Page 23 - 1875-12

de opera alu d-lui Szdll introduce o aruncătura de are de sigura, are ceva mai bunu de lucru la vdtr’a le voru avd in Bucuresci. Ecca cum yorbesce in
37. % pre t6fce speciele de dare directa. Acdsta si cas’a sa, decatu se se duca acolo, unde nu este caus’a armarii „Pressa* Nr. 269:
aruncătura de dare vine de a se plat! de aci în­ locu pentru d-sa. „Estmodu armatur’a ostirei ndstre castiga anca
in progressulu seu spre perfecţionare. Amu dori se
ainte si după acele obiecte, cari pana acum au — Insurgenţii in Hertiegovin’a si Bossni’a se
vedemu acestu sistemu continuandu-se, si tdte ar­
fostu libere de dare, si apoi ce este si mai multu, intarescu atatu prin ajutoriale din Serbi’a, Munte-
mele ndstre, de cualitate inferidra, transformate si
acdsta urcare a dariloru directe este mobile, incatu negru si prin collecte din Boemi’a, Poloni’a, Russia bine înlocuite. Suntemu in dreptu a aştepta acdsta
in fiacare anu se p6te urcă sdu scadd după trebuin- catu si prin catolicii locali, cari detera man’a cu de la generalulu nostru Florescu, care are atatea
tia. Inse acestu mediulocu de a restabili ecuili- ei a se luptă împreuna pentru libertate. Isbande titluri la recunoscinti’a armatei ndstre.
briulu in financie si de a scapă statulu de deficitu mari inca nu se mai iviră. Armat’a ndstra, ori cata ar’ fi ea, trebue se
se p6te prea nimeritu asemena cu paiulu, de care Iu Coustantinopole se promulgă aiba arme bune. Soldaţii noştri suntu escelenti.
Corpulu oficeriloru se ridica pe fia-care di prin sci-
unu nefericitu, ce vrd se se innece, se prinde cu f i r m a n u l u imp. pentru reforme in justiţia si
intia si simtiementulu datoriei si alu ondrei. Dis-
amendoue manile, inse in momentulu, candu se administratiune; elu apromite alegerea judiloru si
ciplin’a, sufletulu ori cărei armate, se mantiene cu
crede salvatu, atunci se cufunda că se nu se mai a consiliariloru administrativi provinciali prin po- taria. Ne trebue ddra si arme bune. Alt-feliu
vdda. Si acesta lege despre urcarea dariloru directe poru, si processele intre turci si creştini se con- armat’a ar’ fi unu luxu netrebuintiosu. Si ne trebue
s’a votatu de catra o colosala maioritate de 232 credu judetieloru civili; se desflintiaza arestulu fora nu cate-va arme, ci atatu catu este necesariu pentru
contra 70 voturi, inse intre cei din urma a fostu judecata; drdpta împărţire a darii uniforme, alege­ a pune armat’a ndstra pe petioru de resbelu.
Oştirea la noi, anca dela 1859, si mai alesu de
si contele Paulu Szdcheny, care dise intre altele: rea perceptoriloru prin poporu, assecurarea dreptu­
candu capulu ei supremu este unu Carol de H o h e n -
„Nimenea nu va potd negă, ca industri’a si comer- lui de proprietate la totu poporulu; desfiiintiarea
z o l l e r n , nu mai este o poddba de parada, nici
ciulu stagn6za, ca tdte lucrurile mergu anapod’a si dacei si reformarea prestatiuniloru la lucrări pu­ o jucar'a in man’a unor păpuşi, ea a devenitu o
pre dosu. Falimentele si licitatiunile dau cea mai blice, autonomia patriarchiloru pentru cieruri, offi- institutiune: si scopulu ei este in limitele cuvenite,
invederata proba despre acdst’a. Guvernulu si ca­ ciale se deschidu la toti si la nemusulmani, tax’a a ne garanta esistenti’a, a apera drepturile tierei
mer’a se nu desconsidere semnele tempului, se nu liberării de miliţia se micesce, dreptulu de a-si câş­ contra Celoru ce le ar’ nesocoti sdu ataca. Trebue
ddra se punemu acdsta institutiune in positiune de
le para ca e lucru de gluma, candu din mai multe tiga proprietate, si a-si substerne gravaminele se
a’si atinge scopulu seu: si cea mai elementare con-
parti se audu voci, cari sustienu cu taria, ca ab- da si la nemusulmani, si se prenuntia fipsarea po-
ditiune pentru acdsta este de a’i procura arme
solutismulu lui Bacii ni-a datu justiţia buna si testatii gubernoriloru si a functionariloru. De a- bune si perfecţionate.
