Page 30 - 1875-12

Ogra, Mirasteu, Archiudu, Baserica-alba, Grebenisiu loru asia: „Affirmatiunea, cumca trebue' se se pri­ însemnata este inse, ca cele mai însemnate familie
si alte mai multe, spoliandu si omorindu preste mbsca învoirea acbsta (a regimului maghiaru) sta boieresc! combătu guvernulu actualu si scopurile lui.
totu fara distinctiune de sexu si etate, bra br. in contradicere directa cu legea fundamentale de După votarea acestoru proiecte de legi camer’a
Georgie Apor s p e n d i u r ă pe 26 de romani numai stătu din 21 Decembre 1867, in care (art. 5) boieriloru inca s’a prorogatu pana după serbatorile
asia, din voluptate de a bb sânge *). se dice: nascerii Domnului, asiâ incatu acum intregulu ap-
Pe la finea lui Novembre 1848 colonelulu „Imperatulu p6rta suprem’a commanda preste paratu fabricatoriu de legi se afla in recreatiune
Urban, care luase la g6na pe corniţele Alexandru poterea armata, dechiara resbelu si inchia pace; in spre a-si reculege poterile pentru noua activitate.
Teleki si pe Nicolae Katona cu trupele loru, in contradicere cu Art. XII. alu articuliloru ung. din Si cari sunt 6re resultatele labbrei de pana acum
tbta caletori’a sa dela Desiu pana la Siomcuta, 28 Iuliu 1867, din cari § 9 suna: „Unu alu doi­ a acestui apparatu fabricatoriu de legi ? Câ respunsu
trecti numai prio sate arse si devastate, bra la unu lea mediulocu de aparare comuna este armat’a si la acbsta întrebare inregistramu aici urmatbriulu
locu puse câ se ingrbpe 32 de romani, pe cari-i dispositiunile privitbrie la acbsta, scurtu afacerile passagiu din diarulu „Ung. Lloyd", care dice:
aflase spendiurati de acei tirani cumpliţi **). resbelice“ si §. 11: „In urm’a drepturiloru consti­ „Câ recompensa pentru urcarea dariloru primesce
Oare romanu va siedb cu c. A. Teleki si N. tuţionale de Domnitoriu ale Mai. S’ale, in privin- tibr’a o justiţia multu mai rea, câ cea rea de pana
Katona pe aceeaşi banca si la aceeaşi mbsa, după ti’a afaceriloru resbelice, se recun6sce, ca compete acum, si o administratiune publica paraginita si
theori’a lui „M. PolgârM dispositiunei Mai. S’ale totu, ce se tiene de uni- destruetbria."
Dupa-ce veni in tibra Eugenu Beothi, celu tari’a conducere, de comand’a si organisatiunea in­ Inse precandu corpurile legiuitbrie pauseza si
mai furiosu tiranu din cati vediuse nefericit’a Tran­ terna a armatei comune, prin urmare si a armatei serbbza, pre atunci poterea esecutiva, guvernulu,
silvania in acele dile, in calitatea' sa de comissariu unguresci câ parte intregit6rie a intregei armate. * este agramaditu cu agende de cea mai grava natura
alu dictatorului Lud. Kossutb, in Ianuariu 1849 După aceste cuvente chiare, pana candu invoirea incatu nu pbte avb nice unu momentu de recreatiune.
emisse proclamatiune, prin care ageresce legea stâ- Austro-ungara susta in form’a s’a presenta, nu Fericirea statului si a naţiunii unguresci i jace asia
taria si marţiale dictandu sententia suinarie de pbte dbr’ sta la midiulocu cearta despre acea, ca de greu la sufletu si anima, incatu niqe chiaru
m6rte, fara nici-unu recursu. Din acea di nici unu cui compete dreptulu de a dispune preste armat’a serbatorile nascerii Domnului nu le pbte petrece in
romanu nu mai era siguru de vibti’a sa, ca-ci a- ungurbsca, si trebue se se numbsca o fapta fbrte linisce familiare si in odihna.
cumu oricare unguru potea inpusca sbu spendiura comiserabila, cumca min. presiedinte ungurescu cu Scirile din capitalea ungurbsca ne spunu, ca
după cumu ei placea, precum s’a si intemplatu in dechiaratiunea s’a a cadiutu in directa contradicere ministrulu presiedinte Tisza si celu de financie
adeveru si s’au adeveritu in modu authenticu in cu legile fundamentali de stătu. Care, si candu va Szbll voru merge preste serbatori la Vien’a, unde
urmarea investigatiuniloru făcute dela Octobre 1849 fi punerea in prâxe a acestoru respingeri viitoriulu voiescu a suscepe de nou negotiatiunile in privinti’a
conventiunii vamali si comerciali, apoi in privinti’a
pana in Aug. 1850, apbi s’au publicatu in „Wiener va decide. —
bancei naţionali. Guvernulu austriacu inca se ocupa
Zeitung" din 28 Augustu 1850. Din acelu con- Ce priveBCe cestiunea de vama si comertiu si
de aceste cestiuni cu tbta seriositatea. In 19 1. e.
