Page 24 - 1875-12

tatea, ce se va indulci din fructulu osteneloru loru, Elu costa pe patrariu de anu numai 1 fi. 50 cr. in 29 si 30 Augustu a. c. sub Nr. prot. XXXVI
tir’ amentirea loru cu respectu si pietate va trece m. a. Redactiunea lui „ D e r O s t e n " e totudeuna se publica prin aceast’a de nou concursu:
din generatiune la generatiune!!! T. parata a publica correspondentiele si gravaminele pentru 2 stipendia de cate 60 fi. v. a. pentru
tramisse ei de catra Romani. (Nr. 50 d. e. cu­ doui elevi dela vre o sctila de agricultura din
prinde articlii: Prospectu'politicu, Consimtiulu in patria cu terminulu pana in 30 Decembre c. n.1875.
Hontati diverse, Bulgari’a, Scrisori de Bucuresci, Romani’a si poli- Reflectanţii la numitele stipendia au a si tra-
tic’a germana in oriente, progressulu germanisarii mite inctice concursele loru pana la terminulu in-
— ( L e g e a n t i u a c o m e r c i a l e s i r e g i s - in Europ’a, lupta intriganta pentru metropoli’a din degetatu, provediute cu atestate de botezu si de
t r a r e a ) . Miu. de agr., ind. si comerciu sub nr. Bucovin’a, d. procuroru de stătu din Cernautiu, in­ paupertate, cu testimonia despre absolvirea celu
26,922, cu datu 1 Decembre 1875 tocma a pu- terne, externe, cronica mica, una tavatura la uni­ pucinu a sctilei elementarie, precum si unu docu-
blicatu decretulu, prin care dela 1 Ian. 1876 se versitatea vienesa, studenţii ruteni ai univers, din mentu despre aceea, ca sciu portă in genere eco-
pune in viatia l e g e a n t i u a c o m e r c i a l e pe totu Cernautiu, revista economica, economicu populariu, nomi’a după cum este ea îndatinata in titir’a
territoriulu Cortinei Ungariei. Totu comerciulu e si in t6ta septeman’a se alatura „das Lesesttibchen* n6stra. —
supusu acestei legi, care e prea pucinu cunoscuta, cu novele si illustratiuni). Se recere, câ concurenţii respectivi se fia a-
si p6te casiuna din nesciintia si necun6scerea ei, junsu alu 16 anu alu etatei. —
mari daune si pedepse. In 1 Ian. 1876 se des- Din siedinti’a ordinaria a comitetului Associa-
chidu si ntiue registre de firme pentru toti negu- Asmntiu de prenumeratione. tiunei transilvane, tienuta la Sibiiu in 7 Decembre
tiatorii si cei foşti improtocolati; si dtica pana la st. nou 1875.
1 Iuliu 1876 comercianţii nu -si voru fi facutu „G-azet’a Transilvaniei" intra cu 1 Ian. 1876 I a c o b u B o l o g a m. p.
paşii de a fi inscrisi in noulu registru de firme, in anulu alu 39-lea alu vietiei sale pline de cala- presiedinte
cadu sub pedtipsa in bani pana la 500 fi. Spre mitati, si sbiciulate de multe furtune. De optu Dr. D. P. Bar ci a n u ,
usiurare se p6te face înregistrarea si la cererea ani inc6ee tienut’a ei fusese mai multu a unui secret. Il-lea.
vorbale a partiteloru.
chronicariu spectatoru, la evenimentele ce se rosto-
— (Una voce din Croati’a) impartasiesce, ca goliea pe de înaintea ntistra câ petrele aruncate din
croaţii si slavii de sudu, departe de a avti ceva Anunciu literariu!
