Page 27 - 1875-12

numere dincdce. — (3re nu ati vediutu resipindu-ae s’a speratu multu si nu s’a dobanditu alfa, decatu mentu ale conlocuitoriloru sasi asiâ numit’a dotatiune
prejudetie intielenite de 50—60 ani prin unu sin- pana acum unu imprumutu nou si noue contribu- şcolara de 52,500 fi. v. a. — precum: zur Erhal-
tiuni iu spatele pop6reloru, in sarciu’a statului. tung unseres sâchsischen Volksthums — fur die
guru apellu la sânge si cousciintia? Noi amu ve-
Si pentru câ disolutiunea se urmeze cu intidla evangelisch-să hsisehen Lehrerstellen und Seminarien,
diutu!
inspaimentat6ria, nu se recere decatu se se faca — constata evideutu si in modulu celu mai elo-
Bine faci dle Baronu! cere numai, câ se unu inceputu bunu in acdsta direcţiune. Pana cuinte: ca intrdga dotatiunea de 52,500 florini
planga mulţi tineri romani in sc61ele maghiare, pe astadi nu potemu afirmâ, ca s’ar fi facutu vre unu val. a. la anu e dedicata spre promovarea de in­
cum a plânsu cu cativa ani înainte de 1848 acelu inceput in acestu respectu, inse prin cele ce inre- terese speciali ale confesiunei evang. luterane si ale
teneru, acurnu veteranu, care la unu examenu fii gistramu mai la vale potemu proba, ca dejâ se conlocuitoriloru de natiunalitate sasdsca, cu postpu­
ardta ici si cold simptome de desamagire, cari in nerea si desconsiderarea intereseloru culturali ale
insultatu de professorulu de jurisprudentia in Clusiu
curendu potu se devină funeste pentru guvernu celorulalti conproprietari si conlocuitorii din fun­
cu întrebarea: Oe d r e p t u r i a r e n a ţ i u n e a
si partit’a sa. Presiedintele partidei liberale in dulu reg.;
r o m a n a i n T r a n s i l v a n i ’ a ? Si care in acelu comitatulu Borsiodu, alu cărui nume este Iuliu Considerandu ca conclusulu de mai susu alu
momentu a devenitu a despretiuf brutalitatea din le- Melczer, vocâ in dilele prime ale lunei acesteia pre on. Universităţi s’a adusu in modu ilegalu, fara
gislatiunea maghiara pentru t6ta viati’a sa. — membrii partitei la o conferintia „despre situatiuune* ascultarea si învoirea a respectiveloru municipii, —
Apoi din contra romanii de dincolo de Oar- si in scris6rea convocat6ria dise intre altele: in unu tempu anormalu, sub starea de asediu si
pati, cari au crescutu iu sc61e romane, francese, „Fia-care cetatianu, caruia i jace la anima candu organele regimului de atuncia nu cunosoea
sdrtea patriei si a naţiunii sale, privesce cu ingri- nice pre departe natur’a averei din cestiune, si in
italiane si germane, apoi noi, cari amu studiatu
gire la starea actuale a lucruriloru in tidra. — fine ca prementionatulu conclusu s’a substernutu
in sc61e romane ori germane, unde cărţile romane
Traimu in unu tempu, candu t6te se făcu si se spre prd inalta aprobare in modu incompetentu si
de instrucţiune si de cetire nu erâ oprite, unde indeplinescu, apoi se desafacu si se nimicescu fora ilegalu prin ministrulu culteloru de atuncea contele
istori’a patriei nu erâ falsificata, si unde simţirile nici unu planu, fora nici unu sistemu. Pre totin- Thun, cu ocolirea ministeriului de interne, de a
n6stre cele mai sublime nu se vetamâ si insultă, denea vedemu cea mai crassa orbecare, nimicu carui’a resortu s’a tienutu obiectulu, fiindu averea,
suntemu totu asiâ de buni patrioţi si ne interesamu siguru, nimicu consolidatu. Astadi se fabrica legi, despre care suna instrumentulu de dotatiune de
cari numai in mulţimea paragrafiloru intrecu pre natura comunala si nu confessiouala;
de adeveratele interesse ale patriei totu in acea
cele de mai inainte si cari mane poimane se modi­
mesura, câ si cei crescuţi in sc61e maghiare. — Considerandu, ca disproportiunea, ce resulta
fica drasi. Camer’a nu este in stare se-si impli-
Noi, dle Baronu, chiaru din punctulu de ve­ ndsce missiunea nice barf-mi in cea mai mica me­ din dotatiunea scbleloru, gimnasieloru si a semina-
dere naţionale nu ne prd intristamu de inspira- sura. Se risipesce averea naţionale, se perde rieloru confessionali sasesci cu 52,500 fl. v. a. la
tiunile intieleptiunei dtale celei scurte de vedere, tempulu pretiosu si cu t6te aceste domnirea unei anu, incependu dela a. 1850 facia de cate 3000 fl.
