Page 28 - 1875-12

spre scopuri străine, de insusi deterininatiunile men­ porulu acum in 6r’a 11 spre a-lu feri de pedâpsa lui romanu“ 6 fl. pe anu său 3 fl. pe sem. A-
ţionatului conclusu, adusu in modu si forma ilegala. si insielatiunea celoru ce voru cercâ a profită din dress’a: La Redactiunea „Predicatorului sat. rom.“
Considerandu ca totu in urm’a conclusului din nesciinti'a acelui’a. in Gherl’a.
22/8 1850 s’a sistatu dotatiunea de stipendii in Spre acestu scopu recomendamu cartea: „ M e d i t a t i u n i s p i r i t u a l i * pentru înain­
suma de 50,000 fl. m. c. creata de preainaltele „Mesurele metrice“, de S t e f a n u P o p u , tarea crestinismulai adeveratu si a cultului ddiescu,
locuri cu rescr. aulicu din 29 Aug. 1808 Nr. 6294 care tractăza: mesurarea si calcularea cu mesurele de casa, tradusa de M i c h a e l e V e l c e a n u , pro-
— pe sâm’a ascultatoriloru de drepturi din fundulu cele ndue metrice, asemenarea loru cu cele vechi, fessore de theologia si assessoru consist, metropoli-
reg.: absque discrimina nationis, et confessionis; straformarea mesureloru vechi in năue si acelora tanu in Sibiiu a esitu la lumina si provede tipo­
Considerandu, ca totu din punctele de vedere ndue in vechi, calcularea pretiuriloru după mesurele grafi’» Closius din Sibiiu, pretiulu 1 fl. v. a. 0-
de mai susu, legalitatea conclusului din cestiune a n6ue in relatiune cu cele vechi, frângerile diecimali, pulu e de 150 pagine.
fostu combătută si de representanti’a municipala a precum si geometri’a; tăte in modulu celu mai po­
scaunului Orestiei inca la an. 1871; poralu si usioru de preceputu; cea ce dovedesce si (Scol’a romana.) Tocma primimu
Din t6te acestea considerante se propune, câ impregiurarea, ca abia intru unu anu s’au petre- nr. de proba alu unei f<3ie pedagogice si didactice
oaor. Universitate se concluda: cutu la 2800 exemplaria, mai aflanduse la auto- redactate de dd. Ioane C a n d r e a si Basiliu P e t r i
riulu ei in Blasiu numai vre-o 200 exemplaria, de
I. Conclusulu Universitatiei dto. 22 Aug. 1850 cu titlulu „ S c 6 1 ’ a r o m a n a " , tipogr. W. Krafft,
Nr. 1280 se nulifica si se pune afara de vigâre; unde se p6te trage cu cate 40 cr. exemplariulu, Sabiiu. Articlii in acestu nr.: „Se educamu tene-
la 10 si mai multe se dâ rabatu. Tragundu ce-
II. Acestu conclusu (I. se se substârna prin nev’a exemplaria senguratece va face bene, dâca va rimea pentru diligintia său activitate", „Limb’a
o representatiune speciala Esc. Sele Dlui Ministru tramite prin asemnatiune poştale 44 cr. v. a., pen­ materna" pentru cultur’a spirituale), „Din compu-
reg. ung. de interne, cu rogarea, câ in meritat'a tru cari va primi cartea franco, fora alte spese. tulu elementariu, ceva din astronomia", corespon-
apreciare a consideranteloru premise se esopera — (Armonia mirabile) domnesoe in t6te sta­ dintie, recensiune, bibliograficu, dau destula proba
prâinalt’a aprobare regăsea; despre bunele intentiuni si resolutiunea firma de a
tele intru marirea bugetului militariu dela statele
III. Asemenarea asiâ numitei dotatiuni şcolare, cele mai mari pana la cele mai mici ale Europii; contribui la resolvirea problemei culturii naţionale
despre care tractăza conclusulu din 22 Aug. 1850 acum si Angli’a -si mari bugetulu pentru armare acolarie, care e si cestiunea de vietia. I n v i t a r e a
Nr. 1280 se se sisteze cu finea an. scol. 1875/6 si taciturn’a Italia cu 13 mii. lire, (si Romani’a cu d e p r e n u m e r a t i u n e l a s c 6 l ’ a r o m a n a
avendu a se notifică despre acest’a Consistoriulu 4.800,336 lei) spre scopulu a r m a r i i s i f o r t i ­ suna asia :
r
sup. ev . luth. din Sabiiu; f i c ă r i i . „Scdl’a romana" va esi in tdta Yinerea, fia
IY. Universitatea delegata se se indrumeze, — (Concurintia americana). Americanii in­ care numeru de cate o c61a in marimea si forma-
câ se prelucre pana la cea mai deaprăpe întrunire undară Europ’a apusana cu granele sale, âr’ cu pe- tulu de facia. Pretiulu e: pe unu anu intregu
a Universităţii unu proiectu de dotare a tuturoru troleu pana la Brasiovu si Romani’a si acum înce­ 5 fl., pe diumetate 2 fl. 50 cr. Pentru Romani’a
instituteloru de invetiamentu din fundulu regiu con­ pură si cu producte ai fructe conservate prin aco­ se mai adaugo inca porto, pe anu 1 fl. v. a.
