţi a Ye multiumescu si in numele Dâmoei pentru restulu din Bosnia si Muntenegru din Hertiegovina.
ve desbracâ de ori ce cugetu reservatu si mai pre bunele urări ce Ni le rostiti.*
3usu de t6te se fiţi drepţi, ca-ci pentru vecia remane In Drenovac, orasielu in Bosnia, tienura bos­
neresturnabile assiom’a: Justiţia est regnorum niacii una acupcina secreta, care respinse amnesti’a
fundamentum." R u s s i ’ a . Archiducele austriacu A l b r e c h publicata de guvernatorulu gen. si alese unu regimu
Rogu că se binevoiţi eventualmente a trans­ sosmdu in 7 Dec. la Petropole fii primitu la cur­ provisoriu sub siefulu de insurgenţi voivodulu Petru
mite propunerea mea la comissiunea financiare si tea trenului de catra membrii familiei imperatesci Ufelac, impoterinduse a face totu, ce cere interessulu
se o primiţi. Ea suna: „In rubric’a a 11 din si princ. Carolu de Prusi’a. In 9 la banchetulu tierii, care si intră in cointielegere cu conducătorii
bugetulu ministeriului de culte si instrucţiune pu­ insurgenţi. „Deutsche Z.“ scrie, ca in Sarajewo
blica se propune, ca după nrulu cur. 17, se se iâ serbării decoraţiei S. Georgiu Tiarulu redicâ unu
unu postu nou, alu 18, de cuprinsulu: Pentru sub- toastu pentru imp. Austriei si Germaniei, consta- s’a formatu unu comitetu de acţiune, care lucra
ventiunarea gimnasiului gr. or. romanu din Brasiovu tandu intim’a alliantia intre cele 3 imperia, cari pentru anexare la Austria si va tramitte una de-
ae recomanda 5000 fl. v. a. n’au scopu decatu a mantienâ liniscea si pacea Eu­ putatiune din Bosnia la curtea Mai. Sale in Viena

ropei, exprimendu deplin’a sa incredere, ca acestu spre a cere protectiunea crestiniloru apasati.
scopu doritu de tâte statele se va ajunge. Archid. — Versarea de sânge nu inceta pe campulu
R e s p u n s u l u C a m e r e i R o m â n i e i l a d i s - Albrecht multiaml in numele celoru doi monarchi luptei: La Vasopovic si la Buca turcii fura res­
c u r s u l u t r o n u l u i . inspiraţi de acelesi sentiemente că si Tiarulu, care pinşi dela Aeran cu perdere de 500 fetiori, si din

„Prea Inaltiate Dâmne, redicâ inca unu toastu in sanetatea archid. Albrecht insurgenţi inca cadiuru 47 pe campulu luptei.
Adunarea acâst’a a avutu ocasiunea, in sesiu­ si a princ. Carolu din Prusi’a. Din reformele promisse de marele viziru catra
nea extraordinaria in care a-ti convocat’o pentru Unu telegr. din Vien’a 9 Dec. spune, ca ar­ poterile de nordu pentru popârale creştine din Tur­
prim’a 6ra după alegerile generale, se dâ probe, ca chiducele Albrecht fu insarcinatu de Mai. S’a a ci’a publica „Tagblatt" resumatulu urmatoriu, care
voiesce se conserve resultatele dobândite de aduna­ preda imper. Russiei crucea de cavaleru a Ordinu­ prevede pe creştini cu autonomia administrativa lo­
rea precedenta in regularea chestiuniloru de interesu lui militariu Maria Thetesi’a. cale si cu gubernatori aleşi de creştini si denumiţi

publicu. C o m e r c i u l u d i p l o m a t i c u capetâ nâua de Pârta. Ecca proiectulu turcu de reforme:
Primimu cu fericire promissiunea ce ni se da viatia, de candu Angli’a puse man’a pe acţiunile „1. Tuturoru triburiloru, cari locuescu la fron-
de guvernulu Marii Tale, ca bugetulu anului vii- canalului Suez. Din Berlinu se scrie, ca cancelarii tariele Montenegrului, li se voru confirma din nou
toriu are se fia ecbilibratu si deficitulu acoperitu imperiali Gorciacoff si Bismark au tienutu seriâse drepturile si privflegiele, care le au fostu garan­
fara a recurge la noue sarcine; din parte-ne vomu conferintie in caus’a orientale complicata acum prin tate după insurectiunea dela Vukaloviciu.
pune t6ta energi’a spre a realisâ economiile posi­ Angli’a si Egipetu. Rusii prevedu pericululu, ce Aceste drepturi si privilegia constau :
bili in impregiurarile actuale. li se redica din manevrele angliloru, că se nu pâta 2. Triburile potu ele singure se-si alâga stra-
Negotiarile ce se urmâdia cu puterile garante, venf in possessiunea Constantinopolei. Angli’a a vsinii loru sâu siefi administrativi; 2% ele -si a-
spre a regulă prin noue conventiuni interessele esitu cu colârea s’a in caus’a orientale, ca in in- legu liberu judecătorii loru.
nâstre, suntemu convinşi, ca vomu contribui a da teressulu ecuilibriului europeanu trebuie se i se taia 3. Pârt’a nu se va amesteca nici in adminis-
p mai mare desvoltare activitatei naţionale, inlea- odata nodulu gordianu. si asia se asecurâ de calea tratiuue nici in justiţia; 4% strajsini priimescu