v. a. ce s’au preliminatu la a. 1868 pentru gim-
pentru-ca amu patrunsu ceva mai afundu in efec­ elice se continua iu gradu mai mare, câ in dilele nasiulu evang. reformatu din Orestia si celu gr.
ultime ale partitei lui Deâk.
tele evenimenteloru istorice, si amu aflatu: ca spre or. din Brasiovu, si adausulu de 2000 fl. V. a.
Comitatulu Boraiodu a fostu celu de antaiu,
exemplu Napoleonu I, care a. insultatu si umilitu preliminatu la a. 1872 pentru celu din urma, —
care a imbracisiatu ide’a fusiunii partiteloru, pentru
pe germani, fara voi’a lui a devenitu causatorulu e atatu de batat6re la ochi, incatu vatema si trebue
câ se impreune pre cei mai buni ai naţiunii la sa vateme pretensiunile juste insusi a le compro-
renascerii loru naţionale; — Bismark a desceptatu acţiune comuna, se elibere pre deputaţi de sub prietariloru de confessiunile gr. orientala si evang.
barbati’a francesa, devenita pe acolea de a fi efe­ disciplin’a de ferru a partitei, spre a potd deveni reformata, si acbsfa cu atatu mai vertosu a cou-
minata, câ a romaniloru pe tempulu lui Lucullus, folositori patriei si naţiunii. — Nemultiumirea proprietariloru de confesiunile romano si greco-cato-
— Burbonii in Neapole, si politic’a austriaca in generale, consternarea poporului sunt probe palpabile lica, pentru a caroru scopuri culturali nu s’a spe-
ca dela camer’a si partitele actuali nu potemu se
Itali’a a devenitu fora v6ia regenerat6rea Italiei, satu si nu se spesdza nici bateru unu cruceriu, de-si
asteptamu nice unu bine, de6race 6menii dela carma
chiaru si onorific’a, dbr’ de spiritu cuceritoriu pre conproprietarii apartienatori la aceste confesiuni se
mergu cu disciplin’a de partita pana acolo, incatu afla in numeru considerabilu pre terenulu fundu­
multu infectat’a administratiune germana, este cau- făcu din deputaţi o ceata de mameluci ridiculosi. lui reg. ;
satbrea restauratiunei autonomiei Ungariei; — p6te Aceste sunt inse semne despre decadinti’a naţiunii
Considerandu ca starea actuala a averei, —
provedinti’a Ti-a reservatu si dtale unu aseminea si a patriei si despre înflorirea domnirii de clica, care este averea tuturoru locuitoriloru din fundulu
rolu in miniatura. care câ lipitorile suge poterea de vidtia a naţiunii.