forma dispositiuniloru cuprinse in prâinaltulu res- perire cu unu stratu de parafina. Pentru insertiuni se respundu cate 5 cr. de siru,
criptu aulicu din 15 Octobre 1791 Cr. 5803 pre­ — (Genulu omenescu si mortalitatea lui). După si inca 30 cr. pentru timbru de fiacare publicare.
cum si in consonantia cu art. 53 din an. 1868 § Siegwart pe totu rotogolulu pamentalui locuiescu Prenumeratiunile ai corespundintiele suntu a se
23 si art. 38 din a. 1868 §. . si in proportiune 1,381,000,000 6meni: Ras’a caucasica 380 miliâne, adresă franco la Redactiunea „Sc61ei romane" iu
corespundietdrie atatu interesseloru culturali catu si mongolica 580 mii., aethiopica 200 mii., malayca Sabiiu (Hermannstadt, Nagy-Szeben); ele se făcu
dreptului de comproprietate alu locuitoriloru din 220 mii., si 1 mii. de coldre rufa. Pe anu moru mai bine si mai siguru prin asia numitele asigDate
fundulu reg. avendu a luâ in deosebita considera- cate 33,333,333 cam 60 in fia-care secunda; in­ poştale cu 5 cr. un’a. Tramitiendu-se banii in
tiune invetiamentulu poporalu. tre 10,000 abia ajunge unnlu la o 100 ani si din­ epistole, post’a garantâza numai despre epistola, nu
Sibiiu 14 Decembre n. 1875.“ tre 500 unulu la 65 ani; din 1000 persăne nu­ inse si despre sum’a baniloru. Domnii prenumeranti
Nice nu ar’ trebui s’o spunemu, care a fostu mai 65 se casatorescu, cu tăte, ca căsătoriţii tra- se binevoiâsca a-si scrie adresele legibilu si acuratu,
aratandu totu deaun’a si post’a ultima.
sărtea acestui proiectu de resolutiune, pentru ca de iescu mai multu. — Numerulu 1 câ numeru de proba se tramete
sine se intielege, ca deputaţii sasi, cari formâza — (Eghiptenii cu c. Zichy o patira). Lui tuturoru franco si gratisu. Cei ce nu l’aru fi pri-
maioritatea absoluta, nice n’au voitu se considere „T. B.“ se scrie dela Cairo, ca intrandu egyptenii mitu deja si aru dori a-lu avă, se binevoiâsca a 88
acâsta propunere, ci au trecutu frumosu la ordinea in Abissinia spre a respinge armat’a regelui Abis- adresă la redactiune in Sabiiu, cerendu-lu simplu
dilei. siniei, care se apropia la Hamasen, fura 12,000 prin unu biletu de corespundintia, carele asemene
Dâr’ afara de aceste s’au mai intemplatu ceva nimiciţi la Gundet lenga Manreb de catra armat’a se capeta la t6te poştele cu 2 cr. Fiacare prenu-
momentosu in sinulu universităţii fundului regiu. regelui Ioane din Abissinia si cont. Zichy se află merantu, abonandu-se definitivu, se binevoiâsca a
Cei 35 deputaţi sasi, avendu in vedere, ca guver- conducatorulu avandgardei, care cadifi dimpreună ne spune espresu, de a primitu au nu numerulu
nulu are cugetu seriosu a organisâ fundulu regiu, mortu si abia acapara vro 18 răniţi dintre ei. Of- primu. Abonamentele se se faca catu se p<5te de
fora a-i crutiâ unitatea politica, au propusu, câ se ficirii europeni credea, ca abissinii suntu capatiene de timpuriu, ca se ne scimu orientâ cu numerulu esem-
se alâga si esmita o comissiune de siepte membri, vărdia, dăr’ o potira. — plarialoru de tiparitu in venitoriu.
care se propună catu mai curendu. ca ce paşi le­ — (Adunarea armatei). In camer’a deputati- Ne adresamu specialu catra domnii invetiatori
gali s’ar’ potâ face pentru aperarea dreptului mu­ loru austriaci veni înainte petitiunea consiliului co­ cu rogarea, câ se nu pregete a lucră pentru latirea
nicipale alu fundului reg. Inse presiedintele a im- munale vienesu, care cere, câ camer’a se lucre din „Scdlei romane" in cerculu cunoscutiloru loru.
pedecatu discussiunea asupr’a acestui obiecta decla- respoteri, câ se se reducă armat’a, după cam ceru Colectantiloru se dâ dela 10 esemplaria unulu rabatu.
