Page 22 - 1875-12

fia chiamata martora Europ’a luminata, câ se-i con­ inse le-ar’ costa bani mulţi, ddca ’iaru avd; ddra ar’ fi in stare se domine preste aceştia; ddra a-
vingă, ca ori-unde au pusu vreo-data pitiorulu fiendu-ca nu’i au, administrarea si totu aspectulu cdsta parte a frumdsei confassiuni ministeriale o
gentea turco-tatarasca, botezata sdu taiata impre- loru exterioru nu differe intru nimicu de alu ora- lasamu câ se se delectedie in ea lectorii lui „M.
giuru, acolo si-a luatu Ddieu mil’a de pre pop6rale sieloru turcesci; aceeaşi lipsa de politia, de curatia, Polgâr.*
subjugate, de acolo sciintiele si artele au fugitu, aceleaşi nor6ie pana in genunchi, aceeaşi barbaria Repetimu: Nimicu nu ne era necunoscutu din
civilisatiunea s’a exterminatu, câmpiile au remasu- si selbatacia, in fine, aceeaşi fala gdla traista u- aceste doctrine delicidse, humanitarie, egalitarie, si
desierte, securitatea publica a disparutu, avere, o- sidra. Ministrulu Tisza esi mai deunadi cu unu nu avemu nici-decumu trebuintia, câ se ne spună
ndre, vidti’a au devenitu jocaria intemplarei, popu- p r o i e c t u d e l e g e , după care, ddca va fi adop- organele ministeriale,- sdu ori-care alte foi publice,
latiunea s’a stinsu, pentru-ca mamele au ajunsu câ tatu, cele mai m u l t e c e t a t i s i 1 6 1 e o p p i - c o n s p i r a t i u n e a , c a c o m p l o t u l u seculariu
se blasteme drele in care concepea si in care nas- d e l e a u s e - s i p d r d a a u t o n o m i ’ a prin incor­ in contra vietiei naţionale a poporului romanescu
cea copii. porarea la districte (comitate) si supunerea loru la se afla in permanentia si intru tdta vigdrea sa.
Din t6te aceste urmddia, ca Camer’a comer­ jurisdictiunea comuna, districtuale. Se pare inse Unu singuru lucru ne vine curiosu: Pentru-ce a-
ciala din Cernautiu cu datele sale comparative in ca tocma in dilele din urma luandu cestiunea ace­ tata perdere de timpu cu legi ndue? Pentru sco-
locu de a face demonstratiune politica in contra stei specii de incorporare la revisiune ndua, desco­ pulu susu enuntiatu suntu prea de ajunsu acele
celei făcute de tenerimea dela Yien’a in an. 1872 periră dintr’odata, ca ar’ fi lucru f6rte periculosu legi din Approbate si Compilate, prin care se de­
la mormentulu lui Stefanu in Suceav’a, precum a- pentru elementulu maghiaru din marele principatu cretase de atatea ori mdrtea natiunei romane, a
vuse de scopu, ea produse tocma effectulu oppusu; alu Transilvaniei, ddca s’ar’ desfiintia curidsele clerului si a basericei romanesci. $ra fiendu-ca
ca-ci din studiulu seu comparativu se vede la lu- drepturi de autonomia a le atatoru cuibusidre tur­ deputaţii unguresci nu prea cunoscu acele legi,
min’a dilei cumplit’a desolatiune in care se aflase cesci; de aceea vine organulu ministeriale câ in- DTa domnule Redactoru ai face f6rte bine, ddca
Bucovin’a pana pe la a. 1850. Acea Camera adeca ainte-mergatoriu, *si descrie acelu periculu cu acea le-ai reproduce catu mai curendu in limb’a origi­
pat! ceea ce patu adesea mulţi ardeleni si alţi au- dorere sufletdsca, pe care o p6te simt! unu armdnu nale, apoi si. in limb’a latina, sdu in cea francesa,
striaci, cari -si bătu jocu de romani, de ce n’au renegatu, care intre altele dice asia: pentru-câ se le cun6sca si lumea europdna, si se
facutu progresse mai mari in civilisatiune, le place „Trebue se se faca esceptiune in Transilvani’a, afle cate-ceva despre minunat’a harmonia ce do­
inse a uita, ca romaniloru pana in an. 1849 n u nu in interessulu ei speciale, ci p e n t r u - c a a s i a mina intre popdrale Transilvaniei, adeca spre a
le era p e r m i s s u a-si face sc61e si a se civilisa, c e r e p o l i t i c ’ a m a g h i a r a b i n e i n t i e l d s a , omorf trei pe unulu.
le era oprita chiaru invetiarea de professiuni mici, s i a s i a c e r e a p a r a r e a i d e e i d e s t ă t u m a ­
gi ce este mai multu, in destule comune nu li se g h i a r u i n T r a n s i l v a n i ’ a . Autonomi’a ata­ lîrasiovn 18 Decembre st. n. 1875.
dâ nici macaru locu de baserica, ceea ce se p6te toru orasie mici t r a n s i l v a n e e s t e c o n d i t i u - Desbaterea bugetului in camer’a din Buda-
proba cu exemple numerdse, ba nici pe bani scumpi n e a d e v i d t i a a m a g h i a r i l o r u s i a a u p r e - pest’a s’a inchiatu si in curendu acestu bugetu va
nu Ii se vendea; dra in cetatile fortificate nu li se m a t i e i l o r u i n T r a n s i l v a n i ’ a . Aceste op- trece si prin recensiunea camerei boieriloru, va
concedea cu nici-unu pretiu edificare de baserice pide mici din Transilvani’a suntu totu atatea for- primf sancţiunea Domnitoriului si apoi va intrâ in
romanesci, d d c a era orthodoxe *). In fine, ddca ci­ taretie, in care se retrage acestu elementu ma­ potere de lege. Deşi publiculu cetitoriu este de
neva nu era nobilu privilegiatu, nu-si potea cumpără ghiaru, si din acele cu poterile sale spirituali si ajunsu informatu despre caracterulu acestui bugetu,
immobiliariu (mosiia, locu), pentru-ca cumpărături materiali d o m i n a s i t u a t i u n e a ; dra acdsta este totuşi o scurta recapitulatiune nu va fi fora inte­
de acele era judecate de nulle si neintemplate. Mai in adeveru problema grea. Deputaţii ungureni -si resau. Din acestu bugetu se vede, ca erogatiunile
in scurtu, acele ddue tieri, Transilvani’a si Buco­ descoperiră la mai multe ocasiuni mirarea loru, ca ordinari pre anulu prossimu s’ar realisâ pana intr’­
vin’a, au fostu considerate si tractate totu-deauna acea mana de maghiari ce se afla in Transilvani’a, unu cruceriu, si ddca erogatiunile nu se voru in-
câ Cenusiotc’a (Aschenbrddel) din fabula, dra po- -si potd conserva si apara caracterulu seu maghiaru. tinde preste sum’a preliminată, atunci prisosulu de
porulu romanescu câ materialu bunu de a indopa Luaţi acele orasie mici, adesea batjocorite, nullifi- 13,382,378 fi., ce resulta din perceptiuni, va de­
cu elu tunurile si a ingrasia cu sângele si cu car­ cati autonomi’a si influenti’a loru politica, atunci veni prisosu si in fapta, dra nu numai pre harthia;
nea lui tidrinele. B. apoi nu veţi avd de ce se ve mai miraţi, ddca cu inse aceste conditiuni sunt pre atatu de grele, pre
ideile vâstre moderne ati aruncatu Transilvani’a in catu de grea si de complicata este situatiunea fi-
Suprematra maghiara treime se possessiunea nationalitatiei, care se afla acolo in nanciaria preste totu. — Ei, ddr statulu mai are
fia sustienuta iu Transilvanii. maioritate *). inca si erogatiuni estraordinari, cari se urca la

