Page 25 - 1875-12

Gazet’a eso do 2 ori: Joi’a si Duminec’a, Se premunsra la poştele o. si r., si pe U
Fdi's, candu conoedu ajatdriale. — Pretiulu: DD. corespondând. — Pentru serie 6 or.
1
pa 1 acu 10 fl., ps / 3 3. v. a. Tieri aşterne 12 fl. Tacs’a timbrala b 30 or. de flaoare pu­
4
1
v. a. pe ana anu b6u 2 /* gaibini mon. sunat6ria. blicare.

Ir. 87. ErasSoTH 23|11 Decembre 1875.

lui romanescu se fia sustienuta si aparata câ ochii alu 15-lea furor theutonicus alu nemtiloru din Ger-
S u p r e m a t i ’ a . din capu, cu ori-ce midiulâce, pe orice caii, fara mani’a septemtrionale ajunsese asia departe cu sel-
Dvdstra 6meni buni yediurati in nr. prece­ nici-o alegere, numai scopulu se se ajunga. bataci’a si crudelitate asupra slaviloru, in catu se dictâ
dente, ca gazet’a ministeriala din Olusiu pretende Dâra deslegarea acestei probleme, ajungerea chiaru si taiarea limbei loru din gura, dâca mai
in modulu celu mai seriosu, câ su p r e m a t i ’ a ele­ acestui scopu supremu este f6rte grea, . nespusu de cutediâ se -si vorbâsca limb’a materna. In acelasiu
mentului maghiaru asupra elementului romanescu grea; atata celu pucinu recunâsce si diariulu mi­ tempu nemţii folosindu-se de comuniunea ritului cu
ae fia asecurata pe venitoriu, pentru toti vecii, cu nisteriale cu cei de credintiele si de professiunea slavii, pre candu era toti catholici, si mai multu
ori-si- ce midiulâce, ca-ci de si acâsta politica este lui. Si pentru-ce se fia inpreunata cu atatea greu­ dupace se făcură luterani si calvini, siliră pe slavi
n e d r b p t a , dâra, fiendu-ca duce la scopu, se fia tăţi subjugarea ulteriâra a poporului romanescu din la rogatiuni, predice si conversatiuni nemtiesci, cu
permissa câ una ce ar’ fi absolutu necessaria, câ marele principatu alu Transilvaniei? Aeâsta intre- care se incercara se petrunda chiaru in interiorulu
conditiune de e x i s t e n t i a . bare trebue se si-o pună totu romanulu, inca si familiiloru. Nici acestu midiulocu n’au folositu
Noi recundscemu, ca Gazet’a ministeriala din celu mai indolente din toti, carele adeca traiesce nemtiloru, oi au trebuitu se se pună cu poterea fi­
Clusiu nici-decumu nu are gustu reu, din contra, numai pentru-ca din intemplare se născu ai elu pe sica, cu armele, câ se extermine pe elementulu
ea are unu gustu fârte finu si delicatu, pentru care lume, câ ori-ce altu animalu, patrupedu, sboratoriu slavu, sâu incai se-lu gonâsca cu totulu din mai
ori-cine p6te fi gelosu. Tocma pentru acdsta inse sâu teritoriu. multe regiuni ale Slaviei vechi, se remana deşerte,
lucrulu merita câ se fia luatu si de catra valachi Realisarea supremaţiei, prin urmare a subju- tabula rasa, unde apoi duseră colonii nemtiesci si
celu pucinu in atata consideratiune, in cata iau garei si a nullificarei definitive, este după desu ci- in fruntea loru aristocraţi din cei mai mari tirani.
clusianii curechiulu de Olusiu (Kolozsvâri kâposzta) tatulu diariu f6rte grea, âra după noi impossibile, Cu tâta acea tirania inse, mergeţi si vedeţi, ca in
fertu pentru diu’a de Craciunu. din mai multe cause, intre care va fi de ajunsu Prusi’a, Saxoni’a, Hanover’a, Mecklenburg mai sunt
Adecă câ ce bucata buna se fia acea S u p r e ­ câ se numeramu, sâu mai bine numai se le reca- pana in diu’a de astadi tienuturi intregi locuite de
m a ţ i a , care a irritatu de nou appetitulu dumnea- pitulamu aici câ cunoscute, urmat6riele: slavi (Wenden und Serben, Tschechen und Polen),
loru? Se intrebamu mai antaiu pe didascalii de Istori’a este martora pe 1770 de ani, ca tâte pana pe la porţile cetatiloru Berolinu, Drezda, Ha-
limb’a latina. Aceştia ne respundu, ca Supremati’a subjugările cate au ajunsu pe acestu elementu la- novera etc.
