Page 21 - 1875-12

T R A N S I L V A N I E

Gazot'a ese da 2 ori: Joi’a si Duminec’a, 83 proKumera la poştele 0. sl r., si pe lft
Fdi'a, candu concedu ajatdriale. — Fretiulu: DD. corespondenţi. — Pentru serie 6 or.
ps 1 anu 10 fi., pe Vj 3 fi. v. a. Tiari esteme 12 fi. Andin nX¥IIL Tacs’a timbrala a 30 or. de fiacara pu»
J
v, a. pe unu anu sou 2 / galbini mon. sunatdria. blicare.
a

Rr. 86. BraslovE 19|7 Decembre 1875.

covinei a transmigratu acolo din alte tieri. Gu- facea servitiu de domesticu la redactiunea „Buco­
Civillsatiunea in Bncovln’a. bernulu din Vien’a după esirea familiiloru vechi boie- vinei", dra mai departe -lu miluiâ si consolă mai
D a t e s t a t i s t i c e c o m p a r a t i v e . resci -si propuse a creâ in acea tierisidra aristocra­ pe fia-care di membrii excellentei familii Hormu-
Diariale germane dela Vien’a si după acestea ţia ndua, vendîl titluri de baronu si comite la mai zache, precum miluiâ si pe alte multe fiintie nefe­
cele din Ungari’a si Transilvani’a voindu se astupe mulţi comercianţi de diverse nationalitati, le per- ricite, inse totu-deauna asia, câ se nu scia stang’a
gurile romaniloru in cestiunea Bucovinei, reprodu­ misse se-si cumpere moşii intense; ddra fiendu a- ce dâ drdpt’a, pentru-ca doctrin’a evangeliei prin­
seră după unu operatu alu Camerei comerciale din cestea desiertate de locuitori, noii boieri organisăra sese radecini profunde in acea casa, si trecuse dela
tlernautiu date statistice despre Bucovin’a cumu fu­ migratiune sisthematica mai vertosu de locuitori neutatii părinţi la fii si fiice. Asia dâra institu­
sese aceea inainte cu 100 de ani si despre ceea ce tierani din Galiti’a, ceea ce dela Iosifu II incdce tele de cultura numerate astadi de Camer’a comer­
e astadi *). Asia diariale apucandu la mana sta­ 11 s’a usioratu multu, atatu prin decretulu de mi­ ciale suntu numai de ieri-alaltaieri, dra nicidecumu
tistica tierei afla, ca Bucovin’a ar’ avd in a.',1875 gratiune libera a iobagiloru, catu si prin cerbic6s’a de 50 si mai pucinu de 100 de ani. Si apoi ce
543 mii de locuitori, intre cari 9238 secui fugiţi insistentia a poloniloru de a atrage pe ruteni la mai mirare, ddca acele ar’ fi indoitu atatea? Pe la
acolo din Transilvani’a pe tempulu militarisarei sub ritulu latinu si totu-odata a-i polonisa; din care an. 1849 numai averea in obligaţiuni de stătu a
Mari’a Theresi’a intre anii 1762—4, si 51 mii de causa ei fugea din Galiti’a. Amu vediutu cu ochii clerului orthodoxu din Bucovin’a era preste 5y a
jidovi veniţi din Galiti’a si Bussi’a. In an. 1775 noştri sate întregi si % de sate de ruteni chia- mili6oe fiorini m. conv., dra de atunci a mai cre-
Bucovin’a avea numai 75 mii de locuitori, intre cari mati de boieri in Bucovin’a si colonisati pe moşiile scutu. Se nu ne dica nimeni: „Clerulu se fia fa­
totu era 7 mii de jidovi. Acei locuitori siedea pe loru. Pe acdsta cale, adeca prin boieri, se inmultf cutu"; pentru-ca statulu luase tdta acea avere in
unu territoriu de 171*61/ 100 miliarie austriaco elementulu Blavu in Bucovin’a in 100 de ani dela administratiunea sa, si clerulu de acolo a patit’o
83
(189 / o geogr.) numai in 3 orasie si 22 de sate, 12 mii la 200 de mii. Trecutau ce e .dreptu, si buna-dra câ si celu din Blasiu cu una parte con­
10
candu astadi populatiunea siede in 5 cetati (care?) romani mulţi in Bucovin’a din Transilvani’a, cu siderabile a fonduriloru sale. „Da-mi banii, ca sunt
19 oppide si 2005 (?) sate. In 1775 se afli in Bu­ scopu de a scapa de jugulu terribile alu iobagiei ai mei." — „Ai tei suntu, ddra acuma nu-i amu,
covin’a 39 de monastiri, care nu stă. sub inspectiu- fora parechia, si a-lu schimba cu altulu mai usioru; mai astdpta." — „Dami’i, ca-mi trebuescu." —
nea suprema a statului; astadi suntu numai trei, ddra elementulu romanescu catu scapase din Tran­ „Taci, nu mai sbiera*"
subordinate statului. înainte cu 100 de ani sc61e silvanii, nu era de ajunsu câ' se ocupe tdte comu- Dela 1850 incâce mai incepuse si regimulu se
!