randu, ca are ordinu espressu dela guvernu, câ se conditiunile de viatia ale statului. Asemene peti- " A d m i n i s t r a t i u n e a . "
nu lase universitatea naţiunii rasesci se discuta asu­ tiune dede si consiliulu comunale din Q-reciu, nu Adaugemu si
pra affaceriloru de natura politica. — Contra ace­ credemu inse, câ se aiba asia curundu successulu Invitarea la prenumeratiune pe diariulu poli-
stui ordinu presentara cei 35 deputaţi sasi unu doritu de vorcine. — Acâsta se venturâ si in B.- ticu de septemana
p r o t e s t u , undo dicu intre altele, ca poterea ese- Pest’a, inse asia, câ Austro-Ungari’a se ib inicia- ,,Der Osten ,
44
cutiva, adeca guvernulu n’are dreptu a restringe tiv’a a îndupleca diplomati’a e.uropâna, câ deodata care esse la lumina in Yien’a (Tilrkenstrasse nr. 9)
prin ordinatiuni sfer’a de activitate a universităţii se reducă armările cu totii, in ceea ce nu mai in alu 9-le anu.
naţiunii sasesci, care se basâza pre legi si con­ crede nime asia usioru ; — ca-ce Prusi’a vre Ger- „ D e r O s t e n " este unic’a făia germana in
tracte. — mani’a intriga, Russi’a slavismulu intregu, apoi Yien’a, care se occupa de interessele r o m a n e .
T6te aceste fapte ale barbatiloru naţiuni i sa­ Austro-Ungari’a inca vrâ câ se traiăsca pana ei va Elu costa pe patrariu de anu numai 1 fl. 50 cr.
sesci suntu frumăse si lăudabile, inse ministrulu fi data, si deacea nu pâte reduce armat’a, candu m. a. Redactiunea lui „ D e r O s t e n " e totudeuna
Tisza a declaratu, ca pana la anulu nou va pre- are nevdia de mai multa. parata a publica correspondentiele si gravaminele
sentâ camerei proiectulu despre regularea fundului — (La expositiunea din Philadelphi’a) in sta­ tramisse ei de catra Romani.
regiu, si ca in acelu proiectu nu se va baga in tele unite ale Americei de nordu, in statulu Pen-
sama unitatea fundului regiu. Iiîra soirile mai n6ue usylvania si anumitu in cea mai mare cetate după
spunu, ca ministrulu vrb cu ori-ce pretiu se-si tiena New York, in Philadelphi’a, unde e scaunulu con-
cuventulu, ceea ce inse n6ue inca nu ne face nici gressului, e universitate, academia de arte si seim- la bursa in 21 Decembre 1875 atâ asia:
1
o bucuria. tie si totu genulu de institute si fabrice, cu statu’a Galbini impsratesci —- — 5 fl. 37 / cr. r. a.
s
lui Yashington in piati’a cu numele acesta, tienen- Napoleoni — — ■— 9 n 127* 19 X
duse expositiune universale, se tramitu mereu ob­ Augsburg — —- — 106 n 30 fl n
Montat! diverse. iecte; pana in finea lui Octobre an. c. numai din Londonu <— —• — 113 » 65 n n
Austri’a s’au insinuatu la 800 exponenţi; Gerrna- împrumutul’! naţionala — 73 n 80 X
litota Ileneî 1 Ianuariu 1876 st. nou, ni’a si t6te alte state din t6ta lumea se întrecu cu x
diu’a, in care se punu in viâtia mesurile cele n6ue, tramiterea obiecteloru de expusetiune. Pe classi- Obligaţiile metalice vechi de 5°/ 0 69 r 40 X X
bate la usia. Dela diu’a acăst’a nemenea nu va culu territoriu alu libertăţii confedorali republicane Obligaţiunile rurale ungare 79 71 — X X
mai potâ vinde bucatele cu mierti’a ori ferdel’a, ci se va mesura in 1876 progressulu inventiuniloru. b „ temesiane 79 79 — X X
va trebui se si le duca la orisiu mesurate cu me- „ „ transilvane 79 x 25 X X
surele cele n6ue, dăca nu voiesce a fi pedepsitu „ P r e d i c a t o r i u l u S ă t e a n u l u i r o m anu" „ „ croato-slav. 83 n 50 X X
pana la fOO fl. v. a. conformu legei. Aseme­ f6ia basericăsca p. publ. de predice pe t6te Dumi­ Acţiunile bancei —• — 822 9) —
nea nu va mai potâ cumparâ nece vende cu cup’a, necile, serbatorile si occasiunile obveniente cursulu X X
„ creditului — — 205 V 50 V X
cu pondulu, cu stanjinulu ori cotulu, ci cu litr’a, I an. 1875 fasc. XI XII pe Nov. et Dec. se afla
chilogramulu ori cu metrulu. impartitu dimpreună cu foiti’a; cursulu II se va Oiia cao§’» serliatorilorn
Preutimea si invetiatorii noştri au detorinti’a, continua si prenumeratiunea e 5 fl. pe an., 2 fl. tipogra f m \ venit, va est numai
impusa prin guverniele basericesci, de a instrui po- 60 cr. pe 1 / an., dimpreună cu cărţile „Săteanu­ Marti. -
2

Bedactoru respundietoritt Editiunea: Cu tipariulu lui
I A O O B U M U R D S I A N ţ L IOANE GOTT si âw HENR1CU.