Page 2 - 1875-12
P. 2
1
creta mesuri aspre in contra catholiciloru apuseni sciintie auxiliarie economiei de campu si de gra a c b s t a d i r e c ţ i u n e de cate si mai cate f o r
si exila pe iesuiti din tibra, se intbrse si asupra dina. — m a l i t ă ţ i , aprobări si autorisatiuni ?
basericei orthodoxe romanesci cu art. 13 de lege, Cunbscemu si acelu adeveru, ca in tierile im- Cine a autorisatu spre esemplu pe luteranii
prin care confirma de nou tbte legile tiranice aduse populate desu, ori in acele, cari se afia in regiuni din Ungari’a si Transilvani’a a intră in relatiuni
in contra ei, si mai adauge, câ de aci inainte
„episcopii de ritulu grecescu se nu cutedie a face climatice maştere, esperiintiele chemico-geologice intime culturali cu tbte universităţile, academiele si
visitatiuni canonice prin tibra fara scirea si permis- din tempurile mai nbua, se generalisadia mai cu- asociatiunile luterane din Germani’a? Nimene! Ei
siunea patroniloru, adeca a domniloru feudali." rundu, decatu in tieri cu populatiune mai subţire, esercitbza unu dreptu innascutu, fara a fi pusu a-
Din acea di mitropolitulu si episcopii romanesci ori ajutorite de o clima mai fertila. — Unu eco- cestu dreptu la discusiuni diplomatice. Associatiu-
fuaera puşi in imposibilitate de a se mai apropia nomu de campu ori de gradina danesu, englesu ori nea „Gustav Adolf Verrein" a cărui protectore of-
de filii loru spirituali a’i apara de doctrinele din Germani’a de nordu, care spre producerea unei ficiale este imperatorele Germaniei, imparte in Au-
calviniane. (Ya urmâ.)
cantitati de frupte nobile din unu petecu de pa- stro-Ungari’a, in Romani’a, chiaru si in Franci’» si
mentu bre-care este omu perdutu, dbca nu va ogorî Itali’a sute mii de taleri câ ajutorinti culturali pe
de 3 ori, va mesteca pamentulu cu compositiuni totu anulu, fara autorisatiuni, f a r a f o r m a l i t a t e
De sub B u c e c i u in Novembre 1875.
incalditbre si ingrasitbre, va intrebuintiâ estirpatori si fara certe internaţionali. Certele internaţionali
Cine d’intre noi nu -si va fi pusu vreodată pentru mărăcinele climatice si altele. Acelu eco- se producu si prin prb mare timiditate, nu numai
întrebarea: bre de unde si cumu vine, ca poporulu nomu Btraplantatu in Itali’a, pe pustele Panoniei prin violintia. —•
romanu de dincbce de Carpati, care dela 1848, a- ori pe siesurile României va produce mai mare Pana ce noi spre esemplu ne feriamu de epi-
deca, dela emanciparea tieranului plugariu de sub cantitate de frupte nobile de pe analogu petecu tetulu „dacoromâni* pana atunci alţii ne injurâ si
jugulu legiloru feudalistice incbce, cu t6te pedecele de pamentu cu mai pucine preparate artefi- ne insultă cu dinsulu, astadi candu amu perdutu
intempinate pe calea desvoltarii sale culturali, a cibsa, Bi avendu a cultivă pamentu multu va in acea timiditate si-lu privimu câ un’a calitate etno
creatu atatea institute de instrucţiune numai din trebuintiâ acele preparate numai la alu 3-lea 4-lea grafica competinta nationalitatii nbstre se ferescu
poterile sale proprie, tocma in ramuln promoverii anu de a rondulu pe acela-si petecu de pamentu. ei de alu esprime. —
sciintieloru agricole nu pbte aretă, astadi vre-o por- Dbca elu ar’ intrebuintiâ aici t b t e acele com- Se ne folosimu deci in afaceri culturali sj
nbla, cumu se dice, de Dbmne ajuta? (pentru ca posituri auxiliarie, si in aceeaşi cantitate, ce tre- naţionali de acele drepturi, de cari vedemu, ca se
cresperea a catorva teneri in sc61e străine agrono bue se le intrebuintiedia acolo, nu ar’ seceră ne- folosescu alţi membri ai statului, n i c e m a i multu,
mice nu se pbte consideră de vre unu resultatu.—) micu. Pentru aceea vedemu agronomi absolviri din n i c e m a i p u c i n u . Si dbca cineva ne va inter-
Căuşele suntu multe si diferite. Cea mai prin scble agronomice nordice, facundu fiasco cu încer dice, se ne provocamu la esemplele dinnainteâ ochi-
cipala este, ca noi nu ne p o t e m u i m a g i n ă cările si esperimentatiunile loru economice in alte loru noştri.