spectu officiale aflâinu, ca in Transilvani’a fusera acumu cea adausa despre banca, apoi min. preş.
s’a tienutu in Yien’a unu consiliu de miniştri sub
omoriti de catra insurgenţi, parte prin judecata Tisza si m. de finantie Szbll se duseră pe serbatori
presiedinti’a Domnitoriului, cu care ocasiune Domni-
6curta a tribunaleloru de sânge, parte fara nici o la Yiena, câ se pertracteze.
toriulu s’ar fi esprimatu, câ se se încerce tbte me-
judecata, pe acasa, la vetrele si ocupatiunile loru, Intr’ acea of fie. „Pester Corresp." amenintia,
4834 de persbne. Se fia bine sciutu, antaiu, ca ca, dbca dreptele pretensiuni ale Ungariei se voru diulbcele in interessulu bunei intielegeri. După
in acestu numeru nu se intielegu diecile de mii respinge in Yiena si se va areta impossibile una alta versiune, care inse nu pare a fi destulu de
care au peritu de ambele parti cu armele in mana, unire principiala: atunei regimulu ungurescu s’ar bine informata, Domnitoriulu s’ar fi esprimatu „câ
in batalia, alu doilea, ca acbsta cifra nici asia nu vedb impinsu in pusetiune a da privilegiulu de banca acele cestiuni pendente se se decidă cata mai cu-
rendu ori intr’o parte ori intr’alt’a." Inse resblverea
este exacta; pentru-ca mulţime de romani au fostu unei alte societăţi si nu actionariloru bancei naţio­
inpuscati n6ptea, anume pe tiermii Muresiului si ai nale din Yiena, br’ unitatea territoriului vamalu a acestoru cestiuni' este fbrte difficila. Nemţii sunt
Ternaveloru, apoi aruuoati in apa, mancare pesci- o desfiintia. resoluti a nu mai face concessiuni, bra ungurii dicu
din contra, ca dbca nu se voru face concessiuni,
loru, despre cari in 1850 se sciâ numai atata, ca 1 —- — - — ««n OAU- lucre. 8i Ua liapulU loru, CU
n
1
a
ouuiu,’ seu bl ‘ mai tardiu după ,^1/lu ^ fe r |f^u/u aus^iacu in con- tbte ca. precum se va vedb din cele ce urmbza
siliulu ministerialu cu ambe aceste cestiuni si după
publicarea susu citatului conspectu. mai la vale, nu le-ar prea placb, câ nemţii se-i
„Deutsche Zeituug*. Imperatulu n’a intrelasatu a
Dintre acei tirani, cari au omoritu mai mulţi aduca la strimtbre, incatu se se vbda siliţi sbu se
’si esprime prea inalt’a dorintia, „ca catu de cu-
romani fara nici o judecata, acasa in comunele capituleze, sbu se lucre de capulu loru, debrace
rundu se se faca o invoibla*, br’ offic. „Pester
loru, numeramu numai cativa si anume: s’au dedatu prea bine cu tutoratulu nemtiescu.
Correspondenz* reportbza, ca imperatulu sia espri-
Cumplitulu Josef lenei, bien’a dela Murasiani, Ou privire la acestu obiectu „Correspondinti’a
matu determinat’a dorintia „câ cestiunile aceste
mergundu in 24 Martiu in comun’a Danesiu (Dun- pestana" scrie urmatbriele: „O alta cestiune, care
pendente se se deslege si decidă catu mai curundu
nersdorf), scaunulu Segisibrei, cu trupa de insur­ e de a se resblve in tempulu celu mai de aprbpe,
ori intr’ una ori intr’ alta direcţiune, pentruca,
genţi si scotiendu pe toti locuitorii afara din satu, este cestiunea vamale si a bancei. Ministeriulu
dbca pertractările aceste nu voru duce la innoirea
ii d e c i m ă , inpuscandu din ei 34 inşi, din cari lui Tisza doresce cu tbta onestitatea si sinceritatea
pactului, ci finea va fi despărţirea territoriulu va­
au fostu 23 romani si 11 sasi, bra cadavrele loru sustienerea integrităţii territoriului vamalu precum
male, atunci se va putb acbsta constata numai la
le aruncă in Ternava, câ si cumu ar’ fi fostu mor- si circulatiunea bancnoteloru. Inse dbca justele
terminulu de prenunciare, care decurge in tempu
tatiuni de câni. pretensiuni ale Ungariei nu voru află buna primire
de unu anu. — Asia stau acum delicatele acbste
In M a n a r a d e (langa Blasiu) Alexandru AIso si chiaru multiumire in Yien’a, atunci guvernulu
ceştii ii in sinulu pactului dualisticu la finea anu­
a omoritu in Ianuariu 1849 7 romani si 5 sasi; maghiaru, cu tbta parerea de reu, se va vedb pusu
lui 1875.
