Page 3 - 1875-12
P. 3
ventiuni. — D’ocamdata domnii dualisti se cârta si CU ventul h de trona ci’a privităria la arangementulu postalu. Romanii
balacarescu numai pentru conventiunea suplementa- alu Domnitoriului României la deschiderea sessiunei pretindu, câ in conventiune se se pună numele tie
ria inchiata cu guvernulu anglesu. Nemţii voiescu ordinarie a corpuriloru legiuitărie tienutu in 15 rei „Romani’a*; turculu incapatinatu nu vrb, de-
a pune pre venitoriu o vama mai mare pe produc Novembre 1875. catu sub numirea „Principatele unite." Adminis-
tele esterne, câ prin acâsta mesura se apere comer- „ D o m n i l o r u S e n a t o r i , tratiunea romana n’a voitu se primăsca acăsta nu
ciulu si industri’a interna de stricatiăs’a concurin- D o m n i l o r u D e p u t a ţ i , mire, si asia negotiarile s’au ruptu si d. Macridi
tia, ce li se face de catra producătorii si mai ver- Amu venitu cu cea mai mare plăcere in mi- s’a dusu pe unde a venitu, neterminandu afacerea.
tosu de catra fabricanţii esterni, adeca ei voru se diuloculu d-văatre pentru a deschide sesiunea or- Deaci vedemu, ca si intre Romani’a si Turci’a după
introducă sistemulu varnalu de aperare său prohibi- dinaria a corpuriloru legiuitărie. „L’ Ecbo universel* s’a ivitu incordare, care păte
tiune. Ungurii inse sustienu, ca ddca se va intro Dupa-ce, prin legile si resursele votate in le nasce si adversităţi, pentru-ca Romani’a tiene tare
duce acestu sistemu, atunci pre langa alte desavan- gislatura trecuta, tiăr’a a indeplinitu exactu obli si neinduplecabila la numele seu de „Romania," din
tagie, ce provinu de aici pentru statulu ungurescu, gaţiunile contractate in anii de mai înainte si s’a momentulu intrunirei ambeloru principate. Acăsta
mai resulta inca si acea fatala impregiurare, ca pusu pe calea unei temeinice organisari, este rno- numire o recunăsce si diplomati’a europăna, o re
industr.i’a si comerciulu magbiaru voru cadă cu to mentulu venitu de a ne opri cu creatiuni noue si cunăsce Franci’a, Eogliter’a, Russi’a, Austro-Unga-
tului totu in ghiarele fabricantiloru si speculanti- a dâ poporului timpulu neaparatu trebuintiosu pen ri’a in tăte comunicatiunile loru officiale; numai
loru din cealalta parte a monarcbiei, si prin acăst’a tru a se folosi de ceea ce a dobanditu. Mai ’tăte Turci’a se opune pentru a impune celoru ce nu i
nu numai ca se va impedecâ in desvoltarea sa ul- proiectele de legi, cari voru formă obiectulu desba- suferu impunerea. —
teriăra, ci se va omori cu deseversire. — teriloru d-văstre in decursulu acestei sessiuni, suntu
Inse precandu o parte a membriloru guvernului deja depuse pe biuroulu camerei. C o n v e n t i u n e a c o m e r c i a l e s i d e vama
din Vien’a, apoi maioritatea absoluta a senatului D o m n i l o r u D e p u t a ţ i , cu R o m a n i ’ a s’a primitu in t6te secţiunile ca
imperialu si in fine poporatiunea intrăga din cea Prirn’a cestiune de care veţi avă a ve ocupă merei din Budapest’a. S’a ivitu si opositiune in
lalta parte a monarcbiei austriaca ceru cu insistin- este bugetulu rectificativu pentru anulu viitoriu. favărea jidaniloru, care luandu de principiu egalita
tia, a se introduce pre venitoriu sistemulu vamulu Cum sciţi, acestu bugetu a fostu votatu cu unu de- tea tuturoru claseloru de civi imputară reu Româ
niei, ca eschide pe jidani dela unele ramuri de in
de prohibitiuue, pre atunci ungurii cu micu cu mare ficitu de 7 miliăne, a cărui acoperire prin noue dustria, fieDdu-ca.in Romani’a vinderea tutunului e
decbiara, ca indata ce nemţii voru anunciâ conven resurse remanea a vi se propune de catra ministeru oprita tuturoru strainiloru de ori-ce relege; intocma
tiunea cu Angli’a spre a urcă pre venitoriu vam’a in acăsta sessiune. Principal’a mesura inse, ce v’o li s’au luatu dreptulu de a vinde prin comunele
la fruntarie, atunci si dinsii voru anunciâ conven propuue guvernulu Meu, este o energica reductiune rurali vinu si beuturi spirituăse; si in fine israe-
tiunea comerciale si vamale ce o au cu nemţii cis- a cbeltuieleloru in t6te ramurele administrative. litii si străinii si cei interni suntu esebisi cu to
laitani, voru nimici apoi legaturile de pana acum, Amanandu pentru mai tardiu unele imbunatatiri, tulu dela dreptulu de a-si câştigă moşii tieranesci,