8
„A-ti nebunitu? Yoru intreba lectorii noştri După acdsta mustrare ce i se face ministrului 31,766,301 fi. precandu perceptiunile estraordinari
vediendu thesea de susu. Ba multiamita ceriului, Tisza prin organulu seu, apoi cestiunea se mai mo- făcu numai 10,015,908 fi. Aici vedemu deci unu
suntemu cu mintea la locu. „Si apoi?* Apoi dcca tivddia asia: deficitu de vr’o 21,760,423 fi. Acestu deficitu
asia, ve spunemu si d-vdstra, cari nu sciţi ungure- Desvoltarea historica a Transilvaniei, luptele absdrbe deci totu prisosulu sdu escedentulu de mai
sce, aceea ce aflaramu noi negru pe albu in dia- maghiariloru sub principi, politic’a maghiara din susu si totu mai remanu inca aprdpe 87 a milidne
riulu ministrului Tisza, ad. in „Magyar Polgâr* 1848 candu cu proclamarea egalitatiei de drepturi, neacoperite. La aceste optu milidne mai sunt inse

din Clusiu nr. 277 intr’unu articlu de fondu esitu perseveranti’a si logic’a maghiara de sub domina- de a se adauge interessele împrumutului de renta,
din pdn’a lui Bela Lukâcs, deputatu la dieta din tiunea provisoria (austriaca), tdte aceste au avutu asiâ incatu pre usioru potemu pune deficitulu anu­

partea connationaliloru sei dela Gherl’a. uniculu scopu, câ Transilvani’a nu numai se fia lui prossimu pre 11—12 milione floreni. Deficitulu
Si adeca ce mai lucru nou ne spune B. Lu­ conservata pentru Ungari’a, ci si câ elementulu ma­ anului trecutu inca nu s’a calculatu la inceputu mai