simpathie catra romani, ei ii judeca câ pre nisce piscurile muntiloru; tira rolele principali le lasase
timeni decadiuti — si laşi, cari numai prin favo- altoru poteri vigortise, care alergaseră in liniele Tocm’a acum a esitu de sub tipariu, si se
rirea altora se sustienu pe faci’a pamentului, dtir’ prime ale câmpului de lupta. afla in editiunea in librari’a lui FRANCISCU
ei de ei nu prea lupta pentru existintia iu contra Bucuri’a ei era mare, candu vedea, ca lupt’a MICHAELIS in S i b i i u :
pericleloru, de aici despretiulu. — Comun’a dorin- se continua nu numai cu barbatla, ci si cu pru-
tia a slaviloru e a forma 2 state slave: dela marea dentia. In caşuri cantrarie ea plangea in tăcere „Stilistica limbei romane"
de nordu (Ostsee) pana in Carpati unulu de nordu, pentru sc61ele gimnasiali, reali si preparandiali de
si de aici pana la marea adriatica si mediterana pentru risipirea atatoru poteri nobile, fora nici-unu I o s i f u T e m p e a , preotu si professoru gimnasialu
altulu sudslavu, pana la Marea ntigra, fora a si planu, fora picu de calculu si prevedere, fora a se din L u g o s i u . Opulu, care se recomenda pentru
cresta pe Ungaria si Romania. Esta li e prospec- observa macaru regulele elementarie ale unei lupte manuducere in diverse afaceri scripturistice, costa
tulu in sperantia pe viitoriu. Croaţii tienu mana de publicistu, care vrea se faca si politica buna. 3© crncerl.
in mana cu ungurii pana ce potu ext6rce adause
la autonomi’a loru; candu actista nu le succede, se Astadi „G-azet’a Transilvaniei" se decise a Ne mai fiindu departe introducerea mesureloru
intorcu catra Austri’a, câ dela ea se -si capete ce reintra in l u p t ’ a d e e x i s t e n t i a , care, cumu metrice, librari’a de mai susu ofere:
cauta, pana candu le va resarl sttiu’a, ce din candu vedemu, in acestu imperiu se mai p6rta intre po- Aparatu metricu de scola constatatorii! din 12
in candu le licuresce. Croaţii, si cei mai de in- ptira pe vititia pe mtirte si dela care poporului ro- obiecte, cu pretiuiu forte eftinu de 5 fi. v. a.
fluintia, cu officiali cu totu, cu cler^j cu totu, suntu manescu nu-i este permissu a se subtrage, intocma Se potu procură in fine ttite obiectele de in­
in fapta mari naţionalişti. Clerulu croatu, câ si precum nu i se permitte lui a se scuti pe sene de strucţiune, cârti de sc61a si alte producte literarie,
celu maghiaru, premerge cu exemplu la nutrirea si 2—2
consolidarea sentiementeloru naţionali pe ttite cana- contributiunile cele enorme, care i se ceru in bani cu pretiuri eftine.
lile influintii lui, in baserica si scâla; si unu ar- si in sânge. „Gtazet’a" si-a reculesu poterile vechi, fWjŞr' A d r e s s ’ a p e n t r u e p i s t o l e :
cbiereu câ S t r o s s m e y e r -si tiene on6re a pro­ au adausu altele n6ue, si cu aceste va continua. Straffa macelarilora Nr. 12. **3Sjf
paga concordi’a la t6te căuşele comune naţionali, Ea inse nu promitte nimicu, nu ese cu nici-o pro­
cu toti ai sei. — Acestu principiu alu concordiei grama ntiua.
nutrite a fostu si in 1867 basea, la est6rcerea pun- Trecutulu seu dela 1838 si pana astadi este Pretiurile piacei
cteloru fundamentali de drepturi autonomice pro­
vinciali facia cu maghiarii. Diariale loru „Obzor* program’a sa. Modificare se ptite face numai in in 17 Decembre 1875.
si „Primoraz" suntu unu salonu de conversarea methodu, in tactica, in tempu, nici-odata in scopu. Pretiuiu
barbatiloru loru naţionali si civili si basericesci, ei Cei, cari ne cunoscu, voru merge cu noi, ceilalţi, Mesura Specia fructeloru cr.
fi.