si tocma aceste tiermuriri se sustienu si in con
prin cari se sustienb territoriulu varnalu comunu, restringundu tăte cheltuielile la strictulu necessaru ventiune; ei dicu, ca egalitatea de dreptu indata
in fine voru pune si dinsii la fruntariele loru vama si propunendu-ve, pentru ne insemnat’a suma ce la trecerea granitiei in Romaui’a nu e pentru toti
pre articlii de comerciu si industria, cari voru avă mai remane, alte midiulăce, guvernulu este in po- asecurata, si acăsta e pentru Austro-Ungari’a o u-
se se trăca riulu Lait’a in Ungari’a, câ astfeliu sitie a ve presentâ bugetulu anului viitoriu echili- milire înaintea României. Opositiunea inse remase
pre de o parte se scutăsca si comerciulu si industri’a bratu, fara a pune tierei sarcine n6ue. fora resultatulu incercatu. Nu pucina opositiune
indigena, spre a nu fi cu totulu suprimata de catra Acăsta stare de lucruri o constatu si V’o a- aratara si secuii prin petitiune si maghiarii prin
diariale loru in contra primirei conventiunii - din
fabricanţii străini, ăra pe de alta parte se mai si
nuntiu cu multiumire. Ea va contribui a intarl punctulu cerealieloru, cari aduse fora vama mai
profiteze ceva pentru vistieri’a publica. creditulu statului in afara si a dâ dreptate acelora, apasatăria le potu scadă pretiurile producteloru loru.
Din t6te aceste se vede, ca acăsta eausa de cari au sciutu a despart! desvoltarea economica a Ei voru numai câ productele loru industriali se fia
controversa p6te se devină fbrte acuta si acăst’a cu usiurate de vama la trecere in Romani’a.
României de vicisitudinele financiarie ale altoru
atatu mai vertosu, fiindu ca totu in tempulu aces't’a state, ce nu ne atingu intru nimicu. Ou tăta opusetiunea conventiunea din partea
are de a se reinnol si pactulu dualisticu, unde inca sectiuniloru e primita si se va primi si de camera.
D o m n i l o r u S e n a t o r i , Sciţi inse, ca magbiarulu fora prospectu si fora vreo
sunt de a se mai face nisce modificări, cari potu
D o m n i l o r u D e p u t a ţ i , usiutia de a potă insiela nu pre primesce învoieli,
se incurce itiele asiâ de tare, incatu numai unu
Relatiunile năstre cu statele străine suntu din unde depende lucrulu numai dela elu, intocma câ
taisiu, câ celu ce a descurcatu si nodulu gordianu, cele mai satisfacutărie. Negotiari suntu pendinte si grecul u.
se le mai păta descurcă.
pentru a regulă prin năue conventiuni interessele
Pentru mai bun’a marcare a situatiunii damu
comune si a stringe mai de aprăpe legaturele ce
locu aici numai la unele espectoratiuni ale organu T u r c i ’ a se cufunda totu mai tare in noia-
ne unescu cu puterile garante.
lui d-lui Tisza, adeca ale diariului „EllenOr", care nulu ursitei Bale. Lasu, ca si Bulgari’a sus
Evenimentele ce se petrecu in cealalta parte
dice intre altele: „Noi amu mersu pana la limitele pina sub varg’a incuisitiuniloru comissiunei ex-
a Dunărei nu poteamu de catu ale urmări cu o
possibilitatii, inse ce folosu, deărace UDgari’a numai misse spre a investigâ rescularea de deunadi si
viua atenţiune. Multiumita positiunei năstre favo
asiâ păte aşteptă recunoscintia si protectiune din 700 inteligenţi creştini de tăta plass’a suntu ex
rabile, amu fostu pana. acum in stare a continuă
partea domniloru din Yien’a, dăca se va da legata puşi maltratării; dăr’ apoi acumu si in Bosni’a se
calea pacinicei reorganisari in leuntru, care res-
si nu va mai tienă la interessele si aspiratiunile mesura insurgenţii cu armat’a turca, fora câ acăsta
punde asiâ de multu la trebuintiele natiunei. Ace
sale. Guvernulu magbiaru a facutu in caus’a va se fia invinsu. Apoi in Hertiegovin’a armat’a tur-
ste trebuintie, deplin’a si liber’a desvoltare econo
male totu ce pbte se faca unu aliatu sinceru. Elu căsca, dăue batalliăne, impresurata de insurgenţi la
mica a tierei si inaintarea ei spre positiunea ce -i
a tacutu, candu devastarea si jefuirea Ungariei dela Goransko fii silita a se demite la capitulatiune cu
este indicata atatu prin însemnătatea territoriala,
Aussee pana la Reichenberg i s’a presentatu câ insurgenţii, cari inse numai fora conditiuni li o
catu si prin crescundulu progresau alu poporului,
unu postulatu, fora de care armat’a luptatorilorii primiră, la discretiunea invingatoriloru, cari pri-
voru fi si pentru viitoriu regulatorii politicei năstre.