mediul6ce de comunicatiune, si cu tâte aceste atunci ceste favori inse numai supusii cei credintiosi se Se nu ni se dica, ca cu acdsta amenintiamu
nu plateamu nici a trei’a parte din darea ce o voru impartasf, necredintiosii le voru perde. Una pe cine-va. Noi nu amenintiamu pe nimeni; iu-
platimu astadi. Ddca vremu sustienerea creditului, comissiune va supravpghia masurele executării fir­ tarindune armat’a, din contra, asiguramu seu contri-
atunci acestu scopu nu*lu potemu ajunge prin ur­ manului. buimu a asigura pacea. In evenimentele ce se
petrecu impregiurulu nostru nu ne este permisu a
carea dariloru, pre cari nu le vomu potd incassâ. In F r a n c i ’ a alegerile senatoriloru essira
sta indiferinti. Noi nu armamu câ se atacamu;
Dlu ministru de financie cundsce lucrurile numai pana acum mai totu republicane, si lui G-ambetta
ddra trebue se armamu spre a ne putd apera, candu
dela mds’a verde, inse ddca ar* aruncă o privire ei successe a midiulod o lista de 56 alţi senatori asia va cere interessulu nostru, candu alţii ne ar’
asupr'a adeveratei vietie dela sate si orasie, atunci din stang’a, si Broglies dise, ca republic’a e pentru ataca.
s’ar potd convinge, ca toti, bogaţi si seraci, suntemu totudeuna fundata. Bonapartistii si legitimistii Asemenea nici de economii, fara limite se nu
aprdpe de perire.* suntu debellasati. — ni se vorbdsca, Limitea ori-carei economii este
Inse afara de urcarea dariloru mai aflamu necesitatea si bunulu simtiu. Apoi necesitatea de
a fi, de a esisfe, ni se pare ca este mai mare de
inca si alte lucruri noue in bugetulu anului pros-
S c h m e r l i n g r e d i v i v u s . catu t6te necesităţile; si noi astadi nu putemu fi
simu, si anume aflamu interessele unui nou impru- de catu deca vomu sci a ne apera aceea, ce ne
mutu, diecile de mii pentru pensionarea invalidi- Sub acestu titlu „Kronst. Zeitung* nr. 199 constitue fiinti’a ndstra câ n a ţ i u n e * sol.
din 17 Dec. reproduce in frunte, nu scimu după
loru lionvedi din 48, subventiunea teatrului nationalu Unu limbagiu demnu acesta de una naţiune,
care diariu taiatu impregiuru, unu articlu sarcasticu
maghiara si o mulţime de alte subventiuni accor- care crede si lucra la unu viitoriu, scrisu in desti-
asupra cavalerului Schmerling, fostu ministru intre
date la sc61e, beserici sdu alte întreprinderi maghiare. anii 1861—65 si actualu presiedente alu curtiei nulu seu si in alu gentei sale celei eterne romano-
Ddr ce este 6re ce nu aflamu in acestu bugetu? — de cassatiune in Yien’a. „Kr. Ztg.“ afla ca nu­ latine din Europ’a, cu acelesi semne de perpetui­
tate, cu cari se va nutri si comuniunea interesse-
Nu aflamu subventiunea gimnasiului romanu de mele Schmerling este ominosu, său cumu dice po­ loru gentili de vidtia ale vitiei latine. — —
Brasiovu si nu aflamu o mulţime de alte rubrice, porulu nostru „ p i d d i a r e a * , său cumu s’ar’ tra­
duce nemtiesce, verhăngnissvoller Name; după aceea — Camera României lucra parte in sied. publ.
pre cari dreptatea le reclama in fav6rea poporului
adauge, ca diaristii din Yien’a adunaţi la o petre­ parte in secţiuni. In 2 Dec. 1875 s’a adoptatu
romanu. — T6te aceste sunt nssce fenomene, cari si de catra senatu legea votata de catra Camer’a
cere, in locu de a-i ridica toastu si a-lu glorifica;
ne prevestescu unu viitoriu negru si plinu de com- mai bine ar’ fi facutu se arate d-lui Schmerling României, privit6ria la intrarea in conventiunea te­
plicatiuni si furtune. usi’a, ca-ci pre candu era ministru, prea ii maltra­ legrafica internaţionale, inchiata la 10/22 Iul. 1875
— C a u s ’ a b a n o e i u n g . face mare dorere de tase; in fine „Kr. Ztg.“ vrd a infera pe Schmerling in coogressulu dela Petropole, care intra in viatia
capu atatu maghiariloru dela carma catu si austria- de instrumentu alu Camarillei, care voiesce a-lu dela 1 Ian. 1876. —
face drasi m i n i s t r u p r e s i e d e n t e si cu acdsta
ciloru. „Hon* relata, ca min. ung. de fin. Colomanu
a dechiaratu bellu Ungariei.
Szdll in ultim’a sa nota catra min. de financie Fapte generose.
