Page 20 - 1875-12

dela guvernu unu trataraentu determinatu; 5 la spatiulu ce-lu reclama, si ddca voiţi a aduce unu ductiunile de legi a s i a cumu se făcu in dilele
suta, triburile voru fi scutite de impositu cincispre- servitiu aceloru pers6ne, cari se interesdza de acdsta n 6 s t r e in provinciele din imperiu din nemtiesce
lege, dispuneţi de opulu meu, pe care vi-lu oferu si unguresce, suntu in cele mai multe caşuri ade-
diece aui.
cu t6ta plăcerea. verate parodie de traductiune.
4. Bosni’a si Hertiegovin’a, cari au formatu
Recunoscu, ca col6nele unui diurnalu politicu
pana acum unu vilaietu, voru forma de acum in*
nu pre suntu dispuse a recepe intr’insele o lege,
ainte d6ue provincii administrative separate. care trebue studiata pentru a fi intieldsa, si care — O n n o r a t i i m e m b r i a i s o c . r o m . d e
5. Fia-care provincia va avti unu guvernu si pentru acestu scopu trebue se se represente lecto- l e c t u r a din Cluslll suntu prin aoest’a invi­
unu subguvernatoru; celu d’antaiu va potti fi cre­ relui in intregulu seu, dr’ nu imprastiatu prin foi; taţi la adunarea gen. tienuta in 17 Decembre st.
ştina, celu d’alu doilea va fi totu-deauna alesu din­ cu alte cuvente: sciu ca o lege trebue publicata nou după prandiu la 6 tire.
intr’unu volumu, dr’ nu in continuările unui diur­ Clusiu in 12 Decembre 1875.
tre creştinii notabili ai tierei.
nalu; ddr’ de alta parte sciu, ca publiculu romanu
6. Pe langa fia-care guvernu, va fi o diata P r e s i d e n t u r ’ a .
din patri’a n6stra inca nu prd altirga se cumpere
provinciala si unu consiliu de administraţie. Diet’a cârti romane, fia cuprinsulu loru catu de insemnatu,
va fi numita prin elecţiune si compusa de creştini si din acdste causa n’am avutu indresndla a risca (Tâborski et Parscli) depositu de
si mahomedani, alu caroru numeru va fi proporţio­ pe lenga ostendla inca si spesele tipariului. — musicaiia in Budapest’a, cerculu IV. strad’a cortinei
Nr. 1 invita la prenumerare pe unu
nale cu cifr’a populatiunei. Acdsta dieta va avti Permiteti-mi inca unu cuventu in privinti’a
puterea legislativa i n - t t i t e afacerile relative la cai terminiloru ce amu intrebuintiatu la reproductiunea Album de melodie
acestei legi. Eli suntu luaţi din „Codicele ro­
si comunicatiune, la salubritatea publica, la comerciu de Josifu E r n e y , care contiene 89 melodie de
mane" si din pucinele scrieri comerciale, ce mi-au
si la agricultura. Se intielege, ca legile nu voru componistii cei mai popolari. Ele suntu transcrise
stătu l’a dispositiune. In adeveru publiculu nostru,
fi valabile de catu acele, cari voru fi confirmate de ba jurisprudentii noştri voru sustiend, ca mulţi din usioru si brilliantu pentru pianoforte de a se cantâ
Sultanulu. Consiliulu administrativu va avti voce aceşti termini suntu neintieligili, fiindu inca neusi- cu d6ue mane. Pretiulu prenumerarei e 5 fl. v.
deliberativa in t6te afacerile importante de admi- tati pe la noi. Pentru a preveni acestei obiectiuui austr., prin urmare una melodia casta numai 5 cr.
si in estu modu devine acestu album mai eftinu
nistratiune, pentru regularea caror’a guvernulu va si pentru a contribui si eu intru ceva la respun- decatu operele aparute in editiunea Peters si in
derea terminiloru technici in materia de comerciu,
trebui totu-deauna se consulte consiliulu. colectiunea lui Litolff. — /
amu culesu t6te cuventele mai rari si le amu im*
7. Comunele administrtiza ele singure afacerile Albumulu se va espedâ după primirea pretiu-
preunatu intr’unu micu vocabulariu, care va forma
basericei si ale scâleloru. Ptirt’a -si reserva numai conclusiunea traductiunei mele după legea de co­ lui pana la 1 Ianuariu 1876. După prim’a Ianu­
unu dreptu de inspectiune si de supraveghiare »- merciu a Ungariei. ariu se urca pretiulu câ la alte opere din depositu.
supra sctileloru. Acdsta epistola ar potd servi in locu de pre- Oompositiunea este ftirte esacta cu ac6rde fra­
!