— Deci se ne miscamu, câ se nu erbda lumea, ca regiu, — nu permite sub impregiurarile de facia
prin tăcere aprobamu acb3ta stare de lucruri.* (si nu deschide prospecte nici pre viitoriu) — defi-
ISrasloVU 21/9 Decembre. Avemu drna Numai doue, trei fenomene de aceste se se gerea unei dotatiuni corespundiatâre dreptatiei si
sanet6sa; amu ajunsu si la 16 graduri Eeaum. mai arete, atunci potemu dice, ca deşi „numai iu- ecuitabilitatii, — spre scopuri culturali ale conpro-
Cerealiele suntu eftine. Comerciulu schi6pata. Cu ceputulu e greu*, ddr acelu inceputu e dejâ facutu prietariloru nesasi, fara a se alterâ conclusulu din
tbte aceste noi pe aici nu avemu cause atatu de Sit’a e inca noua, inse nu preste multu se va în­ 22 Augustu 1850 Nr. 1280 pre catu de avan-
mari de & ne plânge asupra calamitatiloru tempu- vechi si dmenii illusiuniloru se voru int6rce drasi tagiosu confratiloru sasi, pre atatu de prejudiciosu
lui, pre catu au alte tieri si tienuturi. Dbca falli- la rigid’a realitate. pentru ceilalţi conproprietari ai averei, si conlocui­
mentele din anulu trecutu si cele de astavdra nu torii de alte natiunalitati si confesiuni din fundulu
ar’ fi cutremuratu modest’a nbstra piatia, uneori regiu;
pana la terr6re panica, comerciulu de aici totu ar’ Dela universitatea naţiunii sasesci. Considerandu ca prin impartirea cuoteloru din
merge mai bine câ pe airea. Dbra nimicu pe lume dotatiunea de 52,500 fl. v. a. la anu, togm’a
nu este asia fricosu câ comerciulu; elu tremura de Spatiulu nu ne permite a ne ocupâ mai desu comproprietariloru din muuicipiele: Orestia, S. Sa-
totu ventulu ce adh>e, câ si frundi’a de plopu, dra de cele ce se petrecu in sinulu acelei corporatiuni, besiu si Mercurea, — in cari municipii e mai
uneori -si face spaima din chiaru seninu. Ddca e ce se numesce „universitatea naţiunii sasesci*, cu putienu representatu elementulu sasescu, — li s’a
reu undeva, apoi se se vbdia superlativulu reului tdte ca aici se discuta si interessele poporului ro- facutu cea mai mare nedreptate, cea mai simtiebila
in Yien’a, unde ruinarea industriei si a comerciului manu din fuudulu regiu. Inse cu tdte aceste lu­ scurtare a dreptului loru de comproprietari, de bre ce
se continua neincetatu de trei ani, bra alaturea cu crurile de mai mare insemnetate nu potemu si nu intrdga cuota a acestoru municipii, de-si au parte
ea cresce demoralisatiunea in mesura spaimentat6ria. voimu se le trecemu cu vederea. atatu la averea „naţionala* catu si Ia averea asiâ
Asia dintre diariale Yienei aflamu intre altele, ca In siedinti’a dela 3/15 Decembre deputaţii numita a VH-loru judetie, — abiâface 1300—3500 fl.