intre romani preotulu I. Alpini si 1 femeia, pe 1 in neplacut’a positiune, de a dâ privilegiulu bancei
omu aprinse cas’a si-lu fripse in ea. unei societăţi noue, si nu actionariloru bancei naţio­
(Ya u r m ă . ) nali, si pre de alta parte de a suspinde integritatea
IBrasIova 22 Decembre st. n. 1875.
territoriului vamalu. "
Bugetulu anului venitoriu, proiectele de legi De aici se vede, ca ungurii pre de o parte
C i n e d i s p u n e p r e s t e a r m a t ’ a a u s t r o -
despre urcarea dariloru si contractarea noului im- nu s’ar lasă bucurosu de ide’a de a mai stbrce
u n g a r a ? s i c e s t i u n e a d e v a m a s i b a n c a .
prumutu, cari in camer’a deputatiloru din Budapest’a niscari concessiuni dela domnii din Yien’a, cuge-
In una din siedintiele trecute in camer’a au formatu obiectu de discussiune in cursu de mai tandu ca aceia, dela caderea dela KOnigsgrâtz si
Ungariei dede se min. Colomanu Tisza dechiaratiu- multe septemane, in camer’a boieriloru s’au per- pana astadi n’au avutu tempu de ajunsu, câ se-si
nea, ca „pana candu va fi elu ministru preste tractatu-si deliberatu in cateva dile; inse avendu vina in fire, — si pentru aceea ei se inebrea a
armat’a austro-ungara nu se va dispune, fora câ in vedere usulu de mai nainte, candu camer’a boie­ face pressiunea possibile asupra loru, bra pre de
mai inainte se se primbsca învoirea regimului ma­ riloru discută si votâ bugetele intr’o singura sie- alta parte se ingrigescu cu multa dibacia de even­
ghiarul Aceasta dechiaratiune, după cum scriu dintia, potemu dice ca si acest’a este o specie de tualitatea unei capitulutiuni, adeca -si laşa usia
diarile, se pare, ca au vâtematu aduncu si cercurile progresau, pre care acestu ruginitu corpu legiuitoriu deschisa pentru casulu, candu voru avb a ae da
curţii: — Se redicara voci ofici6se din tbte părţile, -lu manifesta tocmai in acele momente, candu d-lu după peru. Si acbsta usitia a neschisu chiaru d-lu
cari tienu de reu espressiunea acbsta a min. presie- Tisza se ocupa si cu ideea reformării lui. Bugetulu primu ministru Tisza prin enunciatiunea ce a facut’o
dinte maghiaru. si mai vertosu urcarea dariloru a intempinatu mare dilele trecute in camer’a boieriloru dicandu, ca unde
In „Augs. Allg. Ztg.“ o vbce officibsa din oppositiune in sinulu magnatiloru. Guvernulu a este vorb’a de negotiatiuni, acolo totu-de-un’a este
Yiena respinge acbsta dechiaratiune in puterea legi- sciutu inse se-si asecure victori’a cu ajutoriulu pre- problematicu, dbca vei isbuti sbu vei cadb cu planulu
fectiloru si alu prelatiloru. Nu mai pucini de 36 si scopulu ce voiesci se-lu ajungi. Acbst’a este o
*) Winterfeldzug — Kbvary L. — Istori’a prefecţi si vr’o 16 prelaţi s’au ivitu la votare, asiâ pregătire pentru eventualitatea unei căderi, ce se
regimentului II rom. Opfer des Burgerkrieges in
Siebenburgen 1848/9 Wien. Relatiunea profectului incatu încordările boieriloru nu potura triumfă facia astbpta.
Stef. Moldovanu etc. de acestu numeru de argaţi si servitori in vi’a După aceste se trecemu inse la alte lucruri
**) Winterfeldzug pag. 182—• 183. Domnului si totu-odata si in vi’a D-lui Tisza. De nu de mai pucinu interesau. Unu renegatu de