era numai in unele monastiri, dra astadi suntu 155 munele remase virane după esirea vechiloru locui­ curăţie din rugin’a vechia. Cu t6te aceste, după
de sc61e comunali (elementarie), 2 licee, 1 gimnasiu tori. Jidovii au venitu mereu din Canaanulu loru 13 ani, adeca in an. 1863 dcca ce avea Bucovin’a
realu, 1 scdla reala superidra, 1 inferidra, 2 scdle numitu Polonii, mai alesu pre catu tempu Buco- din institutele de cultura:
pedagogice, 1 de professiuni, 1 agronomica, 1 de vini era incorporata la Galitii, apoi si din Rus- 1 Seminariu pentru clerici, cti 10 professori
obstetricia (de mositu). înainte cu 100 de ani se sii, unde t o t u - d e a u n a fuseseră persecutaţi. Mai si 49 studenţi.
cultivă 375 mii de jugere, dra astadi se cultiva departe Bucovini servf in 100 de ani câ unu locu 1 Gimnasiu c. reg. de 8 classi, cu 14 profes.
480 de mii. Odenidra Bucovin’a nu avea drumuri de asilu alu multoru fiintie desperate, venite din ordinari, 5 suplenti, 603 şcolari, dintre cari 173
aşternute, astadi are si cale ferata, 78 staţiuni de alte tieri, si un8-ori chiaru că locu de exiliu. De germani, 121 poloni, 161 romani, 150 ruteni, 99
posta si 18 de telegrafia. In 1775 in Bucovin’a aici se pdte explica usioru acdsta jocaria de patrio- jidovi, restulu de alte nationalitati; limb'a institu-
se află numai 27 de comercianţi, astadi inse suntu tismu artefitiosu si fortiatu, care se produce acolo tiunei numai cea germana; era inse si 1 professoriu
3718. In fine Bucovinei i se dete si universitate, in dilele ndstre. de limb’a si literatur'a romana, aplicatu intre mari
este si administrata mai bine, dieu inse si ger- După justi observatiune a correspondentelui greutati numai dela 1849 inc6ce.
manisata. „Albinei", elementulu romanescu in Bucovini se 1 gimnasiu greco-res. numai de 5 classi, in-
Atata e totu ce a’a facutu pentru Bucovin’a inpucinddia fdrte. Asia in a. 1856 mai era inca fiintiatu de curendu la Suceav’a, cu 5 professori
intr’o 100 de ani? Numai acesta este progressulu 260 mii romani, si 170 mii ruteni; in 1867 ro­ ordinari, 3 supplenti si 198 şcolari, intre cari 93
ce se vede că resultatu din veniturile tierei, din mani 240 mii si in 1875 numai 221,726 romani, romani, 28 ruteni, 24 poloni, 16 jidovi, dra limb’a
averile monastiriloru secularisate, din moşiile vechi 202,700 ruteni, 43,474 nemţi, 51,617 evrei, 9238 institutului? cea germana.
ale statului Moldovei, din grelele dări inpuse po- unguri, 3260 lipoveni, 10,307 poloni etc. Ce ae Scdle asia numite popularie era: rom. catho-
pulatiunei? Las’ ca susu atinsele date statistice făcu romanii? Ei trecu mereu in Moldov’a.