i n s t r u c ţ i u n e a g r o n o m i c a a l t u f e l i u , d e - regiuni climatice. Asia noi romanii din Austro-Ungari’a vomu
c a t u i n g r a d u l u e i c e l u m a i s u p r e m u . Totu respectulu de sciintiele auxiliarie la eco- intră din ce in ce in contactu de interese culturali
Noi cugetamu adeca, ca fora scoli agronomice per nomi’a de campu si prin urmare si de institutele, mai intimu cu elementulu romanu din totu ostulu
fecte, indiestrate cu cabinete de instrumente si pre in cari se agonisescu acele sciintie; pana ce inse si vestulu Europei, ne vomu potb folosi de progres-
parate cbemice si phisicali, cu colectiune de instru vomu fi si noi in positiune de a creâ scoli agro sele lui in favbrea progressului nostru, si vomu sa
mente geometrice si agronomice după modelele cele nomice perfecte, se ne incercamu a promovb sciin tisface si jupanesei „Kronstădter Zeitung* in cali
mai arteficibse si complicate, fara herbarii, fara tiele agronomice, cumu amu dice nediplomisate in tatea ei de veghiatoriu voluntariu „iiber das gesetz-
minerale pentru studiulu geologicu, fara apoteca cu mediuloculu poporului nostru. — lich Zulassige"......................peste romani; unu rolu
medicamente veterinarie, fara biblioteca cu cârti de Acestu scopu se pbte ajunge prin acea parte luatu de dins’a, dbr’ pentru-câ prin apucature de
specialitate si alte lucruri trebuintibse si scumpe a inteligintii nbstre, care sta in necurmatu con- aceste, fundulu regescu se fia crutiatu de arondare.—-
nu se pbte face nici unu pasu inainte la promove- tactu cu poporulu rurale. — A mai foştii asia, dice Rabbi Achib’a. —
rea sciintieloru agronomice. Dreptu ca cu cateva Esistu in limb’a italiana, francesa si germana
esceptiuni, (cumu spre esemplu metropoli’a bucovi- cârti agronomice scrise după esperiintiele ce s’au
nbna, episcopi’a oradana si incatu-va si metropoli’a adunatu in regiuni climatice, analoge climei nbstre
blasiana, cari sufulcanduse cu energia ar’ potb i.n- din diferitele parti ale Daciei, si inca instructive Brasiovu 30 Novembre st. n. 1875.
fiintiâ si asiâ ceva macaru in dimensiuni mai mo si practice. — Dbca din acele cârti s’ar’ culege si Fraţii siamesi, adeca domnii din Yien’a si cei
deste, —) pentru creatiunea unoru atari sc61e agro compune intr’unu opu prin o mana chiamata si din Budapest’a se sfadescu de nou, si se pare ca
nomice perfecte ne lipsescu mediulbcele pecuniarie. esperta a unui economu practicu, totu ce se socbte acbsta sfada a loru este de asta-data de o natura
Si totuşi nu este bine a neglige acestu ramu mai folositoriu, si s’ar’ aduce in unu sistemu didac- catu se pbte de seribsa. Pana acum s’au mai ga-
de cultura asceptandu tempuri, in cari poporulu ro ticu, apoi dbca acelu opu nu numai s’ar’ dă in dilitu si chiaru ghiolditu ei cate-odata, facundu pe
manu din Austro-Ungari’a nu va fi „apesatu la man’a tuturoru parochiloru din comunele rurali, ci lume se crbda, ca ei numai din prea multa dra
părete" si desvoltarea s’a culturale nu va mai fi si notariloru, docentiloru si altoru cărturari ce pe goste reciproca se iau din candu in candu in colţi
privita câ unu periculu pentru stătu, câ acumu. — trecu intre poporulu rurale si se ocupa mai multu si se spurca incatu se nu-i iai din gunoiu, astadi
Apoi scbla agronomica creata de stătu la ori mai pucinu cu economi’a de campu, negresitu, inse o nevoia mare trebue ca i-a ajunsa, debrace
Clusiu pentru limb’a maghiara, si 'cele trei sasesci ca ar’ fi unu pasu inainte pe calea culturei agro au inceputu a se amenintiâ cu desfacere sbu rum-
la Mediasiu, Bistritia si Brasiovu pentru limb’a nomice. pere unulu de catra altulu, fora câ se mai consi
germana suntu asia de mărginite, inc.atu nu ajungu Apoi dbca la tbte seminariele, preparandiele, dere, ca acb3ta operaţiune fortiata pbte se casiuneze
