Page 26 - 1875-12

se coste pe redactorulu nemtiescu, dâca intrebâ pe căuşele politice, decatu de caus’a culturei si a edu- tulu I s t o c z y protestâza contra intentiunii de a
celu romanescu: Mei collegu, ce este cu Dr. Ratiu catiunii poporului, ca a degeneratu la rolulu de folosf camer’a Ungariei de instrumentu alu judani-
alu vostru, ce a patitu elu? Citesce ici. Atunci instrumentu alu panslavistiloru, cari tindu la nimi­ loru contra unui stătu vecinu, cu care tocmai prin
redactorulu valacliu era se spună redactorului nem- cirea Ungariei, si cate alte motive si preteste de acâsta conventiune voiesce se intarâsca serbatoresce
tiescu unele câ aceste: calibrulu acest’a. Desfiintiarea acestei associatiuni relatiunile de amiciţia. Acestu deputatu cetesce
Tu sci, ca in Transilvanii, câ nicairi in Eu- a datu ocasiune deputatului serbu Mileticiu, câ se apoi motivele, din cari apoi guvernulu romanu s’a
rop’a, mai suntu pendente multe mii de processe interpelleze pe guvernu in camera despre motivele vediutu necessitatu a restringe drepturile judaniloru,
urbariali. Câ cei mai mulţi advocaţi, asia si Dr. ce l’au indemnatu la unu asemene pasu despoticu. si dice apoi, ca aceste motive arâta pre judani in
Ratiu are mulţime de aceste, pe care elu câ omu — Dlu Tisza respunse la acâsta interpellatiune, ca tâta golatatea loru. Pentru aceea Istoczy primesce
laboriosu cumu este, le pârta cu multa energia, „Matica* a agitatu contra ideei de stătu ungurescu; conventiunea si enuncia, ca nici-odata judanii nu
alârga necurmatu candu la Murasiani, candu la prin scrieri si alte mediulâce a propagatu pansla- voru potâ înduplecă pe deputaţii Ungariei la o es-
Budapesta. Tu mai scii, ca portarea processeloru vismulu si instrainatu poporulu de catra statulu un­ peditiune cruciata morale in favârea interesseloru
costa bani, ca inse advocatiloru li se liquidâza spe­ gurescu; a falsificatu chiaru si istori’a, numai câ loru. — Conventiunea vamale si comerciale cu Ro­
sele prin tribunale, dâca ceru clienţii. Dâra unii se propage ur’a si urgi’a contra a totu ce e ungu­ mani’a a tcecutu deci si prin camer’a Ungariei, in
vrasmasi ai poporului tieranu, cari voru totu-odata rescu. Ba chiaru din protocâlele acestei corpora- curendu vomu avâ deci ocasiune a-i vedâ si in
ruinarea tierei si emigrarea romaniloru, se incârca tiuni se vede, ca dins’a a primitu pre duoi âspeti pracsa laturele bune si rele pentru o parte si alfa.
de mai mulţi ani câ se terrorisedie pe advocaţi, se croaţi, câ pre nisce apostoli ai panslavismului; apoi
nu mai cutedie a apara caus’a fostiloru iobagi, ta- chiaru si deputatiunea tramisa din partea „Maticei"
xalisti, dileri. Cu acestu scopu se intentase si lui la deschiderea universităţii de Zagrabi’a a decla- Brasiovn 12 Dpcembre 1875.
Dr. Ratiu de cativa ani candu processu de vatema- ratu, ca „panslavii din UDgariV considera acea La o p r i r e a c a r t i l o r u r o m a n e s c i .
rea onârei, candu de inpilare sâu defraudarea po­ universitate de a loru, deârace ei suntu de compa- Cetimu, ca dlu deputatu Bar. Orbanu a facutu
porului. Mai de curundu elu apară caus’a catoruva timitu, fiindu ca suntu siliţi se guste din fructele in camer’a ungurâsca propunerea: se se oprâsca
sate in contra scaunului secuescu din Ciucu-Giurgiu- amari ale libertăţii unguresci. — La întrebarea, din scâlele romane cărţile de instrucţiune in lim-
St. Nicâra (Gyergyo Szt.-Miklos) et Casonu, cari dâca guvernulu a lucratu cu consentiementulu Dom- b’a nâstra. E bine! Se se oprâsca? $cca ce va fi
inca-i intentară processu criminale. Vedi actele nitoriului sâu nu, dlu Tisza respunse, ca Maiestatea resultatulu.
respective publicate in „Guzet’a Trans." nrii 37 et S’a aprâba toti paşii ce se făcu contra dusmaniloru Pe candu eramu copilu de 11 ani, ne opri
38 din a. c. In fine candu vediura, ca nici asia patriei. £ra la întrebarea, ca ce s’a facutu cu a- invetiatoriulu intr’o primavâra in lun’a lui Aprile,
nu scapa de Dr. Ratiu, puseră pe aripele diarialoru verea acestei associatiuni, dlu primu ministru ob­ se nu cutediamu a ne scalda in riu, pentru-ca ap’a
minciun’a piramidala, ca Dr. Ratiu si parochulu servă, ca după ce s’a convinsu, cumca acea avere este inca rece si poternu se cadomu in unu morbu.