8. O completa corespondintia administrativa cuventare, ddca după cum speru, dv. Domnule Re­ pante, si fia-care transcriere este precatu se ptite
este acordata comuneloru politice. Numai statulu dactoru, nu veţi refusâ ofert’a mea. de meloditi3a, plina de efectu, scurtu prea potrivita
pentru pianu. Charthi’a frumtisa, tipariu curatu,
esersa politi’a politica. Administratiunile comunale Primiţi incredintiarea distinsei mele conside- forma eleganta dau albumului infacisiarea unui
ratiuni
impartiescu impositele si le ridicu, conformandu-se opu pomposu, prea potrivitu in specie câ daru de
Alu Domniei Vdstre devotatu
la cea mai stricta justiţia; orce contribuitoriu p6te anulu nou.
T h e o c h a r u A l e x i .
recurge la guvernoru candu crede, ca sarcinile sale Acestu opu se recomenda publicului amatoriu
Propunerea făcută de dn. Th. Alexi in epis-
suntu prti grele. tol’a de susu, Redactiunea o intempina cu adeve- de arta spre considerare deosebita ce o merita.
9. Ori-ce siefu de familia este proprietariu rata plăcere, si nu se p6te indoi, ca traductiunea
de asupra si dedesubtulu imobilelui si a pamen- noului codice comerciale esita din pdn’a dsale va fi
tului. primita de catra classele comerciali si industriali
romanesci cu bucuria si recunoscintia atatu mai Anunciu literariu!
10. Codulu Napoleonu va fi adoptatu; va fi o
caldur6sa, cu catu este cunoscutu, ca precum in
curte de apelu la Serajevo, dtir’ curtea de casatiune alte tieri si staturi, asia si in patri’a n6stra 1 e - Tocm’a acum a esitu de sub tipariu, si se
va fi la Constantinopole. g i l e c o m e r c i a l i t a i e a f u n d u i n m i i d e afla in editiunea in librari’a lui FRANCISOU
11. M u e t k e (prescurtare din Coranu si din i n t e r e s s e a l e p u b l i c u l u i . Imperativ’a tre- MICHAELIS in S i b i i u :
legile civile) va remanti in vigtire in ttite afacerile buintia, de a se traduce ntiu’a lege comerciale in „Stilistica limbei romane"
romanesce, se simte cu atatu mai multu, cu catu
contentitise intre mahomedani.
anume comerciulu, ce se dice cu totu dreptulu ac-
12. Dijm’a si t6te celelalte imposite de aceeagi pentru sctilele gimnasiali, reali si preparandiali de
tivu, anume in Transilvani’a se afla in partea sa I o s i f u T e m p e a , preotu si professoru gimnasialu
natura suntu abolite, dtir’ se va stabili unu impo­
cea mai mare in manele aceloru classe ale popula­ din L u g o s i u . Opulu, care se recomenda pentru
situ fonciariu si alte imposite basate pe principiile tiunei, care nu cunoacu de locu limb’a legislatiunei manudacere in diverse afaceri scripturistice, costa
justiţiei moderne. unguresci, si cu catu radecinele acelui comerciu se 30 cruceri.
13. Amend6ue limbele tierei voru fi officiale. afla de secuii mai vertosu in tierele romanesci si Ne mai fiindu departe introducerea mesureloru
in piacele transdanubiane, adeca comerciulu de vite,
14. T6te dările in natura si Kuluck (presta- metrice, librari’a de mai susu ofere:
de producte si de comissidne ştiu de exportu cu ma­
tiune gratuita si claca) suntu abolite.
nufactura transilvane. In aceste ramuri de comerciu Âparatu metricu de scola constatatorii/ din 12
Astfelu este proiectulu reformeloru care, după se intorcu pe fia-care anu dieci de mili6ne. Scimu obiecte, cu pretiulu forte eftinu de 5 fl. v. a.