kâcs cu acea axioma principale a politicei maghiare? ghiaru se-si a s i g u r e i n f l u e n t i ’ a s a p o l i ­ susu de 21 milidne, inse cu tdte aceste la capetulu
Din contra, acestu lucru pentru noi este f6rte vechiu, t i c a s i s u p r e m a t i ’ a . Totu acdsta politica -si anului voru resultâ 30 milidne.
Ou tdte aceste inse nu potemu a nu recundsce,
cunoscutu din moşi de stramosi, si ddca d. Lukâcs aflase expressiunea sa si in u n i u n e a celoru trei
ca in urm’a reductiuniloru făcute in bugetu, defi­
ar’ fi disu numai atata, noi amu fi trecutu pe langa naţiuni transilvane, candu s’au uni tu maghiarii,
citulu pre anulu venitoriu in proportiune cu celu
acea doctrina invechita, câ si cumu treci pe langa sasii si secuii; totu asia si in legea electorale din
de pre anulu curinte este pre diumetate asiâ de
ruinele unei cetati subminate prin dintele seculiloru. a. 1848, in demarcarea cercuriloru electorali, in
micu. Se vede deci, ca domnii cari conducu asta-
Ddra ceea ce t r e b u e se interesedie pe totu sufle- conservarea jurisdictiuniloru mai mici si a orasie-
di destinele statului maghiaru sunt mai norocoşi
tulu romanescu, este acea enumerare a midiuldce- leloru. Din aceeaşi causa maghiarii si secuii au
in realisarea planuriloru financiari; de buna sama
loru, prin care dumnealoru spunu curatu si respi- fugitu de diet’a dela Sibiiu (1868—5), care ar’ fi
ei au inventatu vre unu mediulocu nou, de a reduce
catu, ca precum au incalecatu pana acilea pe po- smulsu s u p r e m a t i ’ a din manile poporului ma­
deficitele. Si care pdte se fia dre acestu mediulocu ?
porulu romanescu, intocma suntu prea decişi se ghiaru. A c d s t a p o l i t i c a n u e s t e d r d p t a
— Pre catu de grea este intrebarea, pre atatu de
siddia si in viitoriu, in vecii veciloru, pe cerbicea (adauge gazet’a ministeriale^ ea inse purcede din
usioru respunsulu: „ U r c a r e a d a r i l o r u ! * Cu
natiunei romanesci. relatiunile in care ne aflamu, si noi maghiarii tre­
ajutoriulu acestui mediulocu, domnii financiari ma­
Pentru-câ lectorii ae cundsca de ajunsu pre- bue se ne tienemu de ea, ddca voimu se conser-
ghiari poteau se scape inca astadi statulu de defi­
tiâsele sympathii a le dumnealoru catra naţiunea vamu Transilvani’a Ungariei; acdsta este politic’a
citu ; ei n’aveau se faca alfa, decatu® se urce dările
romandsca, vomu memora mai antaiu ocasiunea de conservarei de vidtia, si câ atare, ea e s t e j u s t i ­
directe cu 24 de milidne in locu de optu milidne,
care se folosi susu numitulu diariu ministeriale f i c a t a (az dletfentartâs politikâja ez, ds mint ilyen
si asiâ poteau se arete Europei si lumei intregi,
spre a enuntia marile adeveruri, pe care le vomu jogosult).
ca ei potu, ddca vreau, ca celu mai mare deficitu
vedd indata. După aceste diariulu ministeriale infrunta pe
sciu se-lu accopere numai cu o singura trăsătură
In Ungari’a si in Transilvani’a se afla nu nu­ aceia, cari credu, ca elementulu maghiaru din ce­
de pdna si ca prin urmare acestu stătu are inca
mai cetati (Urbes, Civitates), ci si mulţime de o- tati si oppide amestecatu cu vlachii din districte
destula potere de vidtia si merita creditulu celu
rasie si orasiele (Oppida) sarantdce, despre care ob-
mai intinsu.
servaseramu si alta-data, ca se bucura de unu con­ *) Adeca se nu trdca in possessiunea valachi- Spatiulu nu ne permite se vorbimu mai pre
siderabile gradu alu autonomiei, a cărei sustienere loru, ci se remana in possessiunea, buna-ora, a ar- largu despre articlulu de lege, ce s’a votatu în
meniloru dela Glherl’a, Elisabethopole, G-iurgiu-St.-
*) Archivele fostului gubernu transilvanu sunt Nicdra si in a evreiloru din Alb’a, Fagarasiu, ruptulu capului si prin care se face aruncatur’a
pline de acte si processe in acdsta materia. Clusiu, Hosuseu, Turd’a etc. etc. generale pre contributiuuea de venitu. Acestu capu