din Tulgesiu aduna fonduri pentru revolutiune câ se dice a fi a naţiunii slave, a cautatu se afle pre Efectulu fă, ca după un’a âra toti amu fostu in
cea din 1848. Mei collegu, tu scii de ex., ca sub proprietariu, inse in Ungari’a nu l’a aflatu nicaiuri. vale, câ se vedemu, dâca ap’a este rece etc. 8e
absolutismu unu advocatu secui a luatu 16 mii fi. Prin acâsta enunciatiune plina de inganfare dlu nu ne fia opritu invetiatoriulu, noi nice amu fi cu-
dela una singura baserica pentru-ca’i midiulocise Tisza vrâ se dica, ca in Ungari’a esiste numai o getatu a ne scalda pe frigulu ce erâ. —
despăgubire urbariala pe calea cea mai scurta • din naţiune, si aceea este naţiunea ungurâsca, de na­ Apoi pare-mi-se, ca pe la an. 1855 oprise
lume. Intrâba inse si la cass’a allodiala din Bra- ţiune slava nici vorba nu pâte se fia. Inse cu tâte episcopulu Siagun’a diecesauiloru sei cumpărarea
siovu, cate mii costa pana acuma processulu urba- aceste nu este numai vorba, ci ohiaru fapta, cumca calindariului edatu de dlu G. B a r i t i u . — In un'a
riale intentatu comunei cetatiene de catra ciangaii in Ungari’a esiste intre alte naţiuni si o naţiune di a acelui anu, amu fostu invitatu cu mai mulţi
din Sacele, si cate mii au numeratu Sacelenii pana slavaca, pe care legile unguresci nu o voru potâ şterge alţi cunoscuţi de Exc. Sa la dejunu. După ce ne
astadi la advocaţi si la deputaţii comunali tramisi asiâ usioru din sirulu natiuniloru. — Acestu res- redicaramu dela masa, Exc. Sa intrebâ pe fratele
la Budapest’a. Apoi tu trebue se mai sci, ca in punsu alu ministrului fă partenitu de intrâga ca- G. R. (de confessiunea gr. orientala), unde cuge-
Clusiu intre anii 1863—4 luase 60 de mii fi. unu mer’a, âra interpellantele fă spriginitu numai de tamu a petrece restulu dilei. Elu ei respunde:
singuru advocatu, care apoi a si peritu in cas’a unii deputaţi romani şi sasi. Excelentia! Amu auditu, ca a-i opritu calendariulu
nebuniloru. Dâra dela Clusiu am se-ti spunu tie In siedintiele din urma ale camerei maghiare lui B a r i t i u , acumu trebuie se me ducu la
alta-data una bistoria totu de natur’a urbariale, se discută si conventiunea comerciale inchiata intre „Steinhausen", se cumperu acelu calendariu pentru
tiesuta de crime si blastematii caroru asemenea se Romani’a si Austro-Ungari’a. Opositiunea a voitu mene si pentru cativa amici din afara, cari m’au
mai cauţi cu luminarea. In fine nu te mai tienu ce e dreptu, se impedece votarea acestei conventiuni insarcinatu cu acâsta comissiune. Suntemu cu totii
de vorba; te rogu numai, castiga-ti dela Sibiiu ex- sub cuventu, ca este mai multu in favârea Austriei satosi a sci pentru-ce l'ai opritu. — Se dice: ca
cellentele memorandu alu dlui E d v a r d u H e r - decatu a Ungariei, inse tâte încercările au remasu nice in unu anu nu a avutu calindariulu numitu
b e r t h fostu pe atunci vice-presiedente alu curtiei fora resultatu, deârace ministrulu Tisza a voitu câ trecere asiâ rapede, câ in anulu oprirei. —
de apellu si deputatu din partea Sebesiului. In conventiunea se se primâsca si s’a si primitu. In Germani’a si Franci’a autorii nu dorescu
acelu memorandu este descrisu si documentata le- Blasiu Orbân observă, ca dâca pre langa tâta vam’a ceva mai multu, de catu câ productele loru litera-
gionulu de abusuri criminali cate s’au commisu cu de pana acum, totuşi au trecutu in Austro-Ungari’a rie se devină oprite, si editorii nu tiparescu cu
ocasiunea desdaunarei urbariali, in catu audiendu-le, cereale romane in pretiu de 47 2 miliâne, atunci plăcere mai mare de catu opuscule, despre cari
ti se face perulu măciucă, pe nemtiesce harstraiibend. după ce cerealele romane voru potâ trece incâce li­ sperâdia, ca voru fi oprite. — Ecca ce insâma a
Adu-ti aminte, ca dn. E. Herberth citise acelu me- bere de ori-ce vama, de buna sama inunda tiâr’a, gubernâ si legiferâ in c o n t r a n a t u r e i o m e -