-si are ale sale radecini in s u p r a , din care ese tinu, au lasatu asupra-i numai âresicare urme, dâra Dâra incai elementulu germanu a fostu si este
pe deasupra, pana ce ajunge la superlativulu su- nu l’au potutu sfarma, si tâte catastrofele cate au fârte numerosu; de aceea elu candu s’au aruncatu
premus. Din Supremu se facil in limb’a francesa trecutu preste densulu, au fostu numai efemere; cu tâte poterile sale asupra unoru tieri locuite de
Souverain, care câ substantivu semnifica domnu su­ după secuii intregi de opressiune, după perderi e- slavi, după belluri crunte portate cu sut’a de ani,
premu, domnitoriu, imperatu sdu rege absolutu, a- norme de sânge si avere, elu totu si-a conservatu in fine totu a reusitu câ se apuce pe de asupra in
deca acela, in a cărui persdna se concentra pote- existenti’a sa naţionale; tiranii cei mai brutali, câ unele provincii slave. Ce p6te inse spera unu ele­
statea suprema preste averea, onârea si vidti’a ce- si cei mai rafinaţi, n’au avutu ce se-i mai faca, au mentu, care abia face a diecea parte pe catu sunt
tatianiloru statului. In staturile democratice suve­ obositu in gânele loru, precum au obositu oppres- germanii? (Va urmâ).
ranitatea, adeca potestatea suprema este pe langa sorii christianismului.
poporu (Demos). Lupt’a pentru existentia naţionale in care se Calnmniele Infame
Totu din superlativulu Supremus s’au formatu afla poporulu romanescu, este lui comuna cu mai scornite de catra inemicii poporului romanescu iu
in epocele mai funeste ale omenimei europene bar- multe alte pop6ra, care au inceputu a pricepe si a contra dd-loru advocatu Dr. Ioanu R a t i u dela
barismii Suprematu si Supremaţia, care apoi se a- cunâsce, ca acea lupta este si trebue se fia solida­ Turd’a si a parochului Michailu D o b r a n u dela
doptara in limb’a diplomatica internaţionale a sta- ri a, chiaru fara cointielegere prealabile. La tâte Tulgesiu dau râta prin cele mai multe diaria ma­
turiloru. S u p r e m u (subst.) se dice potestatea, si acele popâra pressiunea produce resistentia, câ si in ghiare si nemtiesci din Transilvani’a si Ungari’a,
mai alesu plenitudinea potestatiei, pe care si-o ar- lumea fisica contactulu corpuriloru elastice. Ori in care le reproducu cu adeverata voluptate, despre
r6ga siesi ponteficele Romei asupra toturoru episco- care parte arunci ochii, acea lupta decurg6 neince- care disese c. Lonyay înainte cu trei ani in dia­
piloru, mitropolitiloru, exarchiloru, patriarchiloru tatu, si puterile crescu din pamentu, câ si ale unui riulu seu „Reform“, ca-i lipsesce ârece simtiu mo­
catholici, 6ra prin aceştia asupra clerului si poporu­ Briareu din fabula, dela gurile Istrului pana la ma­ rale si orce pudâre. Dd. Ratiu, care nu este nici
lui preste totu. S u p r e m a ţ i a se dice in Angli’a rea baltica, preste totu dai de lupta pentru e x i ­ decumu arestatu, precum au mintitu inimicii sei,
potestatea suprema a regiloru in t6te afacerile re- s t e n t i ’ a n a ţ i o n a l e . In Tirolu lupta naţiona­ s’a si presentatu in localulu redactiunei lui „M.
ligiâse si asupra toturoru persâneloru eclesiastice litatea italiana; in Stiri’a, Carinti'a, Carnioli’a se Polgâr“ din Olusiu si a pretinsu, câ se revâce a-
(Obergewalt in Kirchensachen). Acea potestate regii apara slovenii; in Moravi’a si Boemi’a poporulu cele calumnie neruşinate. Acelu nr. 288 din „M.