lice 3 scdle normali (primărie), 35 asia numite
suntu parte exagerate, parte scdse in modu unila­ Despre institutele de cultura era mai bine, ddca triviali de baiati, 2 de fetitie, sum'a 40. Greco-
terale, ddra apoi dd. publicişti voru se uite, ca pe Camer’a comerciale din Cernăuţi nu perdea nici-unu
resaritene: scdla normale de 3—4 classi n i c i -
tempulu ocupatiunei austriaco cei mai mulţi boierii cuventu. Pana in an. 1848 statulu nu a facutu u n a , triviali, 86 de baiati, si 1 unic’a de fetitie,
moldoveni proprietari de frunte, ne potendu suferi nimicu dela sine pentru civilisarea populatiunei din
pentru romani si ruteni. Mosaica: 1. Ungurdsca
brutalitatile de soldatesca din acele tempuri, pre Bucovin’a. Civilisatiunea bastarda (spuria), a le nici-una. Asia ddra in a, 1863 in tdta Bucovin’a
candu mulţi oficiari austriaci abia sciâ se citdsca si cărei urme se vedd acolo in classile superiori si abia era cu totulu 131 de scdle pentru populatiu­
se-si scria numele, temendu-se si de cumplit’a pro­ midiulocii, era importata de migratiunea străină si nea intrdga, fara distinctiune de naţionalitate si
1
paganda religi6sa a regimului Măriei Theresiei, s’au f6rte apta de a gangrena pe celelalte classi. Chiaru confessiune. Aceste suntu date authentice officiali
retrasu in Moldov’a si in Basarabi’a inpreuna cu sisthem’a de invetiamentu in gimnasiulu si semina- publicate in a. 1864 prin organele regimului *).
populatiunea mai multoru sate pe care le avea in riulu de clerici din Cernautiu avea de scopu princi­ Totu ce se va fi mai facutu de atunci incdce, este
possessiune, dra alţii au trecutu in Russi’a si au pale, nu de a propaga cultura simburdsa, ci numai lucru nou nouletiu, adeca fdrte tardiu, pre candu
colonisatu tienuturi desierte pana catra Odess’a. de a germanisa. Amu avutu ocasiune de a ne si turcii permitu greciloru si bulgariloru câ se-si
Acea parte a Moldovei in care fusese capital’a tie­ convinge in pers6na, ca pana in an. 1849 in tdta faca scdle ori-cate voru vrd. Pentru 545 mii de
rei si resiedenti’a capului basericescu, a fostu ode­ Bucovin’a era numai 36 de scdle satesci, si acele suflete numai 131 sdu fia si 155 de scolisidre,
nidra impoporata destulu de bine, s’a desiertatu dotate fdrte miserabile. Pentru câ lectorii se-si intr’o 100 de a n i i Si apoi inca-si mai bătu jocu
inse de locuitori prin emigratiune. Avemu date faca idea justa despre deplorabil’» stare a aceloru de romanii din Romani’a si nu-si vedu grind’a in
destule spre a potd proba, ca Moldov’a intrdga pana umbre de scdle, vomu aduce si unu exemplu. La ochii loru. De cate ori se li se mai spună cu is-
la fanarioţi era multu mai desu locuita decatu este scdl’a romandsca de langa basericuti’a cea vechia tori’a contimpurana de înaintea ochiloru, ca tierile
ea chiaru astadi **). Populatiunea de astadi a Bu­ romandsca din capital’a Cernăuţi, era unu bietu de romanesci dela Dunăre au scapatu de tirani’a tur-
docente, omu trecutu de ani 60, cu simbria anuale cdsca, de ienicerii si spahii incuibati in Giurgiu,
*) A se vedd mai pe largu si in „Albin’a" de 60 fiorini m. c. si ddra cu locuintia câ vai de ea,
nr. 73 a. c. Brail’a, Galaţi numai de 46 de ani; de cate-ori se
**) Pana la domnii esiti din famili’a Moviles- in catu nefericitulu omu câ se nu mdra de fdme,
ciloru Moldov’a avea 6ste regulata pana la 40 de *) A se vedd: Statistisches Jahrbuch der
mii si preste acestu numeru. Care potea ddra se Cantemir Descriptio Moldaviae. Edit. Societ. acad. oesterr. Monarchie flir das Jahr 1863. Wien
fia numerulu locuitoriloru? A se vedd: Demetrii Bucuresci, 1872. 1864, pag, 348 et 364.