Page 29 - 1875-12

G l Z E T i T B M M I E I

Gazet'a ese de 2 ori: Joi’a si Duminec’a, 8e prenumera ia poştele o. si r., si pe la
Fâi'a, csndu concedn ajatâriale,— Pretiulu: Mmulm XX&Y1U. DD, corespondenţi. — Pentrn serie 8 or,
pe 1 ano 10 fi., pe ’/j 8 fi. v. a. Tieri eaterne 12 fi. Tacs’a timbrala a 30 or. de fiaoare pu­
i
v, a. pe unu acu sâu 2 / galbini mon. sunatdria. blicare. ^
s

Hr. 88. BrasloTO 28|16 Decembre 1875.

gana, care-i va duce pe ei mai antaiu la perire, „acelu omu;" spera inse, ca dâcalTxente va cute­
S u p r e m a t i ’ a . De aceea este fârte condamnabile procedur’a aceloru dia se mârga la dieta, nici-unu deputatu nu va
(0 a p e t u.) renegaţi, cari impingu pe poporulu maghiaru catra siedâ cu elu alaturea pe aceeaşi bpnca, oi va fi e-

In Transilvani’» pene pe la a. 1848 s’au ap- tirania naţionale numita supremaţia; de aceea na­ vitatu, batjocoritu, gonitu de catra toti, precum au
plicatu intre altele, câ midiulocu siguru alu desna- ţiunea maghiara ar’ face f6rte bine, dâca de acf facutu in anii de curendu trecuti cu (bravulu) de­
tionalisarei si alu intemeierei de supremaţia, spo- incolo la renegaţi de aceia le-ar’ da cu usi’a in putatu ruthenu Dobransky, cumu au batjocoritu si
liarea romaniloru de orce proprietate immobila, ba nasu si ’iar’ sc6te pe pârta afara, âra pe barbatii pe alţi deputaţi naţionali *).