apera toti — prea inspiraţi — limb’a si odtirele cari cumu le va placti; se cere inse se fimu cu
naţionali, fiindu gata la orce sacrifici» pentru na­ totii una anima in diverse corpuri. — j fruntea . 8 34
ţiune. Granu !■ midiulociu 3 20
Intr’aceea press’a periodica, pe langa ce con-
— (Fotochromia). In Parisu unu chemistu de diosu 3
alu facultatii de medicina numitu L e o n Y i d a 1 summa cantitate considerabile de poteri spirituali Mestecatu 2 74
r O \ fromdsa 2 30
a inventatu fotografarea cu coltirele obiecteloru cu si presupune responsabilitate pentru t6te publica- Secai a j de midiulocu 2 22
totu si actista descoperire se numesce „fotochromia" tiunile sale, atatu facia cu publiculu catu si facia O „ ,, , 1 frumosu 2 26
si face mare revolutiune in lumea artistica si in­ cu legile, apoi ea mai are si spese grele, cari cS Ordiuiu j idiulocu 2 14
m
O
CO 54
1 frumosu
dustriale. Unu resultatu prodigiosu acesta, dtica trecu in mii de fiorini. Redactorii si collaboratorii -+•=> Ovesulu | d midiulocu 1
f-i
imaginea timeniloru cu ochi negri ştiu caprii, colti- -si consacra poterile loru, publiculu are se copere 00 Porumbulu e 2 1 48
34
P3
rea lucruriloru, a floriloru in buchetu se reproduce ce Meiu 2 26
ce
intocma prin machin’a fotochromica, fora a perde spesele tipariului, charteei, poştei, expeditiunei si <D Hrişcă •— —
coltirea prin influintie externe, ştiu prin lumin’a remuneratiunile. Aceste au se tisa din banii de Mazerea . 8 66
stirelui. Industriarii voru potti cu fotochromi’a con­ prenumeratiune. In unulu din nrii trecuti arata- a Lintea 5 40
Faseolea . 2 60
vinge pe cumperatori indepartati despre totu pros- rarau,, ce sume se ceru la sustienerea celui mai Sementia de iuu 7 66
pectulu producturiloru loru, dtica se da exactu si modestu diariu, adeca optu pana in 10 mii florini Cartofi — 86
colârea cu corpulu reprodusu prin fotochromia. — v. a. Actista impregiurare essentiale o lasamu la
18
— (Diaristic’a in statele unite) ale Americei Carne de vita . _ _ 26
„ de rimatoriu
e atatu de sprijinita, in catu trage degetu cu ttita apretiarea onorabilelui publicu, si asia deschidemu ce „ de berbece — 10
cealalta parte a lumii. In 1870 in Europ’a, Afri- abonamentulu pe 1876. 16
c’a, Asi’a 7,642 diaria erâ si reviste, tir’ in statele Cu 10 florini pe anulu intregu, cu 5 fi. pe .2 .2 Seu de vita prospetu —
a j-
cu ra „ „ „ topitu
unite cu 40 mii. locuitori: 5 8 7 1 ; estia cetescu dtir’ / anu pentru prenumerantii din laintru; tira in 0 0
x
2
atata, catu sutele de militine din restulu lumii. afara cu 2V2# pe anu, din causa, ca portulu po­
Actista o făcu sctilele cele bune primărie in statele ştei este indoitu. Cssrsiflrli©
unite, institutiunile liberali si indemnulu pe între­ la bursa in 14 Decembre 1875 stă asia:
cute la. cetire. In New-York d. e. se tiparescu de Cei, cari voru binevoi a face cate 10 abonaţi, Galbini unperatssci — — cr.f. a.
fia-care individu cate 113 numere de pers6na pe unulu -lu voru avti gratis. 5 fi. 36
anu. Ce se dicemu de noi, cari lasamu diaristic’a Pe aşteptare nu se mai ptite da nimicu. Napoleoni — — — 9 P 11 p p
in manele vent6seloru fora sprijinu?! — Augsburg — — — 106 p 15 * p
Londonu — — — 113 fi 60 p p
Invitarea la prenumeratiune pe diariulu poli- Nr. 298-1875. 1-1 Imprumutulu naţionalii *— 73 n 75 fi p
ticu de septemana Coiaciarsw. Obligaţiile metalice' vechi de 5°/ 0 69 Tf 35 fi p
u
,,Iler 0sten , Obligaţiunile rurale ungare 79 fi — p p
care esse la lumina in Vien’a (Tiirkenstrasse nr. 9) Neinfaciosianduse la primulu terminu compe-
in alu 9-le anu. tentu, pentru aceea : Conformu bugetului de pe anulu „ „ temesiane 79 fi — p p
„ D e r O s t e n " este unic’a ftiia germana in 1875—6 statoritu din partea adunarei generali a „ „ transilvane 79 t) 25 p n
Vien’a, care se occupa de interessele r o m a n e . Asociatiunei transilvane, tienute la Reghinulu sasescu „ „ croato-slav. 83 p 50 p p

Eedactoru respundietoriu Editiunea: Cu tipariulu lui...
I A C O B U M U R B S I A N U . IOANE GrOTT 8i fiiu HENRICU,