Nu noi, si nici-unu romanu nu va încerca se
austriacu a facutu propuneri positive pentru resol- De l e n g a R e g i n u .
se faca vreodată advocatulu d-lui Schmerling;'atata
virea cestiunii bancei, ddr’ min. austriacu corespunse? inse spunemu curatu, ca noi câ si alţii citiramu cu E unu adeveru preste totu recunoscutu, ca
Elu luă pusetiune negativa intiepenita cu: nu se cea mai străină mirare, cumu ai dice pe nemtiesce, basea cea mai poternica a esistentiei unei naţiuni
p6te, fora a spune, ca de ce nu. Asia „Hon* afla mit grdsstem Befremden, acele insulte aruncate a- o formdza scienti’a si cultur’a, cari suntu totuodata
neaperatu de lipsa, câ regimulu ung, se nu cdda, supra acelui barbatu de stătu tocma intr’unulu din si conditiunea, dela care depende venitoriulu feri-
cele mai fidele si mai zeldse organe ale natiunei citu alu unei naţiuni, vidti’a lui natiunala duratdria,
ci se pună alternativ’a. — Pe serbatori merge m.
sasesci, si nu potemu pricepe, cumu „Kr. Ztg.* a si mardtia. — De aceste adeveruri fiendu petrunsu
Szdll si in peradna la Yien’a in caus’a acdsta si uitatu asia curendu marile binefaceri reversate tocma si Stimatulu Domnu L e o n e L u p u , parochulu ro-
cea vamale, cari ambe amenintia cu rupturi cerbi- de catra guberniulu lui Schmerling preste naţiunea mânu gr. cat. din Comun’a G. Hodacu, tractulu
c6se *— de fatale memoria, ddca nu se voru resolvi sasdsca din Transilvani’a, si cumu acelu guberniu protopopescu alu Reginului ca din modest’a se avere
spre multiumire. era decisu fdrte, câ se asecure existinti’a n a ţ i o ­ donâ 400 fi. patru sute florini val. austr. in folo-
— Foile maghiare turba de necasu, fiindu ca n a l a p o l i t i c a a elementului germanu in Tran­ sulu respective spre infientiarea unui fondu scol.
silvani’a pe unu territoriu multu mai intensu, de­ confes., din a cărui interesse preste catva tempu se
romanii din scaunulu Orestiei; cerculu alu duoilea
catu este asia numitulu Fundu regescu, carele as­ se solvdsca Docenţele confesiunalu romanu si se
au alesu deputatu dietalu p r e A x e n t e S e v e r u l u , tadi e in periculu de a se desfiintia. Dâra se supdrte alte spese obvenitdrie ale sustiendrei acelui
si intrdba nu cu mai pucina naivitate de catu mi­ vorbdsca aici actele dietei din 1863—5, protocdl- scole, contribuindu in modu demnu de imitatu la
rare, ca ce va avd se caute acestu domnu in diet’a lele de atunci ale conferentiei natiunale sasesci si promovdrea scientiei si a culturei poporului incre-
din Budapest’a, deârace elu scie bine, ca ungurii alte acte confidenţiali, la care noi ne reservamu a re­ dintiatu pastorirei sale sufletesci si prin acdsta adu-
nu si-au uitatu inca crudelitatile si devastările ce veni intru unu timpu mai propitiu. cundu unu sacrificiu benevenitu pre altariulu natiunei,
le-a seversitu dinsulu si hdrdele sale la Aiudu si Se pare, ca veteranulu redactoru dela „Kr. carea mai alesu in presente are mare lipsa de ase­
Ztg.“ va fi absentatu dilele aceste de acasa, ca-ci menea oferte maranimdse de asemenea sacrificia.
in giurulu Aiudului? La o asemene cavalerdsca
altumintrea nu se potd stracura in susu numitulu Unu economu bene simtitoriu totu din acea comuna
întrebare noi n’amu avd se respundemu alfa, de- donâ in contracte fi obligaţiuni 400 fi. v. a. dr’
diariu unu articlu lipsitu de ori-ce tactu politicu
catu ca, ddca Axente Severulu n’ar mai avd alta sasescu. altulu cu numele D e m e t r i u L u p u 50 fi. v. a.
dor ere decatuacdst’a, atunci elu de buna sama nu i-ar totu spre amentitulu scopu, si asia scol’a confes.
gr. cat. din Comun’a G. Hodacu dispune preste
întrebă pre dinsii, că se-i spună ce se faca; inse
noi scimu prea bine, ca eroulu dela 48 mai curendu Din R o m a n i a , scrie „Pressa* din 3 Dec. unu fondu de 850 fl. v. a.
v., ca afla cu multa plăcere, ca la Turnulu Severinu Dd Prea bunulu Domnedieu, câ asemenea fapte
s’ar ologi, decatu se intre câ representante transil-
au ajunsu pentru Romania 48 tunuri din fabricele geuer6se se fia imitate si de alţii fiii credintiosi
vaneanu in camer’a unguresca din Budapest’a;
cele mai excenllinti si după sistemulu celu mai ai natiunei, oferindu după potentia fia care dena-
pentru aceea domnii diurnalisti maghiari se nu perfectionatu, cari tunuri au venitu prin Germani’a riulu seu spre promoverea benelui natiunalu! Nu­
pOrte nice o grigia, dedrace d-lu Axente Severulu si Austria la fronteriele României, si preste pucinu mele toturoru acelora voru fi glorificate de posteri-