si de cea mobila. N’au reusitu nici cu acâsta; loru de stătu imbetati de cea mai vana trufia na­ Aceia, cari striga astadi lui Axente incendiariu,
tocma din contra, acestu attentatu accelerase ruin’a ţionale, se-i arunce pentru totu-deaun’a in scartu l’au denunciatu de nenumerate ori in cei diece ani
tierei. Midiuloculu acesta se mai applica si as- si se nu-i mai sufere 'a irrita si inversiuna pe unu ai absolutismului, cerendu viâti’a lui si a mai rnul-
t a d i , spre a ruina pe poporulu romanescu, precum poporu in contra altuia. Barbaţi de stătu de ca- toru romani, âra in acelu planu alu loru era aju­
vomu demonstra cu alta ocasiune; potemu inse a- librulu acelora suntu adeverati conspiratori si rebelii taţi indata pe la inceputulu gubernarei generariului
sigura pe armenii dela G-herl’a, ca resultatulu va fi in contra patriei. Poporulu maghiaru se spună br. L. Wohlgemuth inca si do catra partit’a dela
acelasiu. acelei classe de âmeni, ca supremati’a nu mai pâte „Siebenb. Bote" din Sibiiu. Âţpnci prindiendu pe
S’a mai incercatu a intemeiâ supremati’a inca fi conditiune de existentia, de siguru inse de perire. Axente -lu închiseră in casarma, după aceea por­
si prin tienerea poporului romanescu in orbia si Tirani’a naţionala, totu-deaun’a mai gretiâsa si mai niră asupra lui investigatiuni repetite, in diverse
barbaria, crediendu ca este multu mai usioru a goni, revoltaturi» de spirite câ cea individuale, semena tempuri; dâra inemicii lui n’au fostu in stare se
in cotrau -ti va placea, ciurda de boi, turma de oi totu-deaun’a ventu, pentru câ se secere orcane. producă nici una proba convingatâria, si asia lumea
si de alte vite, decatu âmeni intelligenti. N'au Ohiaru si diariale maghiare marturisescu, ca poli­ vedih pe Axente decoratu de catra doi imperati,
reusitu nici asia. Dela unu tempu incâce se pare tic’» supremaţiei este n . e d r â p t a ; ar’ trebuf dâra presentatu de catevaori la monarchulu, mai tardiu
ca acestu methodu s’ar’ fi delaturatu, si ca supre­ se vâdia, ca acţiunea nedreptaţiei trebue se pro­ applicatu in funcţiune si apoi pensionatu.
mati’a voiesce a prinde radecina cu ajutoriulu scâ- ducă neapâratu reactiune, se impinga adeca pe cei Cu tâte aceste, ministerialii si renegaţii dela
leloru, adeca prin unu invetiamentu falsificata, an­ asupriţi in positiunea de aparare ehergiâsa. „M. Polgâr" nu voru se siâdia pe aceeaşi banca
tinaţionale, prin care se se extermine tâte acele cu Axente. Fârte bine. Atunci romanii toti, cati
conditiuni naţionali, cate le-a plantatu si natur’a si suntu, -si reserva acelasiu dreptu insocitu de urgi’a
Ddieu, se se strenga tâta reminiscentiele historice, a x e uf t my. naţionala, de a nu siedâ pe aceleaşi banei si la
traditiunile millenarie, cu limb’a si cu literatur’a Diariale maghiare din Cluaiu „au „mancarimea aceleaşi, mese cu mii de incendiari si asasini dela
sa. Attentatu nefericitu. <>.n nardara I a este seri’a acelor’a, pe care romanii, urinauuu
1
1
irreparabile de timpu si de poteri. Romanii nu fonf ceîoru marimdoTe'nîi si' * flegmatici. Insultele rol’a fanaticiloru dela Clusiu si Badapest’a, n’ar’
suntu aici numai o mana de armeni expatriaţi din loru hoatili le suferiramu si noi cu anii intregi
trebuf nici se st<-> de vorba cu ei; dâra cine se fia
Asi’a, si mai pucinu tiegani goniţi de h6rdele lui oppunendu-le numai unu diapretiu pe care-lu meri­
in stare de a enumera pe toti intr’unu spaţiu atatu
Temurlenkj incâce spre Europ’a. tară. In fine inse patienti’a si tacerea prea lunga
Le-a mai remasu scâterea limbei romanesci se p6te explica de timiditate, de paltroneria. Vinu de augustul Intr’aceea fiendu-ca fanaticii ne si­
lea cu, âta le facemu pe voia, incependu cu cele
din t6te afacerile publice. Ceea ce nu a potutu momente, in care apararea energiâsa este impusa
intemplate multu mai inainte de arderea Aiudului
scâte la cale limb’a latina, pe candu Rom’a era individului câ si societatiloru, câ obligaţiune stricta
si apoi trecundu in 1849.
d6mn’a lumei; ceea ce n’au ajunsu grecii cu limb’a de a-si conserva viâti’a si on6rea.
In Maiu 1848 cateva mii de romani tierani,
loru divina, ajutata mai tardiu si de baseric’a chri- Dn. Ioanu Axente Severu fh alesu mai deu-
cari au fostu la adunarea naţionale dela Blasiu,
stiana, mai pucinu se p6te intempla in lumea mo­ nadi in scaunulu Orasteiei deputatu la diet’a Un­
conchiamata cu permissiunea gubernului tierei, fu-