pentru sistemulu varnalu de probibitiune ar fi alun- mescu mereu sjutăria.
Tiăr’a urmaresce cu interesu desbaterile d-văs-
gatu guvernulu si ar fi sfarimatu coron’a. Elu In tăta Russi’a se făcu colecte mereu si pe-
tre, si Eu speru, ca si in acăsta sessiune corpurile
a tacutu, pentru ca n’a voitu se inmultiăsca neea- tutendeni cu celu mai mare zelu pentru creştinii
legiuităre voru continuă in linişte si in armonia cu
surile guvernului de Vien’a, care suferiâ sub pres- slavi fraţii loru de sub jugulu turcescu. Comite-
guvernulu Meu îndeplinirea missiunei loru.
siunea unei „opiniuni publice" nebune si neruşinate. tulu slavu respectivu din Petropole compusu din
Dumnedieu se bine-cuvinteze lucrările Domniei-
Inse guvernulu de Yien’a a lasatu pe publicu se i persăne de mare influintia mai da si unu calendariu
văstre.
se suia in capu si se aduca lucrulu pana acolo, de slavu la lumina cu tăte cbartele sementiei slaviloru
CAROLU.
unde numai unu pasiu mai este pana ia total’a si a celoru din Turci’a, si se vinde numai cu pre-
rumpere cu Ungari’a in caus’a conventiunii vamali, Presiedintele consiliului ministriloru, ministru tiulu de 5 copece pe la uşile tuturoru besericeloru,
ca-ci in urm’a urmeloru guvernulu magbiaru silitu de interne si ad interimu la afacerile străine, L. dice „Fr. sil.* Calendariulu decbiara, ca scopulu
C a t a r g i . Ministru de resbelu, generalu de divi-
fiindu de guvernulu de Yien’a a trebuitu se decbiare 4 dorintieloru slave este u n i r e a t u t o r o r u s l a v i
8ie I o a n u E m . F I o r e s e u . Ministru justiţiei
ca indata ce va anunciâ conventiunea cu Angli’a, Al. L aho v â r i . Ministru finantieloru, G. Grig. l o r u s u b s c e p t r u l u r u s e s c u . Inca regimulu
se ssia ca prin acestu faptu se anuncia si coven- C a n t a c u z i n o . Ministru culteloru si alu instruc- rusu n’a contradisu neci contramandatu estmodu de
tiunea vamale dintre ambele parti ale monarcbiei." tiunei publice, T. M a i o r e s c u . Ministru agricul- propaganda, din care se păte nasce una credentia
Acăsta este situatiunea. turei, comerciului si Iucrariloru publice, Tb. Rosetti. collaterale creştinismului, ca totu ce e slavu pe pa-
Nr. 1802, 15 Novembre 1875 Bucuresci.
— In urm’a urmeloru vomu se notificamu in mentu trebue se fia sub sceptrulu rusescu. —
scurte cuvinte, ca in camer’a Ungariei se continua După terminarea discursului, M. S. Domnito- M o n t e n e g r u l u -si redica arm’a. Una te
in ruptulu capului desbaterea speciale a bugetului riulu a parasitu sal’a, ăr’ corpurile legislative au legrama din capitalea CettiDje repărta, ca princ.
si se crede, ca in cateva dile bugetulu va fi de- processu la lucrările loru. Nichita a emisu catra voivodii lui una proclama-
beratu. Modificatiuni nu se potu aşteptă, pen.ru — Intre Romani’a si Turci’a inca au intratu tiune, ca pe I-ma Decembre se se află preparaţi de
ca Tisz’a li-a spus’o categoricu mameluciloru sei nesce relatiuni încordate. Turci’a tramise la Bucu bataia. Montenegru trebue se puia pe petioru
„sic vollo, sic jubeo*. resci pe M a cri di, siefu de poşte si telegrafe pen 11,400 fitiori subtu suprem’a commanda a princi
tru inchiarea unei conventiuni a României cu Tur pelui si siefulu Plamenats câ subcommaudaute. Ya