protestanţi o au smulsu dela pap’a Romei, s’au in- cechu cu poteri încordate si cu inversiunare ase­ Polgâr“ ajunse aici in Brasiovu vineri in 16 Dec.
vestitu densii cu ea, si pentru câ se fia respectata menea celei din sec. alu 17-lea; in Poloni’a polo­ Asia dâra cu atatu ne surprinse mai multu impre-
neconditionatu, au luatu totu-deauna j u r a m e n - nii si ruthenii; in CurlandiV si Finnlandi’a elemen- giurarea, ca „Kronst. Zeitung" in nr. 200 de sam-
t u l u d e s u p r e m a ţ i a dela toti episcopii, sdu asia tulu germanu; in Ungari’a serbii, slavacii, ruthe­ bata reproduse aceleaşi blastematii asupra susu nu-
numiţii superintendenti, cumu si dela alte pers6ne nii; in Turci’a europâna serbii si bulgarii ajunseră mitiloru doi barbati, câ imprumutate din „N. Ara-
basericesci, dra cei cari n’au voitu se pună aseme­ dela lupt’a de cuvente la versari de sânge, care der Ztg.“, câ si cumu unu diariu din Transilvani’a
nea juramentu, ori ca l’au calcatu, au platitu cu- voru face epoca nâua in viâti’a aceloru popâra. La nu ar’ potâ si nu ar’ trebui se fia informatu despre
tediarea loru in cele mai multe caşuri cu capulu, greci, tâta activitatea si tâte acţiunile loru au unu lucrările transilvane fara asemenare mai bine, de­
cu captivitate, cu exiliu. Anume bistori'a Angliei singuru scopu: concentrarea poteriloru pentru ase- catu gazet’a coloniei evreesci din Aradu. Se pare
incependu dela tiranulu Henricu VIII in cursu mai curarea existentiei, a vietiei loru naţionale intrunu in adeveru, ca stimabilele nostru collegu, septuage-
bine de 100 de ani este moiata in sânge, candu stătu naţionale. Croaţii suntu pe calea cea mai nariulu redactoru dela „Kr. Ztg.“, impresuratu de
de epiacopi catholici, candu de protestanţi. buna de a si-o asecura prin prudentia insocita de alte afaceri nenumerate, obositu si de betranetie,

Acuma dâra, dupace professorii si diplomaţii energia barbatâsca, applicata la locu si tempu. va fl incredintiatu redactarea sâu in man’a unoru
ne invetiara ce insâmna Supremaţia, potemu cu- Exemplulu Italiei, alu Greciei, alu Croaţiei individi, cari nu cunoscu de locu pe Dr. Ratiu si
n6sce mai usioru si gustulu diarialoru ministeriali are si exercita influentia irresistibile asupra popâ- caracterulu seu, precum -lu cunâsce dn. Gott, sâu
maghiare. Precum adeca „Kelet" pretendea, pre raloru inca subjugate. ca ei voru se faca reu romauiloru pe cale clandestina.
candu era si elu organu ministeriale sub ministe­ Dâra mai mare decatu t6te este poterea ideie- Si adeca ce alta ar’ însemna aeâsta cochettaria cu
riale repausate, câ maioritatea locuitoriloru tierei se loru, pe care de aci înainte nu mai este nimeni in cei dela potere si anume cu dn. br. Apor? „Kr.
recunâsca supremati’a minoritatiei, asia acumu „M. stare de ale suprime si omorf, ca-ci pentru ele nu Ztg.“ si „GazetV se tiparescu in aceeaşi officina
Polgâr“ pre catu tempu se afla patronii sei in ca­ existe nici-unu obstaculu pe lume. Sabi’a si fo- a ddloru Ioanu Gott et fiiu Henricu, redactorii pe
pulu mesei, insiste câ supremati’a, domni’a, potes­ culu de roguri, torturele si uciderile in masse, cu langa ce locuescu fârte aprâpe, se vedu, sâu ca se
tatea absoluta a elementului maghiaru, asupra ce­ dieciie de mii, nu mai infrica pe nimeni. Iu sec, potu vedâ unulu pe altulu in fia-care di. Ce era