derna. Dâca este in lume vreo limba, câ se di- gariei fara soirea sa si a angerului seu paditoriu,
sera batuti de catra boieri si funcţionarii comitate-
cemu asia sympatbica, plăcută la tâta lumea, apoi cu maioritate de voturi in contra comitelui Albertu
loru cu cate 30 pana la 50 de beţie, apoi arun­
este limb’a francesa, care domina in Franci’a, in Aponyi. Diariulu ministeriale „Magyur Polgâr" in
caţi in temnitia fara nici o judecata, câ se putre-
coloniile sale, in lumea diplomatica si in t6te clas- nr. 288 veni din acea causa in furia atatu de
diâsca acolo. In acelasiu tempu prinseră pe proto-
sile superiori ale pop6raloru europene, pana si la mare, in catu pe langa ce declara pe Axente de
populu Sim. Balintu dela Rosiia- de munte, din
turci; cu t6te aceste, acea limba, in care s’au scrisu unu Nerone incendiariu, care ar’ fi arsu si devas-
chiaru-seninu, numai spre a terrorisa, si aruncan-
si se mai scriu atatea mii de opere geniali, demne tatu orasiulu Aiudu in Ianuariu 1849, apoi infrunta
du-lu intr’unu celariu umedu, -lu tienura acolo Cu
de immortalitate, nu a fostu in stare de a ucide si pe ministeriu, ca-ci a suferitu, câ se fia alesu
lunile, pana ce se inflâ, după aceea -lu transpor­
nici macaru dialectele din laintrulu Franciei, pe
tară la Aiudu, câ de jocaria, si numai prin extra-
care le mai vorbescu miliâne de 6meni; si mai *) In „Ma Polg'Sâr" in art. incepetoriu, II.
multu decatu atata: dialectulu celu cultivatu alu scris6ri’a din Pest’a 15 Decemb. a. c., se impartesi ordinariele fatige ale familiei sale, âra mai tardiu
Franciei meridionale face concurrentia respectabila cum dice „M. P.“: „Unu e v e n e m e n t u t r i s t u prin energic’a reclamare a natiunei scapâ de mâr-
dialectului Franciei occidentale, adoptatu câ limba p e n t r u p ă r i n ţ i i p a t r i e i " , ca ad. eroulu no­ tea sigura, elu si advocatulu Micasiu.
stru: A x e n t e S e v e r u , se alese in Ardealu re- Dâra cu membrii acelui tribunalu de sânge
officiale si de instrucţiune publica. Atatu suntu
presentante la dieta, si inca in contra cont. Ap- (Yârbirosâg) din Olusiu, cari in 23 Octobre 1848
de tari legaturile naturei si conditiunile sub care
ponyi. „M. P.“ publicâ ad. unu art. din „Ellenâr"
cresce, se desvâlta si intaresce naţionalitatea ge­ care reimprospeta numele istorice H o r a s i C l o ş c a , spendiurara pe septuagenariulu protopopu Yasilie
netica. si faptele din 48—49. Apoi dice, ca spera, ca Turcu dela Cătină, ârasi numai din chiaru-seninu,
Literatur’a limbei romane a apucatu a face tâte partitele din parlamentulu maghiaru voru re c i n e se mai voiâsca a da facia?
progresse atatu de mari, sympatbiile oatra acâsta spinge solidaritatea cu acestu omu, pe care-lu nu- In Novembre 1848 Ladisl. Berzenczey cu se­
mesce si Neronele Aiudului. Unu Apponyi se ca- cuii soi prefaci! in c e n u ş i a frumosulu orasiu Re-
limba au inoeputu a se latf la popârale de origine
dia facia cu unu Axente I Li se scâla perulu in
latina atatu de multu, in catu romanii de acf în­ ginu, unde macelara inca si pe soldaţii bolnavi re-
capu I In fine descopere, ca partit’a lui Apponyi va
ainte voru potâ face apellu la Europ’a luminata masi in spitalu, pe betrani, femei si copii **). In
reclama mandatulu d. A x e n t e si se va face lun­
incontra ori-carui attentatu criminale, prin care ar’ tre si punte, câ acestu scandalu se se vindece, ca aceleaşi dile secuii comandaţi de Sombori, Dorsch-
mai cutedia cineva se amerintie existenti’a loru na­ mai bine de o miia ori c. Apponyi, de catu odata ner, Dobay, Donâth, Belzmann, corn. Dion. Lâzâr,
ţionala. De altumentrea nu credemu câ naţiunea Axente. — Asia se pretiuescu de catra maghiari d e t e r a f o c u la tâte satele romanesci, prin cate
romana se simtia vreo-data necessitatea de a re­ barbatii noştri naţionali! Acâsta e libertatea ale­ au trecutu, si anume la Eruotu Siauli’a, Gipau,
gerii la maghiari, câ numai aleşii după coruptiu-
curge la auctoritatea Europei celei luminate. Aceia
nea, porunceal’a si după gustulu maghiaru se pâta *) Yedi si „M. Polgâr" nr. 283 din 11 Dec.
cari in acestu stătu poliglottu vorbescu de ide’a
intrâ in parlamentulu din Budapest’a? Ce voru dice a. c. contra tîrmâoyi, unde amesteca si pe depu-
unui stătu naţionale, -si consuma poterile loru si naţiunile civilisate despre acâsta atitudine? Vedi' tatii naţionali.
ale tierei alergundu după fantome, după Fata mor­ acâsta e unu adeveratu scandalul Red. I **) Yedi Winterfeldzug, pap. 142—3.