„Tagblatt*, P6rt’a le va supune officialu puteriloru." inse catu este de amerintiatu si cate lovituri sufere Se potu procurâ in fine ttite obiectele de in­
— împărtăşiri offici6se anuntia, ca irad’a sulta­ comerciulu acesta de mai mulţi ani inc6ce. Inchia- strucţiune, cârti de sctila si alte producte literarie,
nului se va executa cu reformarea ai reorganisarea ierea conVentiunei cu Romani’a de una, legile co­ cu pretiuri eftine. 1—2
judecieloru. Curtea de cassatiune va fi despărţită merciali de alta parte voru altera si mai multu IHP* A d r e s s ’ a p e n t r u e p i s t o l e ;
transactiunile comerciali, in bine ori in reu, după
de minist. de justiţia si principiulu s’a proclamatu.
cumu comercianţii si indu3triarii se voru sci ştiu Strad’a macelarilorn Nr. 12.
Saadula Bey e denumitu presied. curţii de cassa­
nu, folosi de dispositiunile acelora.
tiune. In totu casulu Redactiunea este gata de a da
— Din campulu luptei vine soirea, ca la Piva publicitatiei legile ntiue comerciali traduse de dn.

turcii puseră ia fuga 5000 insurgenţi, si la Plano Alexi, incependu indata dela 1 Ianuariu 1876, si
tir’ i ar’ fi combatutu, pre candu din partea insur- continuandu cu ele la fia-care nr., pentru~câ asia
dd. abonaţi se le p6ta avti la unu locu in decur­
gentiloru se predica victoria la Baszovic si Berana.
sulu semestrului; ca*ci adeca acea lege stâ> din la bursa in 14 Decembre 1875 stă asia:
566 §§-i, tira decisiunile loru privescu nu numai Gtalbini imperatesoi — — 5 fl. 38 cr. ▼, i 3*
pe comercianţii numiţi in sensulu propriu, adeca
D o m n u l e R e d a c t o r u l
pe cei improtocolati, ci si pe cei neimprotocolati, Napoleoni — — — 9 0 12 j» fi
’Mi permitu a Ve intretiend prin present’a —
despre o cestiune, care după parerea mea, este de pe asia numiţii speculanţi cu producte, pe societă­ Augsburg — — — 106 fi fi fi
ţile de diverse categorii, asecurari in contra elemen-
o eminenta insemnatate pentru o mare parte din teloru si de vititia, agenturi, sensarii, pana si pe Londonu — — — 113 n 55 fi fi
lectorii onor. DV. Gazete. Imprumutulu naţionala — 73 n 65 n
carausi. In catu pentru terminologia, nu numai fi
Dorescu se ve vorbescu de ntiu’a lege comer­ ca aflamu de justa opiuiunea d-lui Th. Alexi, dâra Obligaţiile metalice vechide5°/o 69 i> 36 n fi
ciala, care in decursulu lunei lui Maiu din an. cur. sentimu necessitatea de a ne descoperi inca si asta-
s’a promulgatu de diet’a Ungariei, si care in cu» data vechi’a ntistra dorintia de a tende la unifica­ Obligaţiunile rurale ungare 80 p 25 fi fi
rendu se va pune in vigdre. rea terminologiei juridice preste totu si a celei co­ » 0 temesiane 80 fi — st fi
Nu sciu, ddca s’a publicaiu in vr'o parte o merciali in specialu. Este adeveru reounoscutu de 0 0 transilvane 79 fi 60 r> fi
traductiune după acdsta lege in limb’a romana. Nu ttita Europ’a civilisata, ca terminologi’a francesa- „ * croato-slav. 85 fi — fi
credu; si fiindu-ca eu m’am ocupatu de acdsta lu­ latina este cea mai exacta si propria de a exprime fi
crare, a-si dori, câ trud’a mea se nu remana fara ide’a legislatoriloru câ si a diplomatiloru din ttita Acţiunile bancei — — 925 fi — fi fi
nici unu folosu pentru publiculu romanu. lumea, tira terminologiele traduse după alte limbe 0 creditului — — 210 fi 50 fi fi
Ddca DY., Domnule Redactoru, credeţi, ca a- intuneca legile si dau ocasiune la mulţime de ne-
cdsta traductiune merita a ocupa in diurnalulu dv. intielegeri, processe si perderi enorme. Anume tra-

Bedaotoru respundietorict Editiunea: Ou tipariulu lui
U C Q B U M U R K S I A N U , Ioane gOtt si aia hinkico.