nice pentru trebuintiele aceloru popbra favorisate scblele normali (si cele comunali unde se afla mai mbrtea la amendoi. Ei suntu asiâ de strinsu as-
de stătu. Facia de aceste scble -ti aduci aminte bune) din acelu opu s’ar’ tienb prelegeri formali sociati, sbu mai nimeritu dicundu, suntu asiâ de
de cuvintele Ecaterinei II cu respectu la scălele cu intentiunea de a desceptâ in tenerime gustu si aprbpe legaţi unulu de altulu, incatu cu greu pbte
inalte create de ea in Russi’a: ca adeca suntu me iubire spre acestu ramu alu diligintiei omenesci, pe se duca unulu Vr’o buCatura buna la gura, câ se
nite mai multu spre a le arată Europei, decatu catu de poeticu si nobilu, pe atatu de folositoriu nu-lu vbda celalaltu, pentru aceea ei, vrendu ne-
spre a fi frecuentate de m u l ţ i muscali. — Cine in mediuloculu unui poporu, a cărui cea mai mare vrendu, a trebuitu se ajunga in stadiulu de capa-
din tenorii romani va avă norocu, de a fi fune de parte subsiste din cultur’a pamentului, — amu vedb citare reciproca, urmandu proverbiului „care e mai
corabia ce pbte intră in urechile acului, se intre, cu multu mai mare numeru de teneri, cari se pre- tare, acel’a e mai mare," cu tbte ca acestu pro-
— ne vomu manifestă plăcerea, vediendu si romani gatescu pentru ocuparea de atari officii clericali ori verbiu pare a se fi nascutu pre tempulu, candu
dreptulu pumnului erâ in vigbre si in fibre.
studiendu in ele. — comunali, mergundu la scblele agronomice spre a-si
Si pentru ce se sfadescu ei bre? — De buna
Dincolo in Romani’a aseminea s’au creatu ca î n d e p l i n i cunoscintiele deja agonisite in acbsta
teva scble agronomice perfecte. Cine are destula specialitate, bra restulu ar’ laţi intre popota macaru sama nu de lana caprina, nice de umbr’a magariu-
merinde de a potb subsiste in tempulu cursuriloru atatu catu scie elu. lui, ci de cause ce se dicu a fi vitali, cause de
acolo, si va fi fericitu a primi pasportu, acela pbte Aceste tbte s’ar’ potb efeptui cu spese relativu esistintia pentru uduIu câ si pentru altulu. Si a-
studib agronomi’a in limb’a propria. — •fbrte modeste. — Ore spre esemplu academi’a sci- ceste cause suntu de a se află in conventiunile co
merciali si vamali, pe cari monarchi’a austro-ungu-
Toţi aceştia inse voru remanb in mediuloculu intifica romana nu iar’ potb oferi unu premiu pentru
unui poporu de trei milibne de romani austro-un- compunerea unei atari cârti? Ore dens’a, si cele rbsca le-a inchiatu sbu are de cugetu a le inchiâ
gari, câ nesce picature de apa, aruncate in oceanulu lalte asociatiuni cu vocatiunea de a promovb cul cu poterile esterne. Cele mai multe din aceste
conventiuni s’au inchiatu deja in anulu impacatiu-
atlanticu. — tur’a poporului romanu, apoi prelaţii romani din
_ Se apucamu deci lucrulu de altu capetu. fruntea instructiunei publice, nu ar’ potb rumpe in nii dualiste 1867 pe unu periodu de tempu d8
Noi scimu, ca agronomi’a s’a propagatu si s’â totu anulu ceva din veniturile respective spre a diece ani. — Momentulu pentru reînnoirea conven-
inaltiatu la unu gradu de perfecţiune considerabilu pune banii la olalta câ contributiuni rurali la ti tiuniloru vamali si comerciali inchiate cu Augli’a,
in mediuloculu popbraloru civilisate pe basea espe- părirea unui numeru corespundiatoriu de exempla- Itali’a s. a. este deja tare aprbpe, prin urmare
riintieloru adunate in tempu de sute de ani, fara rie, din cari apoi fia-care ar’ luă in proportiune cu este tempulu supremu, câ Austri’a, câ monarchia,
;
intemeliarea de scăle agronomice perfecte după mo- sum’a oferita spre intrebuintiare in respectivele loru se anuncie conventiunile vech , spre a deschide dru-
delulu celoru de astadi, si fara incopciarea atatoru sfere de activitate? — Ori dbra este lipsa si in mulu negotiatiuniloru pentru inchiarea nbueloru con-