la tribunalele de acolo se ia in pertractare in tempulu romaui au presentatu unu proiectu de resolutiune, v. a. pre candu cuot’a municipieloru: Brasiovu,
presentu nu mai pucinu câ 485 de fallimente, prin care ceru anullarea conclusului luatu inca in Mediasiu si Bistritia, — cari municipii la averea
parte fraudul6se, parte culpabili, dra numerulu fal- 22 Aug. 1850 in privinti’a dotatiunii sc61eloru con- VH-loru judetie nu au nici o parte, — fara cele
limenteloru neculpabili, causate prin conjuncturi fessionali sasesci, candu adeca s’a votatu unu mil- 7000 fl. pentru seminarişti, (punctu III. si IY. din
nefericite, nici nu se mai spune. Acdsta stare a lionu de floreni spre acestu scopu. — jProietala instrumentulu de dotatiune) face la fia-care cate
lucruriloru e in adeveru desperatdre. In B.-Pest’a de resolutiune alu romaniloru este acest’a: 5000 fl. v. a.;
merge totu asia, si alte piatie se ruinddia pe urm’a „Cousiderandu, ca atatu as â numit’a avere Considerandu ca prin consumarea totala a
:
celora. Căuşele acestoru catastrofe suntu mai multe; „natiunale* catu si cea a celoru VII. judetie, — veniteloru din averea comuna si in urm’a conclu­
se cere inse unu capu geniale si fdrte practicu, care un’a si alfa provine parte din donatiuni reg. sului din 22 Aug. 1850 Nr. 1280, — spre sco­
pentru câ se le p6ta enumera si classifica. Una inse pentru servitie aduse pre altariulu patriei de toti puri culturali esclusivu confessionali si natiunali
sciutu: ei s i - a u c a u t a t ’ o . Ideile comunistice, locuitorii, parte din contribuiri repartite asemenea sasesci, — s’a facutu impossibila asemnarea mai
adeca rapacitatea, nerusinatulu materialismu, inne- asupr’a tuturoru locuitoriloru din intregu fundulu departe a veniteloru prisosite (după acoperirea spese-
carea simtiului morale si plesnirea in facia a pu- reg., suntu o avere comuna, o proprietate nedispu- loru de administratiune) spre scopurile indicate in
d6rei, mai in scurtu, corruptiunea la culme, prin tavera a tuturoru locuitoriloru din intregu fundulu p. 10 si 12 din Rescriptulu aulicu dto 15 Oct. 1791
care se apucasera de ruinarea popdraloru, ii ruind­ reg., precum s’a recunoscutu acdst’a insusi si de Nr. 5803, unde se dice apriatu:
dia si nimicesce pe ei. catra 0. Universitate prin conclusulu din 17 Maiu „Proventus autem residui, ad erigendas scolas
1871; de unde de sine urrndza: ca ori ce folosire et eclesias in pagis sive saxonicis sive valachicis,
a cestionatei averi spre promovarea de interese es- presertim talibus, qui proprios alodiales proventus
N u m a i i n c e p u t u l u e g r e u . clusive sdu si numai in mesura prevalenta, — a exiguos vel nulos habent, — aequa lance conver-
Partit’a dela potere, careia i place a se numi conproprietari de un’a sdu alta natiunalitate sdu con- tendi sunt*;
liberale, este fora indoidle inca destulu de tare si fessiune, — vatema, si nu fara dreptu, — semtiulu Considerandu ca onor. Universitate dela an.
de compacta nu numai in camera, ci si iu tidra, de dreptate, e o desconsiderare, si evidenta scurtare 1850 a emisu la edarea instrumentului de dotatiune
inse multu tempu nu va pote se dureze asiâ, pentru a celorualalti conproprietari, cari apartienu la alta dto stipularea dreptului de controla ce compete
ca, abstragundu dela alte impregiurari si lassandu natiunalitate si alta confesiune; jurisdictiuniloru proprietarie asupr’a folosirei dota-
din vedere chiaru si planurile de reforme pre te- Considerandu, ca ideile fundamentali, de cari tiunei din cestiune, prin care omitere, onor. Uni­
renulu administratiunii publice, cari au pusu tdta a fostu condusa 0. Universitate la an. 1850, candu versitate nu are pentru totu-ddun’a ocasiune de a
tidr’a in mişcare, — singura crisea financiale este prin conclusulu din 22 Augustu 1850 Nr. 1280 se potea informă si convinge despre aceea: ddca
de ajunsu se descredite pre unu guvernu, dela care s’a destinatu pre sdm’a instituteloru de invetia- dotatiunea nu se foloseace fia si numai in parte