morialu in conferenti’a naţionale a deputatiloru si asiâ incatu fructele pamentului nostru -si voru perde n e s c i . — Alfa este a infrenâ prin legi passiuni
regalistiloru sasi, si era determinatu câ se âsa cu tâta valârea. Dsa doresce din tâta anim’a înflori­ omenesci c r u d e , nemature, si a regulă viati’a so­
elu in una din siedentiele publice ale dietei in Iu- rea comerciului si a industriei in cetatea Brasiovu- ciale spre binele publicu; si alfa este a se pune
niu 1864; dâra corniţele de atunci dn. Konrad lui, inse vede prea bine, ca acâsta conventiune va legislatiunea si regimulu in o p o s i t i u n e c u n a -
Scbmidt si maioritatea membriloru sasi -lu opriră avâ consecintie stricatiâse pentru acestu orasiu, de­ t u r ’ a s o c i e t ă ţ i i , p e n t r u c a r e e s i s t a . —
dicundu-i, câ pentru Ddieu se nu faca una câ a- ârace avantagiele ei cadu numai in favârea indus­ înaintea anului 1848 romanii din Transilva­
câsta, câ nu cunm d o m n i i aristocraţi se se în­ triei austriaco. Oratorele nu pâte votâ o conven­ nii si Ungari’a afara de Blasiu si Beiusiu nu avea
furie si mai multu asupra sasiloru; apoi mai era tiune, care vatema interessele cele mai vitali ale scâle. Cei mai mulţi din tenorii ce frecuenta scâle
inca si alta causa delicata, pentru care s’a impusu patriei sale. au invetiatu in scâle maghiare si germane. Pâte
tăcere dlui Herberth. Ou tâte aceste dsa comunică Mai interessanta a fostu inse discussiunea cu ca unii din ei, ocupanduse după deprinderile posi-
operatulu seu la mai mulţi deputaţi, si tu inca-lu privire la acele puncte ale conventiunii, cari tratâza tiunei loru sociali mai pucinu cu studiulu limbei
poţi avâ in copia, âra eu ’ti potu servi tie cu ori despre judani. Deputaţii judani Chorin si Wahr- proprie, sciâ reu romanesce, dâr’ in 1848 si de a-
cate vei vrea se ai in acâsta materia, dâra sub con- mann -si esprimara parerea de reu, ca guvernulu tunci in câce totuşi au ara tatu, ca p e n t r u n a -
ditiune, câ se le publici si tu. ungurescu nu si a pusu carulu in pietre, câ se eso- t u r e l i b e r e instrucţiunea in scâle străine mai
Uitate, asia ar’ fi vorbitu red. romanescu ca­ pere pentru judani conditiuni mai favorabile, ci a multu i n t i e p e n e s c e consciinti’a naţionale de
tra celu sasescu. Acumu inse vorbi Dr. Ratiu, lassatu, câ comerciantulu judanu din Ungari’a, care catu o cornmpe. — Apoi unde au studiatu unu
carele nu are trebuintia de a pararea nâstra. va voi se trâca in Romani’a, se fia acolo supusu B a r n u t i u , u n u O i p a r i u , u n u P a p i u , u n u
unoru legi esceptionali, precandu facia de comer­ B a r i t i u , despre cari nu se pâte afiirmâ, ca n u
cianţii creştini nu se observa acâsta rigâre. Dlu sciu romanesce; aseminea unde au studiatu apoi unu
Hrasiovsfl 22 Decembre st. n. 1875. Tisza respunse inse, ca guvernulu maghiaru a fa­ Ian cu, unu B u t e a n u si alţii si alţii, cari si-au

Ungurii numai totu nu s’au liniscitu pana cutu totu ce i-a stătu prin potintia, inse in aface­ oferitu viati’a pentru naţiune? In scâle maghiare!
candu n’au omoritu „Matica“ slavaciloru din păr­ rile interne ale unui stătu strainu nu se pâte ame­ Dreptu ca din acele scâle au esitu si niscai âmeni
ţile superiâre ale Ungariei. Inca din anii trecuti stecă. Cu tâte aceste inse prin acâsta conventiune de aceia, despre cari dicemu, ca suntu perduti pen­
incepura a cautâ nodulu in papura, sustienendu, ca judanii nu numai ca n’au perdutu nimicu, ci chiaru tru romanime. — Nu suntu perduti, ei nu numera

acâsta corporatiune, infiintiata pentru cultur’a si li- au castigatu, deârace la orasie le este iertatua se deocamdată nice dincolo nice din câce; unu ventu
teratur’a poporului slavu, se ocupa mai multu de asiediâ câ comercianţi sâu speculanţi, — Deputa- caldu inse pâte face câ